2,911 matches
-
romanicii ilirici, în vremea în care există o comunitate spirituală și între romanitatea din Sudul și Nordul Dunării. Iliricul se bucură însă încă de autonomia bisericească a Mitropoliei Tesalonicului, fapt care rezultă din cazul episcopului Bonos de la Nis, acuzat de erezie. Apelând în 391 la sinodul de la Capuadin Italia, apoi la Sf. Ambroziu al Mediolanului cât și la Siriciu al Romei, de fiecare dată cazul lui e trimis spre judecare și rejudecare către sinodul iliric, prezidat de Anisiu al Tesalonicului, ca
Iliric () [Corola-website/Science/325548_a_326877]
-
că fuseseră folosiți ca sclavi tocmai prin intermediul religiei, aceștia sunt deciși să treacă Imperiul prin foc și sabie. Între timp, fostul împărat Kasser, descoperă pe Vechea Terra rămășițele unei organizații milenare care luptase împotriva Abației, pe care o considera sursa ereziei în univers. Kasser se întâlnește cu Radoslav, iar cei doi își împărtășesc tainele aflate de partea Imperiului și, respectiv, a Abației, într-o încercare disperată de a salva omenirea de la dezastru. Rim înțelege în cele din urmă necesitatea sacrificării lui
Abația (roman de Dan Doboș) () [Corola-website/Science/326067_a_327396]
-
, pe numele adevărat Domenico Scandella (1532 - 1599), a fost un morar din Friuli, Italia, cunoscut pentru faptul că a fost acuzat și condamnat pentru erezie și ars pe rug din cauza modului cum înțelegea dogmele creștine și critica adusă bisericii. Deși aparținea clasei de jos, era un om cultivat. În urma percheziției efectuate de Inchiziție, în biblioteca sa au fost găsite numeroase cărți, multe din ele interzise
Menocchio () [Corola-website/Science/326063_a_327392]
-
prăbușit în întregime. El a demisionat și s-a întâlnit în casa lui cu câțiva dintre adepții săi cei mai devotați. În cele din urmă, în octombrie 1635 el a fost judecat de Curtea Generală și condamnat de răzvrătire și erezie. Curtea a declarat că el a răspândit „opinii diverse, noi și periculoase“. Apoi a fost ordonat ca el să fie surghiunit. Executarea ordinului a fost amânat pentru că Williams a fost bolnav și iarna se apropia, și i-a fost permis
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
lui Leucius un tratat cu aceeași temă. Aceasta, totuși, nu poate fi cartea atribuită lui Leucius, căci Pseudo-Melito afirmă că tratatul său, care din punct de vedere al conținutului este identic cu textul grecesc, a fost scris pentru a condamna ereziile lui Leucius. Există traduceri sau revizuiri ale manuscrisului în siriacă, sahidică și arabă. Textul în siriacă a fost editat și tradus de către Wright în 1865, în lucrarea sa "Contributions to the Apocryphal Literature of the New Testament". O altă variantă
Cartea lui Ioan despre adormirea Mariei () [Corola-website/Science/326228_a_327557]
-
anxietatea de separare înainte să se vehiculeze renumitul complex al lui Oedip. Este primul care vorbește despre termenul pre-Oedip, la un forum psihanalitic în 1925. Se produce astfel separarea lui Otto Rank de Freud, acesta din urmă acuzându-l de erezie pre-oedipiană. Din acest motiv, în 1926 pleacă la Paris cu soția sa, Tola și fiica, Helene. Pentru urmatorii 14 ani, Rank are o strălucită carieră ca lector, scriitor și terapeut în Franța și Statele Unite.
Otto Rank () [Corola-website/Science/326343_a_327672]
-
credinței Bisericii Anglicane. El a fost găsit vinovat, destituit din funcția de profesor și alungat din Cambridge. Însă, în pofida procesului care i s-a intentat și care a durat aproape încă cinci ani, Whiston nu a fost niciodată condamnat pentru erezie. El a părăsit Biserica Anglicană în 1747. Deși concepțiile lui antitrinitariene erau apropiate de cele ale lui Whiston, Newton nu s-a ridicat în apărarea prietenului său, doar în 1754, cercetările biblice în care Newton demasca Trinitatea au fost în
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
White au fost și a murit antitrinitarieni, și chiar fiul lui E. White, respectiv William White, a fost antitrinitarian până la moarte. El a rămas adânc întristat când a aflat că încă în timpul vieții lui în biserica a fost strecurata aceasta erezie de proveniență catolica și la origine păgână, adusa din Babilon, care la rândul lui o avea de pe vremea sumerienilor care aveau unul din zeii importanți, un zeu cu trei capete. Următorii liderii și pionierii ai mișcării advente au fost antitrinitarieni
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
huni și a întreținut strânse legături de prietenie cu episcopul de Tomis, Theotim I. În perioada 385-397, în care Sfanțul Ioan Gură de Aur a rostit circa 700 de predici, a avut de înfruntat tulburările pricinuite de apariția unor noi erezii, însă a trebuit să remedieze și un conflict politic ivit între Antiohia, capitala a provinciilor Imperiului Bizantin din Orientul Apropiat, și autoritatea imperiala din Constantinopol.Conflictul a culminat în anul 397 cu revoltă înfrânta a antiohienilor, cărora Ioan și episcopul
Lucrarea filantropică a Sfântului Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/329606_a_330935]
-
epicopul de Poznań, Jan Latalski. Începând cu anul 1547, este secretarul regelui Zygmunt I Stary, iar din anul 1553 devine primarul Wolbórz-ului. Având puternice înclinații spre sferele reformatoare (în special, cele calviniste), devine în pericol de a fi acuzat de erezie și îi sunt luate titlurile ecleziastice. Însă, luând în considerare meritele și cunoștințele sale excepționale, în anul 1555 regele îi ridică răsplata anuală la 200 de zloți. Un an mai târziu, pe 6 decembrie 1556, devine membru al Seimului, primind
Andrzej Frycz Modrzewski () [Corola-website/Science/328112_a_329441]
-
statuie a unui putto, creată de Ferdinand Murmann. Cei patru putti sunt reprezentați fiecare luptând cu un animal diferit, simbolizând depășirea obstacolelor de către oraș: războiul reprezentat de un leu, ciuma de un bazilisc, foamea sau foametea de un dragon și erezia de către un șarpe.
Marienplatz (München) () [Corola-website/Science/328368_a_329697]
-
anul 498 sau 499), care i-a adus sprijinul creștinilor învecinați, precum și influența clerului. În plus, i-a permis lui Clovis să efectueze cuceriri și cruciade, pentru a creștină teritoriile sale noi sau să înlăture arianismul, considerată ca fiind o erezie de către cler. O Jésus-Christ, que Clotilde affirme Fils du Dieu Vivant, țoi qui donnes du secours à ceux qui șont en danger, et accordes la victoire à ceux qui espèrent en țoi, je sollicite avec dévotion la gloire de ton
Bătălia de la Tolbiac () [Corola-website/Science/328397_a_329726]
-
subordonare, fapt care ar fi în contrazicere cu dogma că cele Trei Persoane sunt întru totul egale. O cercetare a documentelor relevă faptul că în epoca în care s-a formulat doctrina filioque Vestul era confruntat cu necesitatea combaterii unor erezii, astfel încât a apărut posibilitatea ca din dorința de a sublinia anumite aspecte să se ajungă la formulări cu înțelesuri nedorite. Se pare că doctrina a apărut în Spania. Adăugarea a fost aprobată în anul 809 de către Conciliul de la Aachen și
Diferențe teologice între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/327563_a_328892]
-
Dumnezeu) erau incluse într-una din următoarele cinci categorii: obligatorii, recomandabile, condamnabile sau interzise. Astfel învățații teologi au elaborat coduri comportamentale pentru toate faptele umane pentru care se puteau desprinde îndrumări din Coran și hadith. Mișcările asceților - încă acuzați de erezie în secolul X-, au devenit din ce în ce mai răspândite și influente în rolul lor de vehicul al religiei populare motiv pentru care și-au unit forțele cu acești reprezentanți ai ortodoxiei stabilite. Ordinele asceților s-au dezvoltat și răspândit, iar tradiția lor
‘Ulama () [Corola-website/Science/329067_a_330396]
-
În această perioadă ordinul începe să devină foarte nepopular printre mediile conducătoare otomane, întrucât este văzut ca un posibil aliat al dușmanului său estic. De asemenea, practicile și credințele dervișilor Bektași sunt contaminate de o serie de elemente șiite, considerate erezii de către otomani, care sunt adepți ai islamului sunnit, ortodox. Situația ordinului se agravează ca urmare a luptei de la Kaldiran din 1514, în urma căreia Imperiul Otoman reușește să anexeze și teritoriile din sud-estul Anatoliei. În acest context, se întețesc persecuțiile asupra
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
Romei de către Constantin. Data exactă a donării nu este cunoscută, însă se crede că s-a realizat sub pontificatul papei Miltiade, pentru a găzdui un sinod în anul 313 ce a alunecat în declanșarea schizmei donatiste, prin declararea donatismului ca erezie. Bazilica palatului a fost lărgită și înfrumusețată, devenind în cele din urmă catedrala Romei, scaunul papilor ca patriarhi ai Romei. Sfințirea oficială a bisericii cât și a anexelor a fost prezidată de papa Silvestru I în anul 324, declarându-o
Bazilica Sfântul Ioan din Lateran () [Corola-website/Science/329192_a_330521]
-
A fost exilat de două ori, si a trait un timp în Madrid, în Maroc, între anii 1360 și 1362, iar apoi în Ceuta, Tlemcen și Fes, între anii 1372 și 1374. În 1374 a fost încarcerat și acuzat de erezie și ateism, fapte pentru care a fost condamnat la moarte prin sufocare. Unii istorici moderni consideră că a fost executat datorită unor dispute politice din Granada. Trupul său a fost ars, apoi îngropat la Bab Mahruq, în Fes. Motivul acestui
Ibn al-Khatib () [Corola-website/Science/330925_a_332254]
-
renunțe la firea sa libertină în momentul în care califul îi poruncește să nu mai scrie poezii de dragoste. Dar talentul nu i-a permis să se țină departe de această ramură și odată cu încălcarea vorbei califului este acuzat de erezie și zindiq-ism ( denumire folosită de musulmani pentru a îi desemna pe cei care avea o gândire prea liberă și promovau idei care nu se încadrau în barierele viziunilor islamice. Erau denumiti atei, heretici. ), întemnițat, bătut până la moarte, iar trupul său
Baššār ibn-Burd () [Corola-website/Science/330934_a_332263]
-
său, al-Mutanabbi (însemnând “cel care ar fi profet”) a fost rezultatul insurecției pe care a condus-o în regiunea siriană Samawa în anul 933. Revoluția de origine Quarmatiană i-a adus poetului 2 ani de detenție între anii 934-936 pentru erezie. Ulterior acestei pedepse, artistul a susținut că nu a afirmat niciodată faptul că ar fi profet ci pur și simplu unul din versurile sale făceau trimtiere la profetul pre-Islamic Saleh, menționat și în Coran. În prima parte a carierei sale
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
1179 a devenit liderul a cinci școli și cel mai important predicator al școlii hanbali din Bagdad. În această perioadă, Ibn al-Jawzi a atins apogeul carierei sale. Devenind un protector semioficial al normelor islamice, acesta era în permanentă căutare de erezii.Ibn al-Jawzi a atacat și a susținut persecuțiile împotriva celor despre care considera că se abăteau de la normele stricte ale islamului conservator. A fost un critic al sufismului și al teologilor care practicau șiismul. Atitudinea sa i-a adus numerose
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
credinței adevărate este ilustrat în Talbis iblis, una dintre operele polemicii hanbalite. În această operă, Ibn al-Jawzi lansează un atac nu doar asupra unor secte eretice ci și asupra celor pe care îi consideră responsabili pentru introducerea bid`a (noutate, erezie - conotație negativă) în sunism și în mistica musulmană. Opiniile sale sunt clar exprimate în colecția de predici, împărțite în patru subgenuri: khutba(imn de laudă), qissa (poveste pioasă), wa`z(admonestare), khawatim(versuri finale din poezii). Mai mult decât atât
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
al împăratului Constantin al VI-lea nu i-a determinat pe maroniți să renunțe la ceea ce avea să devină o adevarată schisma. Motivul invocat a fost că năvălirile arabe făceau imposibilă comunicarea cu scaunul patriarhal bizantin, insă motivul real era erezia monotelită, condamnată la Sinodul al VI-lea Ecumenic din 680, erezie îmbrățișată de adepții lui Maron. Melkiții își datorează numele credinței fără compromisuri pe care au păstrat-o vreme de secole. În urmă sinodului de la Calcedon (451), ei au respectat
Maroniți () [Corola-website/Science/331970_a_333299]
-
maroniți să renunțe la ceea ce avea să devină o adevarată schisma. Motivul invocat a fost că năvălirile arabe făceau imposibilă comunicarea cu scaunul patriarhal bizantin, insă motivul real era erezia monotelită, condamnată la Sinodul al VI-lea Ecumenic din 680, erezie îmbrățișată de adepții lui Maron. Melkiții își datorează numele credinței fără compromisuri pe care au păstrat-o vreme de secole. În urmă sinodului de la Calcedon (451), ei au respectat hotărârile acestuia și faptul că împăratul (malka, în siriană) era ocrotitorul
Maroniți () [Corola-website/Science/331970_a_333299]
-
Blestem sau dovadă de iubire nemărginita a lui Dumenzeu pentru cei care-L hulesc? Duminică Ortodoxiei- Caracterul terapeutic al anatemelor rostite în Biserică în această zi. Aceasta dumincă este denumită "Duminică biruinței ortodoxiei (dreptei-corectei- slăviri a lui Dumnezu) asupra tuturor ereziilor, adică a opiniilor greșite de inspirație demonica în colaborare cu mândria și părerea de sine a unor creștini (chiar patriarhi, papi, sinoade, preoți, călugări sau credincioși) care au strâmbat, alterat, înțelesurile credinței așa cum a descoperit-o Dumnezeu prin profeți și
Preot: Anatema! Blestem sau dovada de iubire nemarginită a lui Dumenzeu pentru cei care-L hulesc? by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101307_a_102599]
-
și viziune corectă a lucrurilor, a vieții și mai ales a vietii spirituale. Omul se îmbolnăvește sufletește datorită concepțiilor greșite despre viața și lume, care nu provin din descoperirea dumnezeiasca sau care provin dintr-o descoperire prost trasmisa sau alterată. Erezia este hula împotriva lui Dumenzeu. Mulți își pun întrebarea legitimă, de unde știm noi că descoperirea dumnezeiasca se păstrează în Biserică Ortodoxă? Dumnezeu a descoperit calea către El începând de la primii oameni, apoi lui Noe, lui Avraam, lui Isaak, Iacov, celor
Preot: Anatema! Blestem sau dovada de iubire nemarginită a lui Dumenzeu pentru cei care-L hulesc? by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101307_a_102599]