32,222 matches
-
pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă. Excepția a fost ridicată de Cristian Adrian Secu cu prilejul soluționării unei plângeri contravenționale. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că adoptarea Legii nr. 55/2020 s-a realizat cu încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de dispozițiile art. 61 alin. (2) și ale art. 75 din Constituția României, și nu a fost solicitat avizul obligatoriu al Consiliului Economic și Social, fiind încălcate
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
impun sancțiuni de natură contravențională, potrivit art. 65 și 66 din Legea nr. 55/2020, dar acestea sunt norme care instituie sancțiuni pentru ceva nespecific. ... 14. În ceea ce privește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020, autorul excepției arată, în esență, că acest act normativ este afectat de vicii de neconstituționalitate extrinsecă, ce duc la neconstituționalitatea actului normativ în ansamblul său, fiind emis cu încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) coroborat cu art. 79 alin. (1) din Constituție. În subsidiar
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 22 iulie 2021, paragrafele 26-35, Curtea, analizând criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea principiului bicameralismului, a reținut, în esență, că, „modificările operate de către Camera Deputaților față de forma legii adoptate de Senat, în sensul introducerii în cuprinsul Legii nr. 55/2020 a dispozițiilor art. 2, art. 3, art. 5, art. 6 și art. 7, nu sunt de natură a
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
aceste dispoziții de lege au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021, paragrafele 38-48, Curtea a reținut, în esență, că obiectul de reglementare al Legii nr. 55/2020 îl constituie „instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condițiile legii, în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare și, după caz, graduale, în scopul protejării
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
prevăzut de art. 13 alin. (1) lit. a) din actul normativ menționat anterior, iar valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro. În argumentarea punctului de vedere formulat, în esență, s-a susținut că infracțiunea prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 nu este o infracțiune de corupție, ci o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție, astfel încât criteriile de competență prevăzute de art. 13 din Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002] în cazul infracțiunilor săvârșite împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, ce se regăsesc în capitolul III secțiunea a 4^1-a din Legea nr. 78/2000 (art. 18^1-18^5). Aceste infracțiuni sunt în esența lor infracțiuni de prejudiciu care au o urmare imediată, constând în paguba creată și, implicit, un folos necuvenit, astfel că ar fi putut să li se aplice dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de Urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
fiind, în consecință, săvârșită infracțiunea prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000. (…) ... ... 8. Raportul asupra recursului în interesul legii Rezumând problema de drept care a primit o soluționare diferită din partea instanțelor judecătorești, prin hotărâri judecătorești definitive, judecătorul-raportor, în esență, a apreciat că infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută în art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, care a cauzat o pagubă materială mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 200.000 euro
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
pe care îl au persoanele cercetate. ... 9.3. Cu privire la dezlegarea problemei de drept sesizate, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii reține următoarele: Problema de drept care a generat practica neunitară constă, în esență, în a se stabili dacă, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, determinarea competenței de instrumentare a infracțiunii de abuz în serviciu prevăzute în art. 13^2
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se poate trece la a se constata dacă s-a obținut de către funcționar un folos necuvenit, fiind, în consecință, săvârșită infracțiunea prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000. (…) ... În esență, s-a stabilit că noțiunea de folos necuvenit nu se identifică cu cea de pagubă materială și totodată că, uneori, aceasta se poate converti într-un folos necuvenit, însă, și în acest ultim caz obținerea unui folos necuvenit își menține
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Liviu Lucian Hacman într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului introdus împotriva unei sentințe prin care s-a constatat perimarea cererii formulate. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu este clar în ceea ce privește definirea motivelor imputabile părții, întrucât nu stabilește condițiile în care uneia dintre părți i se poate reproșa nelucrarea dosarului pentru o perioadă mai
DECIZIE nr. 824 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252401]
-
a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. V.1. Departamentul de Drept penal al Facultății de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, prin lector universitar doctor Mihai Dunea, a susținut, în esență, cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, că termenul de prescripție a răspunderii penale se stabilește în raport cu limita maximă a pedepsei prevăzută de acest text de lege, respectiv 20 de ani
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
normativă, separat de chestiuni de fapt conjuncturale care pot fi prezente în unele cazuri și care pot lipsi în alte spețe determinate). ... V.2. Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Facultatea de Drept, prin lector universitar doctor Elisabeta Boțian, a susținut în esență că termenul de prescripție a răspunderii penale trebuie stabilit prin raportare la limita maximă a pedepsei prevăzute de dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, respectiv de 20 de ani, întrucât limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
funcție de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional, în considerarea, relativ la sintagma „pedeapsă prevăzută de lege“, a dispozițiilor alin. (2) al art. 7 din Legea nr. 39/2003 (forma anterioară). În esență, în punctul de vedere formulat s-a susținut că, raportat la dispozițiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, constatarea de la care trebuie să pornească analiza este aceea că, în situația în care pedeapsa prevăzută de lege pentru
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
a răspunderii penale se stabilește în raport cu limita maximă a pedepsei prevăzută de acest text de lege, respectiv 20 de ani, indiferent de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional. În esență, judecătorul-raportor a apreciat că dispozițiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 au instituit o normă specială de limitare a maximului pedepsei ce urmează a fi stabilit, mai exact o limitare a posibilității de individualizare judiciară a cuantumului sancțiunii
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
1.731D/2020, nr. 1.201D/2021 și nr. 1.611D/2021 la Dosarul nr. 217D/2019, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că susținerile privind neconstituționalitatea extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 sunt neîntemeiate. Totodată, apreciază că prin dispozițiile criticate nu este încălcat dreptul la pensie al magistraților. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 7
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
1) din Constituție privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, deoarece, prin adoptarea unei ordonanțe de urgență, Guvernul nu poate în mod fățiș să se opună unei legi deja adoptate de Parlament, sens în care se invocă, în esență, deciziile Curții Constituționale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, nr. 842 din 2 iunie 2009, nr. 984 și nr. 989 din 30 iunie 2009. ... 36. Totodată, se susține încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3)-(5) din Constituție, deoarece nu a
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
la persoanele care au invocat excepția de neconstituționalitate, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 126 din 3 martie 2016 și nr. 895 din 17 decembrie 2015. ... 41. În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.566D/2020, autoarea excepției mai susține, în esență, că Legea nr. 239/2019 contravine prevederilor art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) din Constituție, deoarece a fost încălcat principiul bicameralismului la adoptarea ei, precum și celor ale art. 1 alin. (3)-(5) din Constituție privind statul de
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 48. Guvernul a transmis punctul său de vedere în dosarele Curții Constituționale nr. 2.737D/2019, nr. 2.759D/2019 și nr. 2.762D/2019, prin care consideră, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 49. Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere în dosarele Curții Constituționale nr. 637D/2019, nr. 1.948D/2019, nr. 2.737D/2019, nr. 2.759D/2019 și nr. 2.762D/2019, apreciind, în esență, că dispozițiile criticate sunt constituționale. ... 50. Președinții
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
și nr. 2.762D/2019, prin care consideră, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 49. Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere în dosarele Curții Constituționale nr. 637D/2019, nr. 1.948D/2019, nr. 2.737D/2019, nr. 2.759D/2019 și nr. 2.762D/2019, apreciind, în esență, că dispozițiile criticate sunt constituționale. ... 50. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, concluziile scrise depuse la dosare, rapoartele întocmite de
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
în temeiul Legii nr. 165/2013 de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, prin care a fost validată dispoziția primarului de acordare de măsuri compensatorii și a fost stabilit un număr de puncte. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale deoarece permit ca valoarea despăgubirilor să fie stabilită în funcție de valoarea viitoare a dolarului, a cărui rată de creștere nu este aceeași cu a leului, cele două economii, română și americană, fiind diferite
DECIZIA nr. 782 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252488]
-
Codul civil. Excepția a fost ridicată de Steliana Iamandi, Maria Argintaru și George Iamandi într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii privind constatarea dobândirii unui drept de proprietate prin uzucapiune. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate, în interpretarea dată prin Decizia nr. 19 din 5 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, potrivit căreia procedura specială reglementată de prevederile art. 1.050-1.053
DECIZIA nr. 784 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252489]
-
art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 19 din 5 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. Cu acel prilej a reținut, în esență, că, prin Decizia nr. 19 din 5 octombrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit, practic, aplicarea normelor procedurale în funcție de reglementarea de drept material în cauză, sens în
DECIZIA nr. 784 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252489]
-
notificări depuse în temeiul Legii nr. 77/2016, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 52/2020. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale invocate pentru argumentele redate, în esență, în cele ce urmează. ... 6. Astfel, art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, întrucât intervine, pe de o parte, asupra litigiilor în privința cărora instanța a pronunțat o hotărâre definitivă și/sau
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]
-
în ansamblul său, nu încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție prin raportare la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004. ... 23. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinseci formulate, Curtea reține că acestea vizează, în esență, problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Cu privire la acest aspect, prin Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie 2020, paragraful 53, Curtea a statuat că
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]
-
fost adoptată cu încălcarea principiului legalității statuat în art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 7. În continuare, arată că, printr-o bogată jurisprudență, instanța constituțională a reținut că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Prin definiție, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinței legiuitorului, ale cărei conținut și formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu
DECIZIA nr. 58 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252398]