6,056 matches
-
plan mondial, cu armele de distrugeren masă din Iraqul lui Sadam Husein, cât și alte motivații, au atacat și ocupat această țară liberă, fără consimțământul Consiliului de Securitate și "veto" celorlalte state, care făceau parte din acest Tratat. Iată altă fațadă a folosirii forței armate, călcând în picioare dreptul la libertate al unui stat independent și suveran, precum și voința popoarelor care au condamnat și acuză această atitudine criminală. Ba mai mult, prin anumite metode economice și militare au fost atrase mai
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în localitate), situată pe strada Kogălniceanu (Farkas utca), una dintre cele mai frumoase artere ale orașului, scăldată primăvara de suavul parfum al teilor copleșiți de flori, ce străjuiau ambele trotuare. La un capăt al ei, se înălța biserica calvină, cu fațada ca o imensă glugă de Ku Klux Klan tăind strada, cu zidurile laterale sprijinite de contraforturi, cu cele interioare decorate, pe toată înălțimea lor considerabilă, de steme ale aristocrației transilvane; în minima piațetă din fața intrării, ridicându-se pe un soclu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
clădiri înalte de școli confesionale maghiare, zidul de netrecut al închisorii de minori (pe atunci) și, între ele, palatul cu un etaj al contesei Nemes, unde - la parter - spre stradă, în dreapta intrării, ne-am instalat noi. Deasupra noastră, pe toată fațada, se afla Consulatul francez, cu balcon și, drapel roșu-alb-albastru. Curtea dreptunghiulară, pietruită, cu mici smocuri de iarbă țâșnind ici și colo printre pietre, cu lungimea spre interior, avea în fund o poartă neagră, mare, de fier, deasupra căreia se întindea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
moștenind, sub cu totul altă formă și sub altă istorie, pe cel de pe vremea când strada se numea Dézsma utca). Se produseseră, între timp, schimbări în vagoanele Cotuțeștilor, care încetaseră a se conforma formulei „vagon“ prin adaos de clădiri laterale. Fațada casei se împlinise prin cele două camere noi, construite de Virginia și Toader, dispariția gardului de acolo anulând o sursă de joc ce-l practicasem cu agilitate, spre stupoarea veselă a micuțului Toderică, cu bale încă la gură, mucos și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
unde, la primul etaj, se afla locuința lor „directorală“, se înălța pe terenul fostei grădini, „uriașă“ ca o pădure, în care-mi zbenguisem o parte din copilărie și la marginea căreia se situa casa stăpânei grădinii, casa mea de naștere. Fațada instituției medicale actuale privea spre „Școala normală de fete“, devenită sub comuniști liceul „Nicolae Bălcescu“. Într-o vară, mi-am petrecut vacanța la niște rude prin alianță ale părinților mei, familia protopopului greco-catolic din Târgu-Lăpuș, care beneficia acolo de o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
doar treptat, pe măsură ce se va închega perioada strajei dragonilor, cu Cercul Literar) m-a vrăjit din prima clipă. În Cluj mă născusem și crescusem, ceea ce era frumos eclectic într însul, de la rămășițele medievale la palatele în pur stil baroc și fațadele Jugendstil, mi se păruse natural. Aici, totul era altcum și altceva decât trăisem până acum; iată-mă trimis parcă la studii undeva, în inima Europei. Deocamdată însă, mai curios era faptul că vremurile se schimbaseră cu desăvârșire. Istoria răsucise ca
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
aproximativ 1870-1910), un curent foarte puternic pătrunde în filosofie, drept, științele sociale (psihologie, sociologie, științe politice, economie). Potrivit acestui curent, principiile raționale absolute nu explică și nu guvernează universul. Nu există adevăruri a priori, iar metafizica nu reprezintă decât o fațadă pentru ignoranță și superstiție. Numai investigația științifică aplicată, concretă poate conduce la cunoaștere autentică, iar această cunoaștere autentică poate fi și trebuie susținută prin dovezi empirice. Prestigiul asociat științelor naturale a constituit principalul punct de sprijin al acestui curent. Fizica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
o rușine să n-ai de lucru în Italia, atâta vreme cât România e plină de șomeri? Scrisoarea 14 Un șomer emigrant e totuși mai fericit decât un șomer din România. Are speranță! „Poate mâine vine ăla care voia să-și tencuiască fațada la casă sau poate-l căutăm pe ăla cu florile!” În fața sărăciei ai două alternative: o accepți, sau lupți. Emigrantul luptă să schimbe ceva, se îmbracă cu haine de la biserică, mănâncă ce poate, dar speră. Bărbații de acasă se apucă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
cultura comunitară. a) Cultura de tip rețea se caracterizează prin loialitatea indivizilor, activități rutiniere și ritualuri ce susțin prietenia. Totuși, aceste aspecte nu sunt efectul cooperării la nivelul intern al organizației, ceea ce face ca această cultură să fie una "de fațadă", tip "bârfă" sau "politică". Majoritatea timpului este folosit de către indivizi în scopul socializării, nefiind sancționați în acest sens. Comunicarea este de tip "față în față", chiar dacă are un caracter formal, gen ședințe. Birourile sunt fie neîncuiate, fie au ușile larg
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
majoritatea rămase văduve de război, ai căror soți, eventual și copii sunt înscriși pe monumentul din centrul satului, monument ridicat prin strădania financiară a acestui vrednic fiu al Stâncășenilor, diplomatul universitar Hriscu Gheorghe. Cele 66 nume (Tabel IV) înscrise pe fațada monumentului sunt o mărturie a numărului mare de martiri dat neamului de acest sătuc pe un fund de vale din Colinele Tutovei. Desigur, și alte nume pot avea o vechime mai mare (Hriscu, Vrabie, Stoica ș.a.), sau sunt ajunși aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
zilele acestui "examen între examene". Urcând pe strada din spatele gării, printre clădiri ruinate în timpul războiului de curând terminat ... când Iașul, oraș din vecinătatea liniei de front, a fost sălbatic bombardat din aer și de pe uscat ... ajung în dreptul unei clădiri pe fațada căreia se mai păstra scris "Liceul Național". Citisem despre el că împreună cu "Liceul Internat" reprezentau emblema culturală a acestui mare oraș al țării ... fostă capitală a Moldovei medievale. Acum însă arăta jalnic. Văzând ușa centrală deschisă ... mi-am închipuit că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
prin valorificarea izvoarelor de coastă sau a apelor subterane prin fântâni de redusă adâncime etc., după care profesorul ne spune "dar geograful merge mai departe". Ajungând la primele case, ni se explică necesitatea grădinii din fața sau din spatele casei, alegerea orientării fațadei casei etc., după care, cu același "dar geograful merge mai departe", intrăm în interiorul uneia dintre case, unde ni se explică avantajul dispoziției camerelor, bucătăriei, balconului, sălii de intrare, pentru ca ... prin același agasant, "dar geograful merge mai departe" ... intrăm în camera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
eu am coborât ... după ce a făcut ceaiul a plecat din bucătărie și ... văzând ușa spre subsol descuiată, a pus zăvorul și a plecat spre dormitor (de altfel singura cameră uzuală ce o aveam la parterul acestui bloc de colț ... cu fațade la cele două străzi). Constatând că repetatele mele bătăi în ușă nu dau rezultate și spre a nu trezi locatarii de la etaj ... în disperare și învinețit de frig ... nu-mi rămânea altă soluție decât a renunța la lemne și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o gravitate dramatică ? Știu eu? Poate fiindcă acuarela nu are timp, poate fi asemuită dramaturgiei: povestește la timpul prezent. Măreția istoriei scrisă de secole stă Într-o simplă ogivă de castel medieval, firea oamenilor dintrun oraș, În câteva Înclinări de fațade stradale. Acuarela nu se lasă doar admirată, te solicită să participi la dialog. Viața e acolo, În câteva pete de culoare, trecutul În lumina care comandă ritmul general. Uleiul e liniștit, sigur pe el, lucru definit terminat; acuarela În schimb
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
era în programul fiecărei dimineți a oamenilor muncii. Ne obișnuiserăm, de asemenea, cu lozincile sortite să ne bage în cap cuvintele părinților fondatori ai comunismului și ale tătucului popoarelor, Iosif Visarionovici Stalin. Bucureștiul se acoperise cu pânze roșii întinse pe fațade și în interiorul instituțiilor, întreprinderilor, școlilor, fabricilor, birourilor și magazinelor. Uneori, îi puteam zări pe noii stăpâni, când traversau orașul cu mare viteză, în mașinile lor de fabricație sovietică, Zil sau Moskvici, negre, cu perdeluțe. Mi s-a întâmplat să zăresc
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
comuniste occidentale. Care dintre ei ar fi putut avea ideea de a se opri, de exemplu, în mahalaua noastră din Grivița Roșie, ca să vadă cum trăiesc oamenii? Care tovarăș occidental s a interesat vreodată de experiența comunismului în România, din spatele fațadei oficiale? Tovarășii străini locuiau în cartierele elegante din jurul lacurilor, în vilele naționalizate, rezervate acum înalților membri de partid. Îi frecventau pe responsabilii relațiilor cu străinătatea, domeniu cât se poate de politic, se întâlneau cu scriitorii realist-socialiști, cu poeții lăudători ai
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
purtători de cuvânt ai noii imagini a Franței. Acești intelectuali și, în general, comuniștii francezi veniți în România în acei ani n-au văzut nimic, n-au vrut să vadă nimic din realitate, așa cum nu s-au îndoit niciodată de fațada ce le era prezentată de autoritățile sovietice de la Moscova. Dar noi? Eu, de exemplu, aș fi avut oare ideea de a mă duce să vorbesc vreunui străin, să-i povestesc tot ce știam despre cei arestați, despre deportații din Bărăgan
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
trăgând asupra Armatei Roșii, pe străzile Budapestei, dărâmând statuia lui Stalin, dând foc sediului Partidului Comunist, arzând pancartele și lozincile. Îmi amintesc de fotografia unui om care escalada un felinar pentru a smulge o pancartă cu secera și ciocanul de pe fațada unui imobil. Acest număr din Life a jucat un rol neașteptat în viața noastră. Doi ani mai târziu avea să folosească drept probă în procesul lui Vlad, pentru a dovedi vinovăția lui ca huligan și agitator. Vreme de mai multe
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
numit fundus. Ele au numeroase puncte comune, mai ales în cazul marilor cîmpii din nordul Franței. O primă parte, în jurul unei curți pătrate, cuprinde locuința proprietarului, pars urbana, adesea organizată în jurul unei încăperi centrale mari, precedată de o galerie de fațadă și încadrată de două aripi laterale; un zid separă această parte de sectorul agricol propriu-zis, pars rustica, organizat de-a lungul unei curți mari unde se află casa administratorului, numit villicus. Vila de la Lahoussoye (Somme), reperată prin fotografie aeriană, este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în secolul al VI-lea de împăratul Iustinian este sortit eșecului. Or, unul dintre aceste regate barbare, cel al francilor, în Galia, va da numele său țării noastre. Invaziile barbare (secolul al V-lea) La începutul secolului al V-lea fațada romană a Galiei *prefectură a pretoriului, *dioceze, provincii, cetăți, aristocrație senatorială ascunde transformări foarte profunde. Sub amenințarea invaziilor, Imperiul, cum am văzut, s-a militarizat: orașele s-au închis la adăpostul incintelor; armate, care cuprind deja o proporție mare de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al lui Henric al II-lea", Philibert Delorme în cea a palatului Tuilleries (astăzi dispărut), Jean Bullant în cea a castelului de la Ecouen aplică inspirat formule care vor fi cele ale arhitecturii clasice vreme de mai bine de două secole: fațade plate în care se decupează ferestre înalte și elemente orizontale, coloane și pilaștri după stricta etajare a celor trei ordine antice, dar susțineri de acoperișuri numite "à la française", lucarne și șemineuri. În sculptură, Jean Goujon și Germain Pilon se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
totul contribuie la gloria suveranului. Clădiri și grădini se ordonează în jurul unei mari axe care pleacă de la statuia regelui din curtea de acces, trece prin camera sa din centrul palatului și se prelungește cu Covorul verde și Marele Canal. Imensa fațadă a castelului, pe partea cu grădinile, este într-o aranjare în întregime clasică, cu cele trei etaje ale sale, cu ferestrele încadrate de pilaștri, cu acoperișurile în terase limitate de o balustradă. Grădinile sînt, ca și palatul sau capela, teatrul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
12, care se inspiră ei înșiși de la sociologul american E. Goffman 13. În acest model, se consideră că orice individ posedă două fațete: - o fațetă negativă, care corespunde "teritoriului" fiecăruia dintre noi (corpul său, intimitatea); - o fațetă pozitivă, care corespunde "fațadei" sociale, imaginii de sine valorizante pe care ne străduim s-o prezentăm în exterior. Comunicarea verbală presupune cel puțin doi participanți și de aceea există cel puțin patru astfel de fețe implicate în comunicare: este vorba de fațeta pozitivă și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în mod implicit, în desemnare. Anafora asociativă Caz particular al anaforei lexicale infidele, anafora asociativă se bazează pe o relație de la întreg la parte: Garmisch este un mic orășel bavarez care se întinde în vale, la poalele primelor vîrfuri alpine. Fațadele sînt decorate cu picturi baroce, clopotele bisericilor au proeminențe fals bizantine, bătrînii poartă bărbi lungi, pantaloni de catifea strînși sub genunchi și pălării cu pene. Le Parisien, 21 februarie 1997 Elementul remarcabil în acest tip de anaforă este reluarea cu ajutorul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de catifea strînși sub genunchi și pălării cu pene. Le Parisien, 21 februarie 1997 Elementul remarcabil în acest tip de anaforă este reluarea cu ajutorul articolului hotărît, cu toate că termenul anaforizat ("un mic orășel bavarez") nu desemnează același lucru cu termenii anaforizanți ("fațadele", "clopotele bisericilor", "bătrînii"). În acest caz, anafora asociativă poate funcționa numai dacă se presupune despre co-enunțiator că stăpînește stereotipul "micului orășel bavarez", care posedă drept componente fațadele caselor, bisericile, clopotele, bătrînii etc. Astfel de stereotipuri amestecă strîns competența lexicală și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]