3,956 matches
-
di notorietate publică.”. Așadar, procurorul oferă informații complete despre natura conflictului dintre opozanți și reprezentanții guvernului În urbea X. E dezvăluită cauza neînȚelegerilor dintre directorul prefecturii (amant interesat de oficializarea relației amoroase clandestine cu fosta nevastă a lui Albert Gudurău, fecior de ex-senator și nepotul unui ex-deputat) și Gudurăi, membri marcanți ai partidului aflat În opoziție. Pricina neînȚelegerilor e, așadar, o femeie. Peste ițele Încâlcite ale unor daraveli matrimoniale destrămate se suprapun diferențele partinice, interesele politice. Atenaisa, reorientată sentimental, divorțeză, Gudurăii
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
merg În vizite, femeile beau Îndeosebi cafea: „... jupâneasa cea răgușită intră cu tava aducând dulceață și cafele.” (Vizită...). Cafea se bea matinal și În casa venerabilului prezident Zaharia Trahanache: „Ai puțintică răbdare, să vezi... Azi-dimineață, pe la opt și jumătate, intră feciorul În odaie - nici nu- mi băusem cafeaua...” (s.n.). În schimb, tânărul avocat ales de Întâmplare și de cei doi soți - fiecare cu nemulțumirile lui și mai ales cu ale părinților - să-i reprezinte În procesul de divorț cere feciorului să
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
intră feciorul În odaie - nici nu- mi băusem cafeaua...” (s.n.). În schimb, tânărul avocat ales de Întâmplare și de cei doi soți - fiecare cu nemulțumirile lui și mai ales cu ale părinților - să-i reprezinte În procesul de divorț cere feciorului să i se aducă tinerei Acrivița Popescu și tatălui ei „o sticlă de vin, pahare, apă și dulceață.” (Art. 214). Acrivița Îl seduce prin frumusețea ei pe avocat, ea roșește mereu, iar tatăl ei, preot, mănâncă Țâri și bea vin
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
apă și dulceață.” (Art. 214). Acrivița Îl seduce prin frumusețea ei pe avocat, ea roșește mereu, iar tatăl ei, preot, mănâncă Țâri și bea vin. Un alt preacuvios părinte, Matache, e destinatarul unei anonime În care nu doar paraclisierul și feciorul lui, Giugică, sunt discreditați, ci - insinuant - și părintele care „s-a Încurcat la pelin, a treia zi de Paști, cu partidul, În colț la Savu, În odăiță, pe-nfundatele”; semnatarul scrisorii, „un creștin enoriaș”, transmite implicit un avertisment preotului ce
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
nedejduim, nune urghisi foarte, nice pomeni fărălegile noastre (DDL.1679: 15) (30) a. Iară de vor cunoaște egumentul și epitropii cănu să va putea chivernisi casa cu atâtea slugi (AAM.1713: 12v) b. Muiarea ceea ce va bea ierbi sănu facă feciori (Prav.1581: 205r) c. care lucru și mai fără de dureare trage cătră dânsa și face anu se părăsi omul (SVI.~1670: 2v) d. Așea și tu, omule, când dai milostenie,nu te lăuda, ce dă întru ascuns. (Fiz.1693: 45r
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a face cu noi, fum veseli<n>du-ne(PH.1500-10: 111v) b. prespre totu anul fuiu lucrându Domnului cu toată smerita mândrie (CV.1563-83: 9v) c. Si petrecea Cain supțiindu-se și cutremurându-se pre fața pământului și născu feciori și fete și fu muncindu-se vreme ca la doao mii de ani. (PI.~1650: 6r) 7 Ledgeway (2011: 430) descrie legea Tobler-Mussafia ca fiind "ultimately a Romance-specific reanalysis of the Wackernagel Law". 8 Schimbarea diacronică a orientării pronumelor clitice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu mine În pat. Tatăl său era medic. Copilul era În stare foarte proastă și taică-său sta acolo, la căpătâiul lui. La un moment dat copilul a murit. Primul gest al tatălui a fost să ia pâinea din mâna feciorului său și să Înceapă să o mănânce. Asta ca să vă dați seama ce am devenit noi acolo. Un om care-și iubea copilul... cum poate să iubească un tată un copil și totuși primul său gest, când i-a murit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acestei lumi metafizice sunt: Imaginea Sfântului Petru crucificat cu capul în jos, cartea a douăsprezecea a tarotului, spânzuratul care atârnă de un picior, cu celălalt făcând cruce, cu mâinile la spate și din buzunar izvorând un uriaș râu de aur, feciorul de crai dus de calul înaripat cu picioarele pe soare, mâna pe lună și cu capul în norii ce acoperă pământul. Inițiatul își inversează centrul de greutate, ponderabilitatea lui e fixată în ceruri și își îndeplinește global și virtual traiectoria
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a publicat corespondența sa. Iată pasajul cu pricina: „În sfârșit (sublinierea îmi aparține), Ilie Mihăilescu a tipărit Ionică Fluieraș”. Cei doi prieteni: Lupescu și Kirileanu erau în cunoștință de cauză de... aranjament. Prefața cărții nu e decât o ironie la „feciorul de cioban” ajuns până la Palat 395. „Blăstămățiile lui Ionică sunt bine scrise, dar sunt amintiri de mahala și nici de cum sfintele amintiri ale băieților de la țară”. Din cuprinsul acestor destăinuiri se deduce clar că a fost un aranjament ca „Ionică
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
optimistă, să ne amintim de o odă închinată unui purcel la tavă: „Tu aveai obraz subțire, / Nu șorici ca unii oameni.” 16 iunie 2009 Guvernare „de firmă” Motto: „ ...Calcă baciul ca pe gratii Și-i strunește blând cu gura: - Cătinel, feciorii tatii, Ca să n-o pornim de-a dura!...” G. Topârceanu, Balada munților) Întâlnirea de la Turnu Măgurele (să fi fost aleasă la întâmplare locația, cum se zice acum?) cu tot boardul PSD-ului, în păr, nu a luat în discuție soarta
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-ul cu aliații și independenții pentru binele general. Vezi, domnule Boc, dacă ai lipsit de la orele de istorie? Ca ardelean bățos, era bine dacăl citeai pe „poetul pătimirii noastre”, ca să nu rătăcești pe căile răzlețe ale guvernării, „să fii rămas fecior la plug/să fi rămas la coasă”, iar, dacă ți-ai pus ceva în plan pentru anul 2014, ar fi bine să ții cont de ce-a zis alt ardelean, Beniuc: „Nimenea nu știe până mâine/ Ce se mai alege
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
reconstituiau, plini de bucurie sfântă, ceea ce cu două veacuri și jumătate în urmă distruseseră vrăjmașii neamului nostru, lăcașurile de închinare și viețuire sfântă. În dreapta și stânga Părintelui ședeau cei doi mari meșteri, zidarul și dulgherul, apoi meseriașii și salahorii, apoi feciorii satului, destul de mulți, spre bucuria Părintelui, la urmă femeile în ordinea vârstei. Ne aflam în rânduiala sfântă a bisericii primare. Părintele a mulțumit lui Dumnezeu pentru lucrul săvârșit, a binecuvântat masa și poporul. Am gustat mâncarea: ciorbă de cartofi, fasole
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pă cal și omoară balaurul! No, mă, că bine zâci! No, așa papuci să am io!, zise un tânăr care trase cu urechea. No, că praf i-ai face mâini la joc, îi replică părintele zâmbind, făcând aluzie la pasiunea feciorului. Am zâmbit toți. Masa s-a încheiat cu binecuvântarea oamenilor care plecau în sat, ca să revină luni la muncă. Înainte de a ne lua rămas bun de la părintele Evloghie Oța, care ne-a dat multe sfaturi duhovnicești, l-am întrebat dacă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Unde mergi? La Roica, mi-a răspuns înfundat și iar a tăcut. De unde ești?, insistam cu întrebările. Din Galda de Jos! Și eu tot din Galda de Jos vin. Și merg tot la Roica. Vom fi deci tovarăși de drum. Feciorul e al dumitale? Da, e al meu!... Vorbea scurt, parcă dorea să nu vorbească. Avea în mână un băț, lucru obișnuit pentru un călător, și o traistă care se bălăngănea pe umăr. Copilul mergea greoi, tușind sec, oprindu-se din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Nu știu câți ruși sunt!”. Repezindu-se peste drum la cumnatul său Petrică, un haiduc de om, îi spuse întâmplarea în două vorbe. Nea Petrică dădu un chiot haiducesc ca în pădure, și de pe ulițe se strânseră douăzeci de bărbați tineri și feciori, gata de luptă. Părintele, în fruntea cetei de viteji, se îndreptă spre moară. Apoi s-au împărțit, unii au mers spre podul morii, unde se auzeau lovituri în ușă, iar ceilalți spre cramă, unde se auzeau cântece și joc pe lângă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
spre Buda-Pesta. Măria ta, îl sfătui moș Chimin, stai și te hodină o zi, două, baba mea o să-ți lecuiască rana, că știe ea niște buruiene de leac. Și-amu dă-mi hainele și semnele Măriei tale, precum și vreo doi feciori din garda Măriei tale, iar Măria ta rămâi în locul meu, în sumanul și cioarecii ăștia. Că nimeni nu te-o ști. Și io oi strânge pe toți feciorii și bărbații din plaiuri, din munți și de la sălașe și-i lua
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Și-amu dă-mi hainele și semnele Măriei tale, precum și vreo doi feciori din garda Măriei tale, iar Măria ta rămâi în locul meu, în sumanul și cioarecii ăștia. Că nimeni nu te-o ști. Și io oi strânge pe toți feciorii și bărbații din plaiuri, din munți și de la sălașe și-i lua Măria ta pe turci pe negândite, că-s beți de bucurie amu, și-i vei înfrânge cu ajutorul lui Dumnezeu. Domnul s-a învoit și în a doua sau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și-i lua Măria ta pe turci pe negândite, că-s beți de bucurie amu, și-i vei înfrânge cu ajutorul lui Dumnezeu. Domnul s-a învoit și în a doua sau a treia noapte moș Chimin cu toată gloata și feciorii lui, adunând oastea risipită, fiind conduși în bătălie de Matei Corvin au biruit și i-au alungat dincolo de munți pe turci, care nu s-au oprit decât dincolo de Dunăre. Matei Corvin l-a înnobilat pe bătrân și i-a dat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și eu ceva. Milițianul mi-a adus ciorba săracă și amară, dar sfințită cu atâtea rugăciuni și lacrimi. A pus gamela pe bancul de lucru, cu capul plecat, fără să scoată un cuvânt și s-a înapoiat la poartă. Mai feciorule, i-a zis Cordoș, bagă de seamă ce-ți spun eu. Atunci când au intrat sovieticii în Aiud, din câte case erau în oraș numai casele milițienilor care i-au lovit pe ăștia au fost lovite de bombe; și din câte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a servit prânzul pe măsuța de bambus. Cred că lui Gilbert i-ar fi plăcut să mă servească în fiecare zi în felul ăsta, dar se temea să nu mă irite prin asemenea sugestie. Rolul lui studiat și meticulos de „fecior“ ar fi făcut cinste oricărei comedii de salon. La un moment dat, prinzându-mi privirea deasupra capului lui Titus, mi-a făcut un semn cu ochiul. I-am răspuns cu o privire înghețată. Ne-a servit șuncă gătită cu zahăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fi ușor încălzite, dar niciodată fierte, pentru că-și pierd savoarea specifică.) După aceea au urmat cireșe și prăjiturelele spongioase de lămâie, preparate de Gilbert. Apoi brânză Gloucester cu biscuiți foarte tari, pe care Gilbert îi trecuse încă o dată prin cuptor. „Feciorul“ nostru, instruit prin telepatie, s-a făcut curând nevăzut. La masă am băut vin alb. Titus a mâncat cu o poftă de lup. Cât Gilbert era încă prezent, am purtat o ușoară conversație de politețe. — Presupun că ești foarte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ajutat-o pe Hartley să intre pe bancheta din spate, și m-am așezat lângă ea, încercând să-i văd pe fiecare dintre ei prin ochii celuilalt. Gilbert apărea ca un gentleman chipeș, bine hrănit, înstărit, venit în vacanță. Rolul „feciorului“ fusese acum schimbat cu rolul proprietarului de yacht. Dar nu, nu-mi puteam imagina cum o vedea Gilbert pe draga mea, sau cum se așteptase să arate „unica iubire“. — }i-l prezint pe prietenul meu, domnul Opian. Doamna Fitch. Pornește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
rivalului urât cu atâta îndârjire, a cărui figură îi rânjea mereu din ziare sau de pe ecranul televizorului. Ben era un om violent din fire, un distrugător, un ucigaș. Cu câtă înverșunare trebuie să mă fi urât pe mine și pe feciorul meu adus de zâne, o ură care trebuie să-l fi secătuit până la măruntaie. A-și pedepsi nevasta și băiatul nu însemna nimic atâta timp cât vinovatul principal își făcea de cap în deplină libertate, râzând. Ura curată poate fi o formă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
întemeiați și o familie după ce-ați ieșit... Da. M-am căsătorit... Soția mea lucra la C.F.R. Ea-i tot d-aci, din Arad, ne-am cunoscut, ne-am iubit, și-am zis: Hai să ne căsătorim! Și am un fecior, am și 2 nepoți... Înțeleg că după ’89 ați făcut politică... Cum de ați luat decizia asta? În ’89 cu încă un coleg, am am întemeiat Asociația (A.F.D.P.R. - n.n.)... El a fost președinte și io am fost vicepreședinte. Și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
vechi familii boierești ajunse într-o stare materială precară, pe care le lua sub protecție. Una dintre ele, Lucie Ghica, era nepoata lui Grigore Ghica, fost domn al Moldovei între 1849 și 1856. Tatăl ei era Alexandru Ghica, al doilea fecior al fostului domn, iar mama era o descendentă a familiei Rosetti-Rosnovanu. Frații Luciei, Grigore și Jean, erau ofițeri. Între Lucie Ghica și maiorul Nicolae Vlădoianu, ofițer în garda regelui, se naște o poveste secretă de iubire. Poveste nefericită, căci maiorul
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]