3,791 matches
-
televiziune, concerte-lecții, conferințe, comunicări științifice atât în țară cât și în fosta R.D.G.. A publicat eseuri, studii și articole în publicații precum Muzica, Studii de muzicologie, Studii și cercetări de istoria artei, Contemporanul, Secolul XX sau România literară. A dirijat Filarmonici și orchestre simfonice din Iași, Brașov, Târgu Mureș și Arad și a făcut parte din jurii naționale și internaționale - la București, Liège, Dresda și Torino. A publicat ediția critică dedicată Sonatei bizantine pentru violoncel (violă) solo de Paul Constantinescu, București
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
de Muzică din Constantă: percuție și pian; Școală Populară de Arte din Constantă: acordeon, canto. În adolescență, a intrat la Liceul de informatică “Ovidius”, unde a format o trupă de rock Agartha. Cu Dorin Topala și Lăură Mihăilă (soprana la filarmonica din Constantă) a format trupa dance Valahia. În 1998, fiind prezent la repetițiile pentru Festivalul Mamaia, l-a descoperit pe Mihai Trăistariu care concura la secțiunea interpretare. Formulă Valahia era în nr de 4: Coști, Mihai, Dorin și Lăură. La
Costi Ioniță () [Corola-website/Science/307270_a_308599]
-
(n. 8 iulie 1929, Dobra - d. 23 noiembrie 2011) a fost un reputat dirijor român, care a activat între 1957 și 1998, la pupitrul Filarmonicii din Oradea. Fiu de țărani născut în localitatea Dobra, județul Hunedoara, se trage din Familia Rațiu din Turda, printre ai cărei iluștri membri se numără memorandistul Ioan Rațiu și fondatorul PNȚCD, Ion Rațiu. Studiile primare și liceale le-a făcut
Miron Rațiu () [Corola-website/Science/308564_a_309893]
-
înzestrare artistică a atras atenția unor corifei ai muzicii românești: Antonin Ciolan, Sigismund Toduță și Tudor Jarda, care l-au îndreptat și spre Facultatea de dirijat simfonic a aceluiași Conservator. După 8 ani de studii intense, își începe activitatea la Filarmonica din Oradea, pe care nu o va părăsi decât pentru numeroasele turnee din țară și străinătate. În 1969 participa la Praga la un curs de perfecționare a măiestriei artistice, ținut de Sergiu Celibidache. Vastul repertoriu abordat de-a lungul carierei
Miron Rațiu () [Corola-website/Science/308564_a_309893]
-
și Wagner. Din repertoriul românesc a interpretat muzică de Pascal Bentoiu, Dumitru Bughici, Paul Constantinescu, Ion Dumitrescu, George Enescu, Vasile Herman, Mihail Jora, Filip Lazăr, Dinu Lipatti, Marcel Mihailovici, Mihai Moldovan, Theodor Rogalski, Sigismund Toduță și Zeno Vancea. În afara Orchestrei Filarmonicii din Oradea, al cărui dirijor titular a fost timp de mai bine de 40 de ani, a concertat și a înregistrat cu majoritatea orchestrelor simfonice din România. De asemenea, a apărut și la pupitrul unor prestigioase ansambluri din Germania, Franța
Miron Rațiu () [Corola-website/Science/308564_a_309893]
-
frontul din Rusia. După război, a devenit profesor de Teoria muzicii și Solfegiu la Conservatorul de Muzică din Timișoara (1946). S-a căsătorit cu Galina Jurba (Hoinic) în anul 1947. Lucrează apoi ca violoncelist (1950-1960) și dirijor (1951-1972) al Orchestrei Filarmonicii „Banatul”. A fost ales ca membru al Uniunii Compozitorilor din România, înființând și conducând corul Filarmonicii „Banatul” (1951-1972) și corul de cameră Cantilena (1972-1978). Compozitorul Mircea Hoinic a încetat din viață la data de 19 martie 1986 în orașul Timișoara
Mircea Hoinic () [Corola-website/Science/308749_a_310078]
-
Muzică din Timișoara (1946). S-a căsătorit cu Galina Jurba (Hoinic) în anul 1947. Lucrează apoi ca violoncelist (1950-1960) și dirijor (1951-1972) al Orchestrei Filarmonicii „Banatul”. A fost ales ca membru al Uniunii Compozitorilor din România, înființând și conducând corul Filarmonicii „Banatul” (1951-1972) și corul de cameră Cantilena (1972-1978). Compozitorul Mircea Hoinic a încetat din viață la data de 19 martie 1986 în orașul Timișoara. În prezent, o stradă din municipiul Timișoara poartă numele său. Printre compozițiile lui Mircea Hoinic menționăm
Mircea Hoinic () [Corola-website/Science/308749_a_310078]
-
instrument muzical. De-a lungul vieții a scris peste 2000 de cântece și compoziții, de la jazz la muzică religioasă și muzică clasică. A compus muzică pentru patru filme. A susținut concerte în săli renumite, precum la Carnegie Hall din New York, Filarmonica din San Francisco și Opera din Chicago. Marele său merit este acela al extinderii granițelor jazz-ului mai mult decât orice alt muzician, dar fără a renunța câtuși de puțin la adevărata esență a acestei muzici. De-a lungul a
Duke Ellington () [Corola-website/Science/307998_a_309327]
-
multe hit-uri rock, cel mai cunoscut este "But The Best For You". Melodii cunsocute de pe "Pure Instinct": Wild Child, Does Anyone Know, Soul Behind The Face și You And I. Din anul 1995, cea mai cunoscută orchestră din lume, Filarmonica din Berlin, a căutat o trupă rock alături de care să organizeze un Crossing-Over între muzică de orchestră și melodii ale unei trupe hard rock. Acea trupă pe care o căutau s-a dovedit a fi Scorpions. Scorpions au acceptat imediat
Scorpions () [Corola-website/Science/308035_a_309364]
-
este Johann Strauss-fiul; de altfel, discografia sa îl surprinde în această ipostază cel mai adesea, numele său fiind regăsit pe compilații de gen mai curând decât pe discuri proprii (una dintre puținele astfel de apariții a fost realizată de către Orchestra Filarmonică „Banatul” sub conducerea lui Ion Iancu, editată de către Electrecord și Discovery Records). Ivanovici se stabilește în 1901 la București și moare aici un an mai târziu. Strănepotul său este renumitul pianist . A compus peste 350 de piese. Este însă cunoscut
Iosif Ivanovici () [Corola-website/Science/308225_a_309554]
-
într-un concert susținut de orice formație profesionistă pe scenă, totul petrecându-se „live”, în direct, într-un dialog permanent cu slujitorii Sfântului Altar, după o rânduială tipiconală riguros stabilită. Sonoritatea este distinctă, o formație cu armonice de cor de filarmonică, plămădită din voci mature dar și în formare, dând sens unei chemări scripturistice: „Toată suflarea să laude pre Domnul...” Corala îmbină în componența sa persoane care deja activează în coruri profesioniste dar și profesori, intelectuali, studenți teologi sau absolvenți de
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
fost publicat de Editura Muzicală în 1962 în broșura intitulată "Cântece populare din repertoriul lui . A desfășurat o bogată activitate de solist popular permanent al mai multor instituții muzicale bucureștene: Teatrul de revistă „Constantin Tănase” (1951-1954), Orchestra „Barbu Lăutaru” a Filarmonicii de Stat „George Enescu” (1954-1961 și 1967-1970) și Ansamblul „Rapsodia Română” (din 1970). A participat la turneele acestora în țară și străinătate: U.R.S.S., Cehoslovacia, R.D.G., Austria, Iugoslavia, Grecia, Italia ș.a. A condus, în calitate de dirijor, o seamă de orchestre de
Emil Gavriș () [Corola-website/Science/307615_a_308944]
-
Italia ș.a. A condus, în calitate de dirijor, o seamă de orchestre de muzică populară, astfel: Orchestra de muzică populară Radio (1952), Ansamblul de cântece și dansuri „Brâulețul” din Constanța (1965-1967), Orchestra „Doina Argeșului” din Pitești (1967-1968), Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat din Arad (în numeroase concerte, între anii 1963-1973), Orchestra „Doina Ilfovului” din București; de asemenea și orchestre populare de amatori, printre care și cea a Clubului Sindicatelor din Învățământ din Capitală (1950-1955). Ca șef de orchestră și violonist
Emil Gavriș () [Corola-website/Science/307615_a_308944]
-
Debutează ca interpretă populară în 1954 cu romanța "La oglindă" (Timotei Popovici - George Coșbuc) și cântecele populare "Marioară de la munte" și "Nu-i bai", pe care le-a înregistrat la Radio Cluj cu Orchestra „Înfrățirea” (mai târziu Orchestra populară a Filarmonicii din Cluj) dirijată de Ilie Tetrade. Din motive strict familiale, solista a fost nevoită să se mute la București. În 1954 începe să colaboreze cu Ansamblul „Ciocârlia”, iar în anul 1955 devine solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” din București. Primul
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
George Corologos, Ionel Vlădescu. Din 1948 începe să abandoneze genul de muzică ușoară, în favoarea muzicii populare și a romanței. În numeroasele turnee întreprinse cântă cu orchestrele „Doina Gorjului” din Târgu-Jiu, „Doina Argeșului” din Pitești; cu orchestrele de muzică populară ale filarmonicilor: „Banatul” (din Timișoara), Cluj și Ploiești; cu orchestrele: Ansamblului „Perinița”, Sfatului Popular al Capitalei, Teatrului de estradă „Ion Vasilescu”. I-au fost colegi de scenă: Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ioana Radu, Rodica Bujor, Mia Braia, Iustina Baluteanu, Gică Petrescu, Petre
Ion Luican () [Corola-website/Science/307618_a_308947]
-
(n. 25 ianuarie 1953, Bădicul Moldovenesc, Cahul) este un cunoscut dirijor din Republică Moldova. Maestrul se identifică automat cu Orchestră Națională de Muzică Populară Lăutarii. Orchestră Națională de muzică populară „Lăutarii” a fost fondată în anul 1970, în cadrul Filarmonicii de Stat din Moldova, de binecunoscutul interpret Nicolae Sulac, dirijori fiind compozitorul și violonistul Mircea Oțel, apoi trompetistul Gheorghe Usaci. Chiar de la inceput formația a fost în căutarea identității sale, a stilului interpretativ, a unui repertoriu adecvat, fără a se
Nicolae Botgros () [Corola-website/Science/307621_a_308950]
-
circuitul vieții muzicale. Considerat un magician al viorii, maestrul Nicolae Botgros a fost numit în 1978 la conducerea Orchestrei Populare Lăutarii. Prima orchestră dirijata de Nicolae Botgros a fost „Ciocârlia” de la Edineț. În 1973 este violonist în Orchestră „Mugurel” a Filarmonicii, apoi la „Joc”, ca în 1978 să devină director artistic și prim-violonist la „Lăutarii”. Cei mai de seamă artiști ai muzicii populare au cântat cel putin o dată cu Orchestră "Lăutarii" condusă de maestrul Botgros, printre care se pot enumeră, Maria
Nicolae Botgros () [Corola-website/Science/307621_a_308950]
-
am zis daina, daina", până la primul său concurs național, desfășurat în anul 1956, n-a fost decât un pas. În anul următor, 1957, Studioul Teritorial de Radio Cluj îl invită pe adolescentul Nicolae Sabău să realizeze primele înregistrări cu Orchestra Filarmonicii de Stat din Cluj, iar în anul următor, la Radio București, cu Orchestra Radioteleviziunii Române, dirijată de Victor Predescu. Un articol din ziarul județean "Pentru socialism" din 22 august 1956, consemna succesul remarcabil și ținuta artistică a tânărului solist vocal
Nicolae Sabău (muzician) () [Corola-website/Science/307622_a_308951]
-
Irina Petrescu, Florian Pittis, și regizorul de teatru și film Liviu Ciulei, cărora li s-a alăturat mai târziu și neuitatul Toma Caragiu. După moartea doamnei Bulandra, Teatrul Municipal a devenit Teatrul Lucia Sturdza-Bulandra. Părinții, tatăl, Vasile Gheorghiu, membru al Filarmonicii din Iași, a cântat sub conducerea unor dirijori celebri, ca Sergiu Celibidache. Mama, Elena Gheorghiu-Nistor, a fost angajata teatrului Lucia Struza Bulandra detinand funcția de cabinieră șefă. Soție, Ani (Anica) Gheorghiu, soție (20.07.1932- ). Născută în Basarabia, Republica Moldova de
Petre Gheorghiu () [Corola-website/Science/307730_a_309059]
-
în doi ani la București a Festivalului Internațional "George Enescu"", s-a stabilit actuala ritmicitate a festivalului. De-a lungul anilor, la festivalul organizat la Ateneul Român și la Sala Radio, au participat orchestre și muzicieni de mare prestigiu, precum Filarmonica din Viena, dirijată de Herbert von Karajan, Filarmonica din Stockholm, dirijată de Sergiu Celibidache și Filarmonica din Londra, dirijată de Sir John Barbirolli. Alte personalități muzicale mondiale care au participat de-a lungul anilor la festival au fost Joseph Palnciek
Festivalul „George Enescu” () [Corola-website/Science/306638_a_307967]
-
George Enescu"", s-a stabilit actuala ritmicitate a festivalului. De-a lungul anilor, la festivalul organizat la Ateneul Român și la Sala Radio, au participat orchestre și muzicieni de mare prestigiu, precum Filarmonica din Viena, dirijată de Herbert von Karajan, Filarmonica din Stockholm, dirijată de Sergiu Celibidache și Filarmonica din Londra, dirijată de Sir John Barbirolli. Alte personalități muzicale mondiale care au participat de-a lungul anilor la festival au fost Joseph Palnciek, Claudio Arrau, Arthur Rubinstein, David Oistrah, Kurt Masur
Festivalul „George Enescu” () [Corola-website/Science/306638_a_307967]
-
festivalului. De-a lungul anilor, la festivalul organizat la Ateneul Român și la Sala Radio, au participat orchestre și muzicieni de mare prestigiu, precum Filarmonica din Viena, dirijată de Herbert von Karajan, Filarmonica din Stockholm, dirijată de Sergiu Celibidache și Filarmonica din Londra, dirijată de Sir John Barbirolli. Alte personalități muzicale mondiale care au participat de-a lungul anilor la festival au fost Joseph Palnciek, Claudio Arrau, Arthur Rubinstein, David Oistrah, Kurt Masur, Boris Berezovski, Antonio Menses, Jose Van Dam, Lawrence
Festivalul „George Enescu” () [Corola-website/Science/306638_a_307967]
-
transmisie a concertului la Cinema Digiplex. Tot în prima zi a festivalului a avut loc și un concert susținut de organistul american Cameron Carpenter. În paralel a avut loc și un concert la Timișoara, susținut de pianistul Matei Varga și Filarmonica „Banatul”, sub bagheta lui Martin Yates. Pe data de 7 septembrie, la Sala Mare a Palatului a avut loc punerea în scenă a cantatei Gurre-Lieder a compozitorului avangardist Arnold Schönberg. Această cantată, bazată pe un poem de Jens Peter Jacobsen
Festivalul „George Enescu” () [Corola-website/Science/306638_a_307967]
-
pe un poem de Jens Peter Jacobsen, este o compoziție impresionantă ca anvergură, având o partitură care prevede sute de instrumentiști și de coriști, voci solo și un narator, care va fi interpretat de artistul Victor Rebengiuc. Corul și Orchestra Filarmonicii „George Enescu” vor fi dirijate de Bertrand de Billy, iar soliștii vor fi Nikolai Schukoff, Violeta Urmana, Janina Baechle și Thomas Meyer. Ediția a XXII-a a Festivalului Enescu include recitaluri susținute de Filarmonica din Berlin (3 septembrie), Orchestra Capelei
Festivalul „George Enescu” () [Corola-website/Science/306638_a_307967]
-
artistul Victor Rebengiuc. Corul și Orchestra Filarmonicii „George Enescu” vor fi dirijate de Bertrand de Billy, iar soliștii vor fi Nikolai Schukoff, Violeta Urmana, Janina Baechle și Thomas Meyer. Ediția a XXII-a a Festivalului Enescu include recitaluri susținute de Filarmonica din Berlin (3 septembrie), Orchestra Capelei de Stat din Dresda (4 și 5 septembrie, pe 5 septembrie cu soprana Anja Harteros), Murray Perahia (5 septembrie), Anne Sophie Mutter (9 septembrie), Orchestra Simfonică din Londra (dirijată pe 9 septembrie de Ion
Festivalul „George Enescu” () [Corola-website/Science/306638_a_307967]