9,041 matches
-
în funcție de domeniile vieții psihice : obiective cognitive: vizează însușirea de cunoștințe, deprinderi și capacități intelectuale; obiective afective: se referă la formarea de sentimente, interese, atitudini; obiective psiho-motorii: vizează comportamente de ordin fizic. în funcție de gradul de generalitate : obiective le generale denumite și finalități sau scopuri ale educației pot fi identificate la nivelul întregului sistem de învățământ, dând expresie directă idealului educațional, în funcție de tipul și profilul școlii ,în funcție de ciclul de învățământ sau în funcție de dimensiunile formării personalității pe discipline de învățământ (obiective ale predării/învățării
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
acumulat o experiență bogată în baza căreia profesorii pot îndeplini cu bune rezultate sarcinile educaționale ce le revin. Această experiență trebuie însă permanent decantată și pusă în acord cu cerințele instruirii moderne, restructurată în funcție de exigențele cercetării psiho pedagogice revalorificată în raport cu finalitățile învățământului gimnazial. Prin tehnologie educațională se înțelege un mod riguros de concepere, realizare și evaluare a activității didactice. Conceperea sau proiectarea activității didactice constituie “punctul de plecare ” și totodată “punctul de sprijin ” al realizării activității didactice. Etapele proiectului didactic 1
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
unor strategii de învățare, “focalizate “riguros asupra”țintelor” urmărite, care vor ghida activitatea educatorului și educatului; c) evaluării continue, formative a rezultatelor, prin raportare permanentă la obiectivele operaționale; d) asigurării procesului sigur al muncii de învățare în direcții educative clare. Finalitățile educaționale ale predării învățării sunt precizate în programele de învățământ. Obiectivele specifice sunt deduse din finalitățile stabilite și sistematizate pe anii de învățământ. Spre deosebire de finalitățile generale, obiectivele specifice au o formulare precisă în sensul ca ridică în modul cel mai
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
c) evaluării continue, formative a rezultatelor, prin raportare permanentă la obiectivele operaționale; d) asigurării procesului sigur al muncii de învățare în direcții educative clare. Finalitățile educaționale ale predării învățării sunt precizate în programele de învățământ. Obiectivele specifice sunt deduse din finalitățile stabilite și sistematizate pe anii de învățământ. Spre deosebire de finalitățile generale, obiectivele specifice au o formulare precisă în sensul ca ridică în modul cel mai exact cu putință capacitățile psihice care trebuie formate în procesul instructiv-educativ, cu ajutorul unor conținuturi bine delimitate
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
la obiectivele operaționale; d) asigurării procesului sigur al muncii de învățare în direcții educative clare. Finalitățile educaționale ale predării învățării sunt precizate în programele de învățământ. Obiectivele specifice sunt deduse din finalitățile stabilite și sistematizate pe anii de învățământ. Spre deosebire de finalitățile generale, obiectivele specifice au o formulare precisă în sensul ca ridică în modul cel mai exact cu putință capacitățile psihice care trebuie formate în procesul instructiv-educativ, cu ajutorul unor conținuturi bine delimitate ale modulelor care sunt parcurse. Obiectivele operaționale urmează a
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
educației : * în funcție de domeniile vieții psihice : obiective cognitive: vizează însușirea de cunoștințe, deprinderi și capacități intelectuale; obiective afective: se referă la formarea de sentimente, interese, atitudini; obiective psiho-motorii: vizează comportamente de ordin fizic. * în funcție de gradul de generalitate : obiectivele generale denumite și finalități sau scopuri ale educației pot fi identificate la nivelul întregului sistem de învățământ, dând expresie directă idealului educațional, în funcție de tipul și profilul școlii ,în funcție de ciclul de învățământ sau în funcție de dimensiunile formării personalității pe discipline de învățământ (obiective ale predării/învățării
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
documentelor școlare (plan de învățământ, programă analitică, manual, predarea profesorului etc.), prevede probabilistic valoarea, nivelul și performanțele ce ar putea să le obțină elevul în etapa următoare de pregătire. 4. Funcția cibernetică sau de feed-back (de reglaj sau autoreglaj). Analizând finalitățile învățământului - rezultatele pregătirii elevului, evidențiate de apreciere și notare, deci a ieșirilor, din care se stabilește mărimea de corectare a intrărilor, se stipulează optimizarea procesului de predare - învățare, aplicându-se principiul feed-back ului. 5. Funcția social-economică. Această funcție se referă
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
enunțul unui proiect, pentru realizarea căruia elevii trebuie să adune informații, să le analizeze, să tragă concluzii, să redacteze. Utilizarea TIC determină o regândire holistică a educației începând chiar cu punerea sub semnul întrebării a modului în care sunt elaborate finalitățile ei, a modului în care este conceput curriculum, a modului în care se desfășoară interacțiunea dintre elev și curriculum precum și a modului în care se produce evaluarea procesului educațional. Acest impact holistic asupra sistemelor de învățământ poate avea loc numai
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
redox modelarea procese de oxidare/reducere identificarea proceselor de oxidare/reducere, agenților oxidanți/reducători Metode didactice: conversația, explicația, modelarea, problematizarea, algoritmizarea, rezolvarea de exerciții Desfășurarea lecției: "-" Moment organizatoric "-" Stimularea interesului, a motivației elevilor pentru studiul acestui capitol. Profesorul va indica finalitățile capitolului: In acest capitol veți afla ce sunt reacțiile redox și care sunt aplicațiile lor. O aplicație este procesul de electroliză despre care am discutat in semestrul I. Întrebare frontală(Î.f): Vă amintiți unde ați întâlnit noțiunea de electroliză
Proiect didactic pentru tema “Reacţii redox”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Trupină Carmen-Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1131]
-
operaționale de ajutor și intervenție, care sunt reactualizate pe baza experienței acumulate de pe urma fiecărei catastrofe. Veriga slabă ramâne totuși dificultatea de a reacționa la evenimentul care a scăpat oricărei previziuni, imprevizibilului radical. Răspunsuri din sfera sistemului de asigurări - au drept finalitate esențială acoperirea pagubelor suferite în urma unui eveniment, prin indemnizarea victimelor. Tema de reflecție actuală rezidă în rolul pe care asiguratorul îl poate exercita înainte de eveniment, deci în domeniul prevenirii și responsabilităților (prin modularea valorii primelor de asigurare în funcție de potențialitatea riscurilor
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
pot fi ele rezolvate. În etapa următoare, educația ecologică urmărește formarea unor abilități de identificare, investigare și rezolvare a problemelor de mediu. Elevul trebuie ajutat să-și dezvolte instrumente de analiză, reflecție și acțiune. Cunoștințele și abilitățile dobândite au ca finalitate participarea elevilor la acțiuni concrete și capacitatea acestora de a lua decizii bine gândite, pozitive pentru rezolvarea problemelor de mediu și elaborarea unor soluții preventive, de perspectivă. În legătură cu problemele de mediu, Claude Sachon și Lester Brown (citați de T. Cozma
RESPONSABILITATEA FAŢĂ DE MEDIUL ÎN CARE TRĂIM. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Andriev Sorina-Octavia, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_925]
-
evaluării formative este să identifice situațiile în care întâmpină elevul o dificultate, în ce constă aceasta și să-l informeze” (De Landsheere, 1975), atât pe el cât și pe profesor. "-" Evaluarea sumativă: o stabilește gradul în care au fost atinse finalitățile generale propuse (fie dobândirea unei atitudini sau a unei capacități), comparându-i pe elevi între ei (interpretare normativă), ori comparând performanțele manifestate de fiecare cu performanțele așteptate (interpretarea criterială). PRINCIPIUL TEMPORALITATII "-" Evaluarea inițială: se efectuează la începutul unui program de
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
Anul universitar 200...../ 200..... Anul...............................grupa..... ........ Îndrumător de practică pedagogică :............................................ ........ Coordonator de practică pedagogică :............................................ ȘCOALA unde se efectuează practica pedagogică: ............................................. ........ Profesor mentor:...................................... ........ 1. FINALITĂȚILE ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Legea învățămîntului, nr. 84, din 24 iulie 1995, pecizează idealul educațional și direcțiile de formare a personalității umane, ilustrînd, astfel, finalitatea ultimă a oricărei activități educative, perspectiva studierii oricărei discipline, finalitatea înfăptuirii oricărei activități de învățare. Cunoașterea acestor repere
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
grupa..... ........ Îndrumător de practică pedagogică :............................................ ........ Coordonator de practică pedagogică :............................................ ȘCOALA unde se efectuează practica pedagogică: ............................................. ........ Profesor mentor:...................................... ........ 1. FINALITĂȚILE ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Legea învățămîntului, nr. 84, din 24 iulie 1995, pecizează idealul educațional și direcțiile de formare a personalității umane, ilustrînd, astfel, finalitatea ultimă a oricărei activități educative, perspectiva studierii oricărei discipline, finalitatea înfăptuirii oricărei activități de învățare. Cunoașterea acestor repere de către studenți are menirea asigurării unui demers unitar în proiectarea și înfăptuirea activității didactice, în perspectiva îmbunătățirii calității umane prin activități de
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
unde se efectuează practica pedagogică: ............................................. ........ Profesor mentor:...................................... ........ 1. FINALITĂȚILE ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Legea învățămîntului, nr. 84, din 24 iulie 1995, pecizează idealul educațional și direcțiile de formare a personalității umane, ilustrînd, astfel, finalitatea ultimă a oricărei activități educative, perspectiva studierii oricărei discipline, finalitatea înfăptuirii oricărei activități de învățare. Cunoașterea acestor repere de către studenți are menirea asigurării unui demers unitar în proiectarea și înfăptuirea activității didactice, în perspectiva îmbunătățirii calității umane prin activități de învățare specifice disciplinelor socio-umane. Art. 3. (1) Învățămîntul urmărește realizarea
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
democrației și pe aspirațiile societății românești și contribuie la păstrarea identității naționale. (2) Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și creative. Art. 4. (1) Învățămîntul are ca finalitate formarea personalității umane, prin: a) însușirea cunoștințelor științifice, a valorilor culturii naționale și universale; b) fomarea capacităților intelectuale, a disponibilităților afective și a abilităților practice, prin asimilarea de cunoștințe umaniste, științifice, tehnice și estetice; c) asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
prin educație fizică, educație igienico - sanitară și practicarea sportului; g) profesionalizarea tinerei generații pentru desfășurarea unor activități utile, producătoarea de bunuri materiale și spirituale. (2) Învățămîntul asigură cultivarea dragostei față de țară, față de trecutul istoric și de tradițiile poporului român. (3) Finalitățile școlii românești se realizează prin strategii și tehnici moderne de instruire și educare, susținute de științele educației și practica școlară, conform obiectivelor fiecărui nivel de învățămînt. În legea învățămîntului din 1995, articolul 15(1) se precizează: „sistemul național de învățămînt
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
unor raționamente adecvate (deductive și nedeductive), în luarea deciziilor; 5.3. Participarea civilizată și argumentată la dezbateri în viața socială. În proiectarea lecției, raportarea la competențele specifice, în comformitate cu tema care urmează a fi parcursă, devine esențială în realizarea finalității fiecărei discipline socio-umane în ceea ce privește participarea la dezvoltarea personalității elevului. 3.2. În tabelul de mai jos pot fi urmărite, corelativ, competențele generale și competențele specifice vizate prin studiul disciplinei Filosofie, potrivit Programei școlare. 3 Competențe generale Competențe specifice derivate 1
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
informației, formarea de competențe specifice; * volumul și diversitatea activităților de învățare, teoretice și aplicative; * claritatea și coerența întregului demers didactic; * calitatea exprimării, comunicarea cu elevii; * gestionarea relației cu elevii; * gestionarea timpului; * organizarea activității; * valorificarea educativă a conținutului informațional, în perspectiva finalității disciplinei de studiu; * evaluarea realizată pe parcursul lecției; * atmosfera de lucru creată; * gradul de angajare a elevilor în demersul didactic; * ținuta și postura practicantului; * prezența de spirit în momente inedite; * caracterul creativ al demersului didactic; * realizarea obiectivelor proiectate. 8.2. Analiza
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
Societatea contemporană se află într-un permanent proces de transformare și modificare, care are repercursiuni și în domeniul educației, în ceea ce privește finalitățile educației, conținuturile învățământului. De asemenea, apar noi cerințe ale elevilor. Cadrele didactice trebuie să găsească soluții potrivite pentru a face față acestor „provocări”, iar caracteristicile principale ale profesorului trebuie să fie deschiderea și flexibilitatea, tocmai pentru a-i antrena și
Brainstrorming-ul, metodă didactică bazată pe creativitate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rugină Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1176]
-
de soluții, la distingerea dintre adevăr și eroare și care, sub forma unor variante și/sau procedee selecționare, se folosește pentru asimilarea cunoștințelor, a trăirilor valorice și a stimulării spiritului creativ. Când se alege o metodă, se ține cont de finalitățile educației, de conținutul procesului instructiv, de particularitățile de vârstă și de cele individuale ale elevilor, de psihosociologia grupurilor școlare, de natura mijloacelor de învățământ, de experiența și competența cadrului didactic. "-" Rezolvarea de probleme în grup este o metodă care presupune
Metode moderne de predare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Maria Cristina Dobre () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1148]
-
a dispune de o definiție unanim acceptată. Ne putem întreba ce distincție este între concept, idee, noțiune, opinie, temă, teorie, categorie? Fiecare dintre ele reliefează o anumită sinonimie parțială, într un context care este variabil. Pentru a evita discuții fără finalitate, convenim să folosim termenul de ,,concept” la modul intuitiv, fără o teoretizare excesivă. În general, prin concept se poate înțelege: “*” o idee abstractă, obținută prin generalizarea unor situații sau fapte particulare; “*” o imagine mentală, formată prin generalizare; “*” o noțiune generală
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
sunt tot mai vizibile, dublate de un limbaj a cărui clișeizare treptată dă seamă de cenzura tot mai agresivă ce se aplica în epocă. Textele epice dispar aproape cu desăvârșire, iar poezia este din ce în ce mai înregimentată (ca tematică, modalități discursive și finalitate) propagandei oficiale. Scurta epocă de parțială și aparentă liberalizare culturală se încheiase și, odată cu ea, eșuau și deschiderile către domenii de interes și de extremă exigență ale culturii și literaturii, în pofida eforturilor de a se păstra un standard calitativ acceptabil
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
atestă posibilitatea marii poezii care nu mai folosește nici unul dintre mijloacele poeziei. Versuri situate deasupra metaforei, ignorând orice fel de alambic posibil, acesta îmi pare a fi tipul de tensiune semantică spre un cuvânt din viitor. Necuvintele (ca noțiune) sunt finalitatea scrisă a acestei poezii, superioară ideii de scris”. „Poezia metalingvistică”, aleasă de acest poet care corupe conceptele prin fantezia lui derutantă, ar putea fi astfel definită: o poezie care nu se mai bizuie pe formele tradiționale de seducție (muzicalitate, pitorescul
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
cu meri de către un profesor și de elevii săi (Acțiunea Cotul Dâmbului), munca minerilor de la exploatarea Rodna (De două veacuri se sprijină munții pe umerii lor) sau viața medicilor (Un om zâmbește dimineții) devin puncte de plecare pentru texte cu finalitate apăsat moralizatoare. SCRIERI: Un pumn de lumină, București, 1973; Calul alb de la miazănoapte, București, 1977; La nord-vestul inimii. Legendă și realitate, București, 1977; Legitimația de om, București, 1986. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 209-210; Mircea Moga, „La nord-vestul inimii
UTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]