13,525 matches
-
fonetic până la desprinderea grupului de sunete cs sau gz, grupuri care se scriu printr-o singură literă, x, și apoi se scriu pe caiete și la alfabetare, separat sau integrate în propoziții sau în mici texte (transcrieri, copieri, dictări). Pentru fixare, exercițiile de pronunție, de identificare și de completare a literei care lipsește trebuie corelate cu sarcini de evaluare și, respectiv, de recuperare, dacă situația o impune. În clasa a II-a, aceste noțiuni se reiau, se completează, se consolidează, ceea ce
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
scris: -la sfârșitul propoziției enunțiative se pune punct; -în citirea propoziției, punctul indică o pauză; -după punct se scrie întotdeauna cu literă mare; -după o propoziție interogativă se pune semnul întrebării; -după o propoziție exclamativă se pune semnul exclamării. Pentru fixare, elevii efectuează exerciții de alcătuire de propoziții care cer punct la sfârșit, semnul întrebării, semnul exclamării, execriții de completare a semnelor de punctuație dintr-un text scurt, exerciții de corectare a primului cuvânt din propoziție (care n-a fost scris
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
se scriu cu majuscule; -textul cuprinde una sau mai multe idei; -fiecare idee se marchează, în scris, prin plasarea ei la capăt de rând, spre interior, la 2 cm de la margine; fiecare idee corespunde unuia sau mai multor alineate. Pentru fixarea și consolidarea acestor noțiuni, elevii vor alcătui mici texte după cerințe stabilite, vor ordona propoziții date spre a obține un text, vor alcătui texte pe baza unui titlu fixat sau vor determina titlul unui text supus atenției sau alcătuit de
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
specifice subiectului și predicatului, în ideea precizării faptului că, niciodată, subiectul nu se desparte de predicat prin virgulă. Lecțiile de citire vor include, prin concepere și structurare, exerciții orale de citire și motivare a semnelor de punctuație; pentru o reală fixare a acestor cunoștințe, ori de câte ori este posibil, realizăm citirea pe roluri a textelor care includ și vorbirea directă și insistăm pe folosirea intonației adecvate, în raport cu personajul interpretat, cu mesajul transmis de acesta, citirea expresivă fiind condiționată de respectarea semnelor de punctuație
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și accentuăm că ele se rostesc împerună pentru a vorbi mai ușor, mai repede, dar fiind două cuvinte diferite, marcăm aceasta în scris, prin liniuța de unire. Deoarece pentru aceste noțiuni ortografice nu avem lecții cu destinație specială, vom realiza fixarea și sistematizarea lor în anumite secvențe ale lecțiilor de citire, scriere, comunicare, în scurte momente de activitate independentă sau prin dictări explicative, copieri, transcrieri selective, cu explicații prealabile. Ori de câte ori textele implică asemenea ortograme le analizăm fonetic și ortografic, le pronunțăm
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
masculin, plural numai (,,Merg numai la film nu și la teatru.’’) și nu mai (învăț la istorie). c)înnorat = în + nor înnodat = în + nod înnegrit = în + negru dar : înot, înec, înalt, pentru că în forma cuvântului este un singur n. În vederea fixării deprinderilor de scriere corectă, administrăm, pe etape de învățare, probe de verificare cu sarcini specifice problemelor de ortografie și punctuație. Posibile secvențe (itemuri) de verificare : 1.Subliniază cuvintele scrise cu cratimă; scrie grupul de cuvinte din care fac parte; scrie
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
IV. TIPOLOGII DE PĂRINȚI ȘI COPII „Copiii după părinți ca poamele după pom.” ăproverb românesc) Influențele sistemului familial asupra procesului de formare a copilului sunt hotărâtoare. Specialiștii în acest domeniu precizează că relația părinți copii deține un rol deosebit în fixarea deprinderilor comportamentale, dar și în asigurarea condițiilor psihologice normale. Relația părinți-copii nu trebuie lăsată la voia întâmplării. Există anumite norme precise care stau la baza acestor relații: nevoia de dragoste, asigurarea protecției, raporturi relaționale juste și echilibrate și complementaritatea rolurilor
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
mai pronunțate; b) dezvoltarea intereselor creative. -Sexualitate: a) preocupări legate de atractivitatea sexuală; b) relații pasagere de prietenie; c) sentimente de tandrețe, dar și de teamă față de sexul opus. -Autocontrol: a) dezvoltarea idealurilor și selectarea modelelor; b) capacitate sporită de fixare a scopurilor; c) interes pentru problemele morale. VI.4. Perioada 17-1ani - adolescența târzie Nevoia de independență: a) identitate fermă; b) capacitate de amânare a recompenselor; c) interese stabile; d) stabilitate emoțională mai mare; e) capacitate de luare a deciziilor; f
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
h) preocupare mai mare pentru ceilalți. -Interese profesionale: preocupare pentru viitor. -Sexualitate: a) preocupări pentru relații stabile; b) identitate sexuală clarificată. -Autocontrol: a) capacitate de introspecție și analiză; b) accent pe demnitate personală și stimă de sine; c) capacitate de fixare și de urmare a unor scopuri; d) acceptarea normelor sociale și tradițiilor culturale; e) autocontrolul stimei de sine. VI.5. Cum își pot părinții ajuta copilul pentru a se autocunoaște? În preadolescență ăadolescența timpurie), copilul este curios nu doar să
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
cele abuzive sau de neglijare fac ca dragostea să nu mai fie percepută ca atare, apărând neîncrederea și sentimentul de respingere. ....răbdare, pentru a-și însuși unele comportamente (pentru acestea au nevoie de exerciții și explicații). ...corectitudine prin explicarea și fixarea unor regului care urmează a fi aplicate constant și corect. ...costanță în comportamentul adulților indiferent de perioadă și de situație. Schimbarea regulilor îi face pe copii să se simtă confuzi și nesiguri și transmite mesajul că respectarea lor nu este
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
valori. În decursul existenței sale omul asimilează nu doar experiența de cunoaștere și pe cea practică elaborată social-istoric, ci și sistemul de valori materiale și spirituale, semnificația existenței și activității umane în general, criteriile și procedeele de apreciere valorizare-alegere și fixare a lor ca mecanisme fundamentale de reglare a conduitei umane. Prin asimilarea acestor aspecte, personalitatea umană dobândeste o dimensiune valorică (axiologică). În decursul existenței, la personalitate se atașează o notă de valoare, chiar produsele personalității fiind valorizate. Omul trece, astfel
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
componente: dexteritatea manuală, percepția spațială, gândirea de tip tehnic, achiziția de informație tehnică. ¾ Aptitudinea muzicală are componentele: simțul ritmului, al înălțimii și intensității sunetului, al memoriei tonale. ¾ Aptitudinea pentru artă grafică implică existența unor abilități de a desena, capacitatea de fixare rapidă și exactă a imaginii vizuale a obiectelor, conservarea ei mai mult timp. S-a constatat că ultimele două tipuri de aptitudini corelează puțin cu inteligența, fără ca aceasta să însemne că performanțele superioare în muzică sau artă se pot realiza
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de acțiune al creierului (limbajul creierului); funcționalitatea blocurilor integrative ale creierului (formațiunea reticulată, hipotalamusul, talamusul, sistemul limbic ș.a.), cu funcții în modularea tonusului scoarței cerebrale, în reflexele de orientare, în conduitele verbalizate, în atenție, în manifestările emoționale, în elaborarea și fixarea comportamentelor învățate; cortexul implicat în programarea activităților, în reglarea, selectarea, control inhibarea proceselor psihologice, în conduitele de răspuns mnezic, motor, cognitiv, imaginativ, emoțional și decizional; capetele corticale ale analizatorilor situate în neocortex, ariile senzoriale, cu funcții în prelucrarea și stocarea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
primirea, procesarea și elaborarea informațiilor în echilibrul unor stări afectogene ce declanșează sau însoțesc învățarea la diferite discipline de învățământ (Neacșu, 1990, pp. 27-35) ; calitatea modificărilor electrofiziologice, diferențele de biochimism (vezi neurotransmițătorii), dinamica și reversibilitatea mecanismelor fizico-chimice, cu rol în fixarea mnezică de scurtă durată și, prin modificări structurale, în fixarea mnezică de lungă durată ; calitatea modificărilor sinaptice, modificările moleculare în neuronii model implicați în activitatea reverberatorie (teoria sinaptică interneuronală reverberatoare sau a rețelelor reverberante), modificările din organizarea glială, responsabile pentru
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ce declanșează sau însoțesc învățarea la diferite discipline de învățământ (Neacșu, 1990, pp. 27-35) ; calitatea modificărilor electrofiziologice, diferențele de biochimism (vezi neurotransmițătorii), dinamica și reversibilitatea mecanismelor fizico-chimice, cu rol în fixarea mnezică de scurtă durată și, prin modificări structurale, în fixarea mnezică de lungă durată ; calitatea modificărilor sinaptice, modificările moleculare în neuronii model implicați în activitatea reverberatorie (teoria sinaptică interneuronală reverberatoare sau a rețelelor reverberante), modificările din organizarea glială, responsabile pentru transferul de ARN în neuroni, de transferul învățării sau de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
în conținutul codificat și este capabil să facă dovada unor performanțe imediate • Faza de stocaj funcțional, de realizare a unor modele mentale, motrice etc., însoțite de strategii conective, de analiză a ideilor cheie, de utilizare a rețelelor cu nouri de fixare etc., toate implicând acțiunea de fixare în memoria de medie durată sau de lungă durată a ceea ce s-a însușit. • Faza de actualizare sau de obiectivare, definește situația în care cel care a parcurs fazele anterioare, solicitat fiind să utilizeze
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
să facă dovada unor performanțe imediate • Faza de stocaj funcțional, de realizare a unor modele mentale, motrice etc., însoțite de strategii conective, de analiză a ideilor cheie, de utilizare a rețelelor cu nouri de fixare etc., toate implicând acțiunea de fixare în memoria de medie durată sau de lungă durată a ceea ce s-a însușit. • Faza de actualizare sau de obiectivare, definește situația în care cel care a parcurs fazele anterioare, solicitat fiind să utilizeze rezultatele învățării, le actualizează în maniere
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
alta practică, acțională (formare de priceperi, deprinderi, atitudini). Învățarea este procesul de selectare, prelucrare și asimilare a unor informații prin care subiectul își structurează sau restructurează modalitățile funcționale și comportamentale; este o activitate cu valoare pedagogică ce constă în însușirea, fixarea și reproducerea conștientă, progresivă și voluntară a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor, atitudinilor. Învățarea este un proces de achiziție prin experiență, care conduce la formarea sau modificarea activității și conduitei sub influența condițiilor repetitive și variabile ale mediului. Subiectul cunoscător percepe lumea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
pentru întreaga lecție se impune varierea sarcinilor concrete de învățare, utilizarea unor metode variate, stabilirea unui ritm convenabil de prezentare a conținutului de învățat, deoarece ritmul prea alert nu poate fi urmărit, iar cel prea lent duce la dispersarea atenției. Fixarea sau repetarea necesită un ritm mai rapid decât cel necesar prezentării inițiale a respectivului conținut. II.1.6. Memorarea și procesele mnezice de învățare Din literatură se cunoaște că învățarea prin memorare permite reținerea a 10% din ce este citit
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
bază de plecare în diversificarea și aprofundarea procesului de învățare, dar, în nici un caz, nu trebuie urmărite doar aceste aspecte. Întrucât în învățare este utilă o memorare eficientă, amintim o serie de observații referitoare la activitățile mnezice (de memorare): • pentru fixarea informației este necesară o perioadă de consolidare în care intervin restructurări neuronale, mai ales în urma proceselor de sistematizare; • daca două asocieri sunt de intensități egale, dar una este mai veche, o nouă repetiție va favoriza această asociație (A.Jost); • plasarea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
în vederea comunicării, cât și pentru înțelegerea corectă a conținutului studiat și dezvoltarea gândirii logice. III.2. Motivația învățării. Orice acțiune umană se desfășoară urmărind un scop; scopul reprezintă imaginea ideală, anticipativă a rezultatelor acțiunii. Scopul este formulat verbal, iar în fixarea anumitor scopuri și în îndeplinirea lor, ceea ce presupune adesea un efort de voință, omul este îndemnat și susținut de motivele activității. Motivul este imboldul acțiunii, iar scopul este obiectivul spre care este orientată acțiunea; ansamblul motivelor care susțin o activitate
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
proprietăți care sunt urmărite. Pentru reflexele instrumentale, condițiile formării noilor legături sunt: • activismul organismului determinat de o trebuință nesatisfăcută și care generează acțiuni de căutare și încercare; • o recompensă, adică întărirea anumitor activități în situația dată; ea asigură separarea și fixarea acțiunilor necesare; • caracterul sistematic al întăririlor și succedarea lor imediată după reacția care trebuie întărită. 4. Rezultatul învățării îl reprezintă pe de o parte discriminarea stimulilor, ceea ce asigură analiza, sinteza și evaluarea informației care vine din lumea exterioară și, pe
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
succedarea lor imediată după reacția care trebuie întărită. 4. Rezultatul învățării îl reprezintă pe de o parte discriminarea stimulilor, ceea ce asigură analiza, sinteza și evaluarea informației care vine din lumea exterioară și, pe de altă parte, rezultatul învățării constă în fixarea anumitor forme de comportament în situații determinate. În acest mod învățarea nu se reduce la o cunoaștere pasivă, ci se bazează pe satisfacere unor interese și trebuințe ale elevilor, sau pe trăiri pozitive (bucurie, satisfacție, interes). La baza determinării programelor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
în interacția cu mediul înconjurător - parte integrantă și în procesul de învățare la om joacă un rol hotărâtor pentru animale. La om apare în schimb și posibilitatea transmiterii prin limbaj a cunoștințelor și experienței mijlocite, iar prin scris se permite fixarea experiențelor sociale umane pentru generațiile viitoare. Formele de prelucrare a informațiilor care iau parte la învățare se împart în forme simple și complexe, elementare și complicate, inferioare și superioare, reproductive și creative. Determinantele pentru procesul de învățare la om sunt
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
pastor Richard Wurmbrand putea să fie atât de cunoscut și de iubit de români încât să intre în primii zece! Dar faptul că pe primul loc a ieșit Ștefan cel Mare, Sfânt, Desăvârșit ș.a.m.d. spune, totuși, ceva despre fixarea noastră în trecut, chiar într-unul situat cumva în negura timpului! Dacă pe primul loc ar fi ieșit Cuza sau Carol I, măcar am fi putut deduce de aici un fel de apetență pentru modernitate și reforme. Așa însă... Cât
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]