5,879 matches
-
pe peatră, ori cu peatra pe cap, tot atâta-i; fii bărbat odată și nu-ți face voie rea". Sfânta Duminecă vorbește ca o femeie cu experiență din Humulești: Ia, acum mai vii de-acasă, fătul meu..." În timp ce în basmele folclorice, interesul cade pe peripeții, în Povestea lui Harap-Alb întâlnim vorbirea directă (vorbirea personajelor), vorbirea indirectă (a povestitorului), expresii pitorești, comportamentul personajelor asemănător celor din Amintiri. Când Împăratul Roșu invită la masă pe Harap-Alb și ceata lui, Flămânzilă spune: "Împărate luminate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în conflict cu dracii și primește un burduf plin cu bani, numai să plece. Se ia la întrecere cu dracii, îi învinge și rămâne bogat și fericit până la sfârșitul vieții. Dănilă Prepeleac, deși are ca punct de plecare un model folcloric, respectă doar parțial șablonul basmului. Cele două ipostaze ale lui Dănilă prezintă evoluția eroului, din păcălit în păcălitor. Prima parte are secvențe realiste, iar a doua parte se cufundă în fabulos. Deși au calități supranaturale, dracii sunt proști, fricoși, lași
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
după 1880, poetul devine sceptic, visul de iubire nu se împlinește, natura este tristă. În poeziile Luceafărul, Sara pe deal, Pe lângă plopii fără soț, poetul a exprimat cel mai bine aspirația geniului spre împlinirea iubirii absolute. b. poezia de inspirație folclorică (și mitologică) unele teme și motive poetice au fost preluate din folclor, din mituri populare și au fost îmbogățite cu idei filosofice: Călin (file din poveste), Ce te legeni, Somnoroase păsărele, La mijloc de codru, Revedere, Făt-Frumos din lacrimă, Luceafărul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
poporului nostru, la diplomația față de marile puteri, la neutralitate, rezervă, prudență, forță morală, tărie de caracter. Opera eminesciană este o sinteză a spiritului autohton prin interesul pentru folclor (culegător de folclor, idei despre creația populară, valorificarea unor teme și motive folclorice). Poetul a adăugat noi structuri epice (Călin-Nebunul, Făt-Frumos din lacrimă, Călin file din poveste), a conferit textului virtuți filosofice (Revedere, Ce te legeni), a investit textul cu simboluri și semnificații (Luceafărul), a îmbogățit universul poetic, în general, cu elemente de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Călin file din poveste), a conferit textului virtuți filosofice (Revedere, Ce te legeni), a investit textul cu simboluri și semnificații (Luceafărul), a îmbogățit universul poetic, în general, cu elemente de vocabular, expresii orale, imagini poetice, elemente de versificație de tip folcloric (Povestea codrului, Călin file din poveste, Crăiasa din povești, Luceafărul, Scrisoarea III, Sara pe deal). Opera eminesciană este o sinteză a spiritului autohton prin felul în care evidențiază natura, "spațiul mioritic", cu peisajul tipic românesc: codrul marea (Mai am un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
notă de expresivitate portretului iubitei: "fruntea albă", "părul galben", "buze dulci". Tonalitatea amintește de măsura doinei populare (7-8 silabe), ritmul este trohaic. Revedere Meditație gravă asupra existenței umane, Revedere cuprinde o "filosofie" asupra condiției umane. Este o poezie de inspirație folclorică pe tema efemerității omului (fortuna labilis, fugit irreparabile tempus). M. Eminescu a preluat din creația populară teme, motive, simboluri, forme prozodice de limbaj poetic). Revedere este prima poezie în metru popular-trohaic și exprimă concepția generală a poetului despre univers, despre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
preluat din creația populară teme, motive, simboluri, forme prozodice de limbaj poetic). Revedere este prima poezie în metru popular-trohaic și exprimă concepția generală a poetului despre univers, despre metamorfozele naturii și condiția trecătoare a omului. În cadre amintind de prozodia folclorică se dezvoltă idei noi, cu caracter filosofic. Titlul poeziei sugerează revenirea poetului în spațiul copilăriei, unde are prilejul să revadă codrul și să reflecte cuprins de melancolie asupra trecerii timpului. Concepută ca un dialog între doi interlocutori (poetul și natura
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
aspirație, revelația idealului, care colaborează cu motivul Luceafărului (astru simbolizând spiritul pur) și se integrează marilor valori romantice. În poem, filosofia populară (credințe, practici magice, tradiții) se contopește cu viziunea mitică despre nașterea lumii și originea elementelor primare. Din substratul folcloric se rețin: formula de basm cu care se deschide opera, portretul fetei de împărat, metamorfozele Luceafărului (a. se întrupează din cer și mare pentru a căpăta înfățișarea neptunică; b. se întrupează din noapte și soare spre a deveni demon), chemările
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Miorița este evidentă, dar sunt și unele deosebiri. În baladă apare firea resemnată a românului, în roman Vitoria caută adevărul și înfăptuirea dreptății. Miorița are un caracter mai mult liric, romanul e o narațiune în plan real, realizată prin intermediul mitului folcloric. Vitoria Lipan apare ca un arhetip uman având un cult al ethosului, aspiră spre adevăr și dreptate, apără tradiția, este convinsă că întâmplările fac parte din ceva etern: natură, sat pastoral, tradiție ancestrală, dragoste. Pentru ea sacrul este un mod
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
uneori, în timp ce boierii, îmbracă, de frică, o "cămeșă de gheață". Personaj romantic, înzestrat cu calități excepționale, mare patriot, Ștefan cel Mare este mitizat, în legende. Romanul Frații Jderi este un roman istoric, o epopee, o cronică, o legendă, un poem folcloric, un roman realist, un roman de aventură, un roman de dragoste, un roman de familie, un roman social (Mariana Badea), "un roman de romane", o rapsodie națională. Bătălia de la Vaslui este strălucit descrisă, cu personaje de dimensiuni mitice, fabuloase, într-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Căliman) sunt devotați domnitorului. Educația tinerilor nu ținea de știința de carte, ci de călirea trupului pentru oaste. Caracterizarea lui Ștefan cel Mare În romanul-frescă Frații Jderi, Ștefan cel Mare a devenit un simbol, așa cum rezultă din cronici, documente, tradiție folclorică; e un exponent al înțelepciunii milenare a poporului, un exponent al epocii renascentiste care duce o politică înțeleaptă sprijinindu-se pe Jderi și Călimani; e un personaj clasic, abil, inteligent, conceput în aură romantică, înzestrat cu calități excepționale. Din rațiuni
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de la Drăgănești, călugărul Gherman de la schitul Durău, moș Leonte Zodierul, căpitanul Neculai Isac, Ienache coropcarul, negustorul Dămian Cristișor, Constandin Moțoc, cioban de pe Rarău, Orbul sărac și Zaharia Fântânarul. Iapa lui Vodă Iapa lui Vodă înfățișează întâmplări proiectate într-un fabulos folcloric, într-un timp mitic; indicii temporali sugerează timpul rememorării ("într-o toamnă aurie"; "într-o depărtată vreme"; "demult"; "vremea aceea"). Apăruseră semne misterioase: "un balaur negru în nouri", păsări mari venite din ostroave de la marginea lumii vesteau război. Se făcuse
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
subiective, lasă personajul să se manifeste în funcție de particularitățile sale (individualizare realistă) și apreciază "rolul meșteșugului" în opera de artă. Pentru el contează "fondul estetic" și nu forma, care este un element secundar. Realismul prozei lui Slavici este "colorat de mentalitatea folclorică", povestirile având o anume moralitate, sub influența literaturii populare; o "doză de idilism" (Scormon, Gura satului). În cea de-a doua nuvelă, se aprofundează psihologia eroilor, se conturează o monografie a satului, care dezvăluie dragostea dintre Marta și ciobanul Miron
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mișcă personaje memorabile", individualități puternice. Și în această narațiune atrag atenția pătrunderea psihologică, obiectivitatea analizei, senzația de viață adevărată, realismul viguros de factură populară. Moara cu noroc În activitatea nuvelistică a lui Slavici se disting două etape: a. idilică (pronunțat folclorică), b. dramatică (tragică). Moara cu noroc cuprinde scene realiste de moravuri, caractere și pasiuni puternice, cu viață interioară complexă, având în centrul acțiunii familia, dezumanizarea sub influența banului, înstrăinarea. Ghiță, protagonistul narațiunii, n-a ținut cont de preceptul moral rostit
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și zic") a poetului care se rezumă la o viziune exterioară a iubirii pe care o persiflează. Nichita Stănescu a parodiat, în acest text, poezia clasică, limbajul voit convențional al liricii galante, împrumutând ceva din ritmul și muzicalitatea de tip folcloric. Elemente neomoderniste: 1. Ambiguitatea se desprinde din confuzia aparentă între creație și femeie; starea de grație a creatorului este ambiguu sugerată; 2. Sugestia versurilor provine din multitudinea de simboluri care transmit mesajul și care se raportează la conceptul de ars
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să ne împrumutăm de la alte nații." A doua sursă capitală trebuia să devină folclorul, domeniu a cărui însemnătate pentru renașterea culturii noastre Kogălniceanu o revelase și mai înainte, urmând o directivă spirituală care era a timpului său. Istorie și creație folclorică, iată sursele de energie resurecțională pe care se punea mereu temei în chip deosebit, surse evocate anterior de Kogălniceanu în eseul despre limba și literatura română (1837), pentru a le pune iarăși în evidență cu ocazia discursului solemn pregătit pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mărturisește lui Roberto Alifado 57. În ceea ce privește literatura latino-americană, crede că aceasta a atins în prezent o profunzime și o dimensiune demne de luat în considerație, dar nu pentru că autorii din acest continent s-ar citi pentru că "ar fi pitorești sau folclorici", așa cum s-a întâmplat în secolul trecut și la începutul acestui secol, cănd cititorii căutau în literatura hispano-americană culoarea locală, ci pentru că acum sunt "foarte buni, sunt buni cu adevarat". Crede că literatura hispano-americană din a doua perioadă de dupa al
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ce ilustrează societatea într-un anumit moment sau perioadă și se caracterizează prin posibilități nelimitate, fără restricții, în alegerea mijloacelor de expresie; modern jazz dance care este inspirat din muzica “jazz”, total opus principiilor dansului clasic; dansul de caracter, dansul folcloric, dansul sportiv etc. Prin dans se exprimă personalitatea și trăirile interioare ale unei persoane sau ale unui grup și se manifestă dorința de a provoca o impresie și de a transmite sentimente asupra celor din jur. Așadar dansul nu este
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
arie geografică, a cărei axă este râul Trotuș (cu o lungime de 160 de km.), deși unitară în ansamblul ei, prezintă, totuși, anumite diferențieri, explicabile mai ales prin evoluția social - istorică a acestui areal. Cum era de așteptat, consecințele etnografice, folclorice și lingvistice (inclusiv în domeniul toponimiei) s-au impus ca o “pecete” a timpului, chiar cu deosebiri de la o zonă la alta. Deoarece Valea Trotușului se extinde pe teritorii din cinci județe (Bacău, Covasna, Harghita, Neamț și Vrancea), structura geomorfologică
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
interes textele culese. Opera eminesciană inspirată din „izvorul curat ca lacrima și mai prețios ca aurul- literatura populară. Folclorul reprezintă doar punctele de plecare în creația eminesciană, poetul conferind textului popular noi simboluri și semnificațiiă„Luceafărul-). Eminescu înțelegea prin fondul folcloric însăși existența artei și valoarea ei națională și originală, prin care se poate exprima în universalitate. După istoria romanticilor, că istoria oricărui popor începe cu mitologia lui, Eminescu a încercat „să reconstituie din credințele și poveștile poporului român, din „eresurilelui
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și din punerea în evidență a unei individualități stilistice nu aparține la Creangă oralității, ci artei de scriitor ă...) Totul e așa de meticulos studiat într-o versiune definitivă, încât din acest punct de vedere basmul a ieșit din circuitul folcloric și a devenit opera lui Creangă. Se observă în scrisul lui Creangă efortul creator. Când spunea anecdote pe la ședințele Junimii, era foarte degajat, povestea cu vervă, firesc, fără efort, însă atunci când era pus în situația de a scrie, avea o
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
într-un sat ca Humulești, familia nu putea decât să fie o familie de gospodari, pentru că humuleștenii sunt oameni de ispravă, harnici și veseli, cinstiți și demni , păstrători de datini și de pământ, avizi de cultură, fie și la nivel folcloric. Narațiunea se închide în acestă parte pentru a studia din interior acest miracol, familia,din care se distingea ―boțulde Nică. Satul devine astfel un univers al jocurilor ―pline de hazul și farmecul copilăriei-. De aceea nu întâmplător ―năzdrăvăniile-lui Nică sunt
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
în manualele școlare ăPăcală, Ursul pâcâlit de vulpe și Povești) Creangă povestește de dragul comunicării cu oamenii. Nu realizează ca Petre Ispirescu sau alți culegători de basme contemporani o prelucrare de basme populare, o îndreptare a acestora. Creangă rămâne aproape de izvorul folcloric, dar îl supuse unei prefaceri radicale care poartă pecetea originalității sale, a jovialității care îl caracterizează. Pornește de la schemele narative statornicite prin tradiție, dar nu se afundă în fantasticul celor mai multe dintre basmele poporului. Altfel spus, el umanizează fantasticul sau, când
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
-și pe fiii fiilor săi împrejurul mesei sale. În numărul din 1 iunie 1876 apare Povestea porcului, mai puțin avută în vedere de critica literară, deși ea cuprinde într-o mare măsură caracteristicile basmului tradițional, cu motive specifice acestei specii folclorice, cu personaje cu trăsături și puteri supranaturale, întruchipând binele și răul. Doi moșnegi care nu au copii aduc în casa lor un purcel pe care-l îngrijesc cu toată dragostea. Când împăratul dă de știre că va da fata și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Convorbirilor literare) e după părerea lui George Munteanu un studiu de moravuri în ambianță simili-fantastică, având ca fir mai distinct drumul în viață al celor năpăstuiți prin naștere și - până la o vreme - de prea multa lor modestie. Pornind de la motivul folcloric al mamei vitrege, totdeauna incapabilă să-și stăpânească egoismul, Creangă a creat o narațiune exemplară, în care binele și virtutea sunt răsplătite, iar lenea, lăcomia, invidia, răutatea sunt aspru sancționate. Cele două fete fac două călătorii similare, trecând prin aceleași
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]