3,624 matches
-
lume, de la facerea lumii până acum; în a 6a din Istoria lumii; în a 7a tot felul de povești; în a 8a istorii minunate; în a 9-a pentru creșterea pruncilor; în a 10-a fiarele cele sălbatice, buruienile cele folositoare și florile cele minunate; în a 11-a starea lumii subt câte stăpâniri și câte neamuri și religii sunt pe lume; în a 12-a Întâmplările Țării Românești și a Moldovei, arătând care au fost patrioții țării cei adevărați.” * Biblioteca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
edita Dreptatea de Cernăuți, alții erau subiecții de satiră ai gazetei unde colaborau I.C. Fundescu, Șt. Vellescu și N. Nicoleanu în zilele debarcării lui Al. I. Cuza și ale înscăunării principelui Carol... * Sănătatea satelor Sănătatea satelor, revistă pentru răspândirea cunoștințelor folositoare, apare la Cernăuți între 25 iunie 1942 și 25 decembrie 1943, și se tipărea la Tipografia Societății Naționale de Editură și Arte Grafice Dacia Traiană, sucursala Cernăuți, în format 31x24 cm. Era o revistă a Directoratului Sănătății a Guvernământului Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în tratarea chestiunilor de ordin cultural ce privesc școala. Revista apare în martie 1920, la început doar o dată pe lună, inițiatorii fiind Corneliu Clain, președinte și Niculae Simionescu, secretar ai Asociației inițiatoare. (Glasul Bucovinei nr.461/4 VII 1920) * „Școala, folositoarea noastră revistă de îndrumare pedagogică și de cultură generală, dispare fuzionând cu ziarul Voința. Ne pomenirăm deci cu Voința Școalei.” Dar voința acestei fuziuni, fosta ea oare și voința celor ce cu drag urmăreau scrisul școalei? Și adormi-va oare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în trei limbi. Conducerea administrativă, tehnică, proprietar și girant responsabil era Temistocles Predici, președintele asociației, str. Iancu Flondor nr.45. Același avea răspunderea redacțională pentru textul român, iar pentru partea germană și ruteană responsabil era Filip Fedorowicz. Se publicau materiale folositoare albinarilor: despre iernatul albinelor, foloasele albinăritului, despre roiul natural și lucrările ce se execută în prisacă în anumite luni ale anului, ce pot învăța stuparii de la albine, despre mana albinelor, roiul artificial, Dimitrie Cantemir despre albinăritul din Moldova, despre albine
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
propășirea școalei de la care atârnă viitorul unei țări. Citind articol cu articol vezi că ele cuprind observații judicioase și propuneri foarte bune. Merită să fie citită de oricine se ocupă și urmărește: binele, ridicarea școlii și îmbogățirea minții cu cunoștințele folositoare celor ce fac sau vor fi chemați să facă educație. (Din Cuvântul nostru - Dorohoi, Ioan T. Athanasiu, institutor) * În Voința Școalei din Cernăuți sub titlul „Cum trăiesc învățătorii” este publicată și scrisoarea doamnei Alice A. Șerban, distinsă învățătoare din Vatra
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a biciuit în cuvinte pline de ironie usturătoare lipsa spiritului de partid și apolitismul în artă și știință. Câți oameni ai artei și științei din țara noastră, ascultînd de îndemnul partidului nostru, nu și-au regenerat activitatea și au devenit folositori cauzei proletariatului, inspirați de principiile lui Lenin și Stalin". Un document din ianuarie-martie 1949 stabilea scopul și sfera de activitate a Direcției Literare care cuprindea "toate problemele legate de creația literară și de punerea la dispoziția maselor populare a cărților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
său, "sterila estetică face loc unei școale de poezie" unde vom afla nu ce este poezia, ci cum este poezia. G. Călinescu consideră școala de poezie "utilă spre a lărgi conștiința poetului, incapabilă însă a-l determina să creeze și folositoare în același timp și criticului, în măsura în care-i îndrumează sensibilitatea". Și, una din primele propozițiuni, care se vor și o concluzie a cursului său, este, în fapt, un ușor sofism: Nu există poezie acolo unde nu este nici o organizațiune, nici o structură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a avut raporturi sexuale. Atunci îl chemăm și îi spunem: Tot organul nostru este un creier curat, nu avem nici un os, nimic. Noi sîntem creier și trebuie așa gîndit. Dar nu așa, că nu merge, l-am lăsat, dacă este folositor, nu scapă el de la mine, nu-l recrutez azi, peste o lună-două, dar nu scapă dacă am nevoie nici mort, nici viu. Să luăm cu metodele care ne învață partidul, de ce să căutăm ceva străin". Și tov. general maior Nicolschi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
citation author=”MIHĂESCU (KALMICOV) Maria” loc=”Brașov” data =”19 aug. 1971”> Mult stimate Domnule Dimitriu, Rândurile trimise din Sibiu, ne-au făcut o mare plăcere. Ne-am bucurat că sănătatea Dvs. este aproape restabilită și că puteți conduce activitatea mult folositoare orașului Fălticeni. Mulțumesc și pentru fotografia trimisă, pe care am fixat-o la locul cuvenit. Fotografiile sunt aproape toate, afară de câteva, cari mai cu greu se pot găsi. Îmi mai lipsește: a școalei primare din Fălticeni (care nu mai este
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
este cauza, deoarece ocupația pe care o aveți, e grea - având În vedere și naveta. Cere un sacrificiu mare! Noi vă dorim multă sănătate, rezistență, cu care să Înlăturați greul. Prietenia D-lui Ciurea, era un mare stimulent și foarte folositor, dar În prezent luptați cu un gol În suflet, așa cum simt și eu. Adesea vorbesc cu D-na Vodă, nepoata D-nei Ciurea (fostă colega mea de profesorat), despre viața lui dăruită altora. Mata vei fi urmaș al activității lui! De la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
degrabă din spirit de ordine și economie. Uscăturile acestea reprezintau o valoare; probabil că se plătește pentru strânsul lor o taxă. Faci un bine public, curățind un loc viran; faci o economie în gospodărie și, în același timp, un sport folositor sănătății. Doamna aceea, cu fierăstrăiaș și cu mănuși de piele pe mâini, nu făcea desigur un lucru rău. Sunt țări, unde așa ceva ar înfățișa o stare de mizerie și de umilință. Când m-am întors de sus, unde am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o înflorire la Septembrie. Am găsit într-un colț un fel de stejar-răchită, american din nord, care crește extrem de repede și face un fruct ca o alună, ceva mai mic decât ghinda. În grădina aceasta se fac experiențe cu specii folositoare cum e arțarul balan ce crește repede și dă un lemn bun pentru instrumente muzicale. Florile lui sunt ca niște lalele roze alburii. Și sus și jos grădina e plină de chiparoși piramidali și gigantici tufoși, cum și de toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
doar trimiterea unui sol care îl găsește pe sultan la Varna. El îi cerea în numele regelui său, ca să nu atace Moldova, al cărei domn îi recunoscuse suzeranitatea. Dlugosz considera că solia nu era „prea cu cinste” și era „și puțin folositoare”. Sultanul îi spunea solului că ar fi primit propunerea făcută de rege, dacă era făcută, atunci când se afla la Adrianopol. Dar, după ce făcuse atâtea cheltuieli și se afla aproape de hotarul adversarului său, nu mai putea să dea înapoi. Și nici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a conștiinței originii comune a moldovenilor și muntenilor. De data aceasta folosește denumirea dată de străini Țara Românească: Valahia Mare, în timp ce Moldova era numită Valahia Mică. Domnul insistă asupra impostanței strategice a Moldovei: „Nu vreau să mai spui cât de folositoare este pentru treburile creștine această țărișoară a mea; socotesc că este de prisos, fiindcă lucrul e prea vădit, că ea este seraiul Țării Ungurești și al Poloniei și este straja acestor două crăii. Afară de asta, pentru că turcul s-a împiedicat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
creștinătatea va fi în mare primejdie”. De aceea, domnul le cere să îi vină în ajutor cât mai este vreme. P. P. Panaitescu reproduce din scrisoarea trimisă de Ștefan dogelui Veneției următorul pasaj: „Nu vreau să mai spun cât de folositoare este pentru trebile creștinești țărișoara mea; socot că e de prisos pentru că lucrul e prea vădit, că este seraiul (cetatea) Țării Ungurești și al Poloniei și este straja acestor două crăii”. Dar, P. P. Panaitescu consideră că domnul se înșela
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se vede că nimic nu lipsește din cele trebuincioase omului pentru nevoile sau plăcerile sale, întrucât sunt dealuri cu vii și de asemenea, în orice loc țara este binecuvântată și foarte îmbelșugată în roade și ogoare și în toate cele folositoare traiului; este foarte bogată și în iazuri și bălți și heleșteie într-atât încât omul nu poate dori nimic mai mult de la natură pentru nevoile vieții.” Fiind lăsată (binecuvântată) de Dumnezeu cu pământ bogat, în Moldova se produce grâu, atât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
urmează cronologic credinței în Sol Invictus cu care se va contopi, amândouă imaginile fiind asimilate de viziunea christică. Acționând ca împuter¬nicit al Soarelui, Mithra pedepsește taurul fugar și din trupul acestuia apar plantele sacre: grâul, vița-de-vie și alte ierburi folositoare. Asemeni ritualului din colinde, uciderea animalului primordial este urmată de consumarea trupului acestuia, agapă cu rol de preluare a energiilor, forțelor magice, precum și a „cunoașterii și puterii divine”, care fac eroul să se identifice cu modelul arhetipal. Masa rituală se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
școlarizării, aritmetica fiind necesară pentru a nu fi "înșelați de bănci, cămătari, proprietari de pământ și arendași"16. Învățătorii au fost direct implicați în programul haretist de ridicare economică și spirituală a lumii rurale, între acești "apostoli ai celor mai folositoare instituții din țară"17 regăsindu-se și Gh. Rădășanu. A înființat o cooperativă de dogărie; o "Societate de cumpătare", al cărei scop era lupta împotriva beției. A mai creat "Societatea flăcăilor", Cercul "Deșteptarea sătenilor" și foaia "Vestitorul satelor". Publicația avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
noi uita vreodată această dragoste frățească ? și vom putea mulțumi după cuviință lui Dumnezeu că, într-o vreme când nu mai puteam lucra la noi acasă pe tărâm cultural, am găsit aici putința de a fi măcar cât de cât folositori neamului ? Însăși foaia noastră, care vrea să aducă moldoveni, atât de însetați de cultura națională. Ei vin și ne cer ca în scrisul nostru să nu-i uităm nici pe ei, care sunt fii ai neamului nostru. Ei ne roagă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Și era mereu prezentă În mijlocul apostolilor. Maica Domnului i-a Învățat multe lucruri minunate pe toți care o urmau și ascultau. Era vrednică de ascultat și de urmat. Sfântul Apostol Petru a rugat-o să lase un cuvânt de Învățătură folositor mântuirii lor, apostolilor, și tuturor urmașilor. Să ne fie ca o mângâiere din Sfânta ei Gură. Și atunci Preacurata a zis: „Iubiții mei fii, Dumnezeu este ca un Împărat, iar noi ca niște robi Lui și ca niște neguțători”. Și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
H.: - Material rulant, adică, atât... parte de boghiuri pentru vagoane, diferite... utilaje... pentru terasamente, pentru șosele, construirea de șosele, terasamente, excavatoare, betoniere... A. N.: - Utilaje. C. H.: - Utilaje, în general, folosite în construcții de drumuri și nu numai. N. D.: - Folositoare. C. H.: - Oooooo, exportate în foarte multe țări. A. N.: - Cam câți angajați avea fabrica în perioada în care ați lucrat dumneavoastră ?... Cu aproximație... C. H.: - Oooooh.... cu aproximație, depășea 8 000 de oameni, poate și mai mult. A. N.
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
se vede că nimic nu lipsește din cele trebuincioase omului pentru nevoile sau plăcerile sale, întrucât sunt dealuri cu vii și de asemenea în orice loc țara e binecuvântată și foarte îmbelșugată în roade și ogoare și în toate cele folositoare traiului, este și foarte bogată și în iazuri și bălți și heleșteie într-atâta, încât omul nu poate dori nimic mai mult de la natură pentru nevoile vieții”. Interesante sunt impresiile sale despre locuitori: „Apoi neamul acesta al moldovenilor este aspru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
școlile de belle-arte și școli de silvicultură. A pus bazele învățământului superior român prin fondarea Universității din Iași, care îi va purta numele. În Proclamația către locuitorii săteni (1864), Alexandru Ioan Cuza adresa următorul îndemn: „Înzestrați-vă satele cu așezăminte folositoare vouă și urmașilor voștri. Statorniciți mai ales, și pretutindenea, școli unde copiii voștri să dobândească cunoștințele trebuitoare, pentru a fi buni plugari și buni cetățeni”. Interes deosebit și prețuire a manifestat domnitorul față de literatură și slujitorii ei. A avut legături
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ajută sănătatea corpului, iar celelalte pe cea a minții. * Minte sănătoasă în corp sănătos nu e o simplă zicere, ci o necesitate. * Cumsecădenia ta e o virtute numai în fața celor ca tine. * Încrederea în propriile forțe poate fi și altora folositoare. Nu judeca pe alții după propria-ți imagine. * Modestia regizată e cealaltă față a orgoliului. * După topirea lor, vezi că și zăpezile conțin impurități. * Poziția de drepți nu exprimă întotdeauna supunerea. * Răspunderea se împarte în părți egale între cel ce
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
publicate de Andreas Wolf, în 1796, despre unele surse similare, din păcate greu de identificat astăzi. Tot înainte de 1830 a apărut și o încercare de popularizare a cunoștințelor medicale, datorită doctorului N. Kiriacopol de la Roman. Lucrarea se intitula Douăsprezece învățături folositoare pintru fimeile acele îngreuate pintru ceasul nașterii, pintru lehuzie, pintru chipul de a se hrăni copiii acei mici și pintru boalele lor. Publicată în 1827, la Iași, în 160 ide pagini, lucrarea este scrisă într-un stil greoi, în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]