2,915 matches
-
vânt și a dispus ca la Govăjdia să se confecționeze guri de vânt din fontă care aveau sistem de răcire cu apă. Pe 14 Noiembrie 1839 Gurile de vânt din cupru au fost înlocuite cu gurile de vânt confecționate din fontă și răcite cu apă. Cu aceste guri de vânt montate s-a continuat probele sistemului de preîncălzire. Odată cu implementarea sistemului de preîncălzire s-au obținut rezultate mai bune în producție astfel: După rezultatele bune obținute la furnal s-a hotărât
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
o istalație pentru preîncălzirea aerului suflat. Astfel Tezauriatul a dispus prin dispoziția nr. 1738 din 10 August 1840, ca să se monteze pentru secția de cubilouri un sistem de preîncălzire tip "Gabrolli", astfel pe lângă suflarea aerului preîncălzit să crească cantitatea de fontă prelucrată rezultând o producție de fontă mai mare și reducerea consumului de mangal. Aplicarea preîncălzitorului la secția de cubilouri s-a dovedit rentabil peste așteptări și a rămas funcțional până în anul 1886 după ce s-a dezafectat secția de cubilouri. Tezauriatul
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
Astfel Tezauriatul a dispus prin dispoziția nr. 1738 din 10 August 1840, ca să se monteze pentru secția de cubilouri un sistem de preîncălzire tip "Gabrolli", astfel pe lângă suflarea aerului preîncălzit să crească cantitatea de fontă prelucrată rezultând o producție de fontă mai mare și reducerea consumului de mangal. Aplicarea preîncălzitorului la secția de cubilouri s-a dovedit rentabil peste așteptări și a rămas funcțional până în anul 1886 după ce s-a dezafectat secția de cubilouri. Tezauriatul a aprobat recomandarea administrației pentru producția
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
reducerea consumului de mangal. Aplicarea preîncălzitorului la secția de cubilouri s-a dovedit rentabil peste așteptări și a rămas funcțional până în anul 1886 după ce s-a dezafectat secția de cubilouri. Tezauriatul a aprobat recomandarea administrației pentru producția de oale din fontă, prin dispoziția nr. 4278 din 14 Septembrie 1840 să crească producția de vase din fontă pentru gătit, în scopul smălțuirii vaselor pentru gătit, la Govăjdia s-a construit și o secție pentru smălțuirea vaselor din fontă. Înainte de amenajarea secției pentru
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
așteptări și a rămas funcțional până în anul 1886 după ce s-a dezafectat secția de cubilouri. Tezauriatul a aprobat recomandarea administrației pentru producția de oale din fontă, prin dispoziția nr. 4278 din 14 Septembrie 1840 să crească producția de vase din fontă pentru gătit, în scopul smălțuirii vaselor pentru gătit, la Govăjdia s-a construit și o secție pentru smălțuirea vaselor din fontă. Înainte de amenajarea secției pentru smălțuit, de probă s-au turnat câteva vase pentru gătit, iar vasele de probă s-
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
producția de oale din fontă, prin dispoziția nr. 4278 din 14 Septembrie 1840 să crească producția de vase din fontă pentru gătit, în scopul smălțuirii vaselor pentru gătit, la Govăjdia s-a construit și o secție pentru smălțuirea vaselor din fontă. Înainte de amenajarea secției pentru smălțuit, de probă s-au turnat câteva vase pentru gătit, iar vasele de probă s-au trimis la Tezauriat pentru examinare. Prin Tezauriat vasele de probă au fost trimise la inspectoratul de minerit și siderurgie din
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
a fi smălțuite, din cauza calității nisipului folosit pentru matrițe. Din cauza lipsei nisipului de calitate pentru matrițat din zona Govăjdiei, inspectoratul a recomandat folosirea prafului de grafit sau de mangal amestecat cu făină de zgură în nisipul de matrițe. Din cauza vâscozității fontei produse la Govăjdia nici ulterior nu s-a reușit rentabilizarea producției de vase pentru gătit, astfel după scurt timp s-a renunțat la producția de vase, iar amenajarea secției de smălțuit a fost anulată. La recomandarea Administrației, pe 23 Septembrie
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
trei picioare construite din piatră. Gâtul furnalului nu era legat până acum cu cale ferată de rostogolurile de minereu și de silozurile pentru mangal; mulțumită lui László și Barton în 1841, s-a construit prima cale ferată cu șine de fontă cu ecartamentul de 1060mm la o lungime de 240,40m la un cost de 448 Forinți și 42 Creițari. Calea ferată pornea de la gâtul furnalului, traversând podul de încărcare ramificându-se la rostogolurile pentru minereu și depozitele pentru mangal. Din
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
42 Creițari. Calea ferată pornea de la gâtul furnalului, traversând podul de încărcare ramificându-se la rostogolurile pentru minereu și depozitele pentru mangal. Din această cale ferată, o porțiune mai exista în interiorul depozitului pentru mangal și în anul 1896. Producția de fontă a fost: Furnalul în 1842 a fost recăptușit, cu această ocazie, pentru turnarea fontei furnalul a fost modificat în furnal cu vatra deschisă, dimensiunile interne puțin s-au schimbat însă diametrul cuvei a fost redus de la 1,2m la 95cm
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
la rostogolurile pentru minereu și depozitele pentru mangal. Din această cale ferată, o porțiune mai exista în interiorul depozitului pentru mangal și în anul 1896. Producția de fontă a fost: Furnalul în 1842 a fost recăptușit, cu această ocazie, pentru turnarea fontei furnalul a fost modificat în furnal cu vatra deschisă, dimensiunile interne puțin s-au schimbat însă diametrul cuvei a fost redus de la 1,2m la 95cm pentru a se produce mai ușor fontă cenușie necesară turnătoriilor. Pornirea furnalului a fost
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
fost recăptușit, cu această ocazie, pentru turnarea fontei furnalul a fost modificat în furnal cu vatra deschisă, dimensiunile interne puțin s-au schimbat însă diametrul cuvei a fost redus de la 1,2m la 95cm pentru a se produce mai ușor fontă cenușie necesară turnătoriilor. Pornirea furnalului a fost stabilit de Tezauriat pe Februarie 1843 pentru exploatarea experimentală cu huilă adusă de la Vulcan, jud. Hunedoara. Acest experiment nu a avut loc deoarece Tezauriatul a interzis pornirea furnalului folosind huilă pentru că nu era
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
avut loc abia în a doua jumătate din anii 1870, și asta pentru o perioadă scurtă: Cheltuielile de exploatare din campania anlului 1848 au fost: Pe lângă volumul de 28,35 m3/min. al aerului suflat în furnal, producția anuală de fontă a fost de 2438T. Din furnal nu doar fontă brută se obținea ci și fontă pentru turnat. Dacă din furnal s-ar obține exclusiv doar fontă brută, fără a obține fontă pentru turnat, așa s-a luat în calcul o
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
1870, și asta pentru o perioadă scurtă: Cheltuielile de exploatare din campania anlului 1848 au fost: Pe lângă volumul de 28,35 m3/min. al aerului suflat în furnal, producția anuală de fontă a fost de 2438T. Din furnal nu doar fontă brută se obținea ci și fontă pentru turnat. Dacă din furnal s-ar obține exclusiv doar fontă brută, fără a obține fontă pentru turnat, așa s-a luat în calcul o producție săptămânală de fontă de 95T și 210kg. Notând
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
scurtă: Cheltuielile de exploatare din campania anlului 1848 au fost: Pe lângă volumul de 28,35 m3/min. al aerului suflat în furnal, producția anuală de fontă a fost de 2438T. Din furnal nu doar fontă brută se obținea ci și fontă pentru turnat. Dacă din furnal s-ar obține exclusiv doar fontă brută, fără a obține fontă pentru turnat, așa s-a luat în calcul o producție săptămânală de fontă de 95T și 210kg. Notând faptul că producția săptămânală de fontă
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
volumul de 28,35 m3/min. al aerului suflat în furnal, producția anuală de fontă a fost de 2438T. Din furnal nu doar fontă brută se obținea ci și fontă pentru turnat. Dacă din furnal s-ar obține exclusiv doar fontă brută, fără a obține fontă pentru turnat, așa s-a luat în calcul o producție săptămânală de fontă de 95T și 210kg. Notând faptul că producția săptămânală de fontă în Decembrie 1852 a ajuns la 109T și 323Kg), după ce din
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
min. al aerului suflat în furnal, producția anuală de fontă a fost de 2438T. Din furnal nu doar fontă brută se obținea ci și fontă pentru turnat. Dacă din furnal s-ar obține exclusiv doar fontă brută, fără a obține fontă pentru turnat, așa s-a luat în calcul o producție săptămânală de fontă de 95T și 210kg. Notând faptul că producția săptămânală de fontă în Decembrie 1852 a ajuns la 109T și 323Kg), după ce din furnal trebuia obținut și fontă
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
2438T. Din furnal nu doar fontă brută se obținea ci și fontă pentru turnat. Dacă din furnal s-ar obține exclusiv doar fontă brută, fără a obține fontă pentru turnat, așa s-a luat în calcul o producție săptămânală de fontă de 95T și 210kg. Notând faptul că producția săptămânală de fontă în Decembrie 1852 a ajuns la 109T și 323Kg), după ce din furnal trebuia obținut și fontă necesară pieselor turnate într-o cantitate între 112T și 12kg - 140T și 15kg
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
fontă pentru turnat. Dacă din furnal s-ar obține exclusiv doar fontă brută, fără a obține fontă pentru turnat, așa s-a luat în calcul o producție săptămânală de fontă de 95T și 210kg. Notând faptul că producția săptămânală de fontă în Decembrie 1852 a ajuns la 109T și 323Kg), după ce din furnal trebuia obținut și fontă necesară pieselor turnate într-o cantitate între 112T și 12kg - 140T și 15kg, astfel furnalul timp de două zile pe săptămână produce fontă cenușie
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
fontă pentru turnat, așa s-a luat în calcul o producție săptămânală de fontă de 95T și 210kg. Notând faptul că producția săptămânală de fontă în Decembrie 1852 a ajuns la 109T și 323Kg), după ce din furnal trebuia obținut și fontă necesară pieselor turnate într-o cantitate între 112T și 12kg - 140T și 15kg, astfel furnalul timp de două zile pe săptămână produce fontă cenușie necesară turnării, din cauza asta producția de fontă scade, astfel că săptămânal se produce doar 84T, iar
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
de fontă în Decembrie 1852 a ajuns la 109T și 323Kg), după ce din furnal trebuia obținut și fontă necesară pieselor turnate într-o cantitate între 112T și 12kg - 140T și 15kg, astfel furnalul timp de două zile pe săptămână produce fontă cenușie necesară turnării, din cauza asta producția de fontă scade, astfel că săptămânal se produce doar 84T, iar în cele 52 de săptămâni al anului se produce fontă pentru turnare și afânat într-o cantitate de 4312T și 462Kg. Tezauriatul dispune
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
109T și 323Kg), după ce din furnal trebuia obținut și fontă necesară pieselor turnate într-o cantitate între 112T și 12kg - 140T și 15kg, astfel furnalul timp de două zile pe săptămână produce fontă cenușie necesară turnării, din cauza asta producția de fontă scade, astfel că săptămânal se produce doar 84T, iar în cele 52 de săptămâni al anului se produce fontă pentru turnare și afânat într-o cantitate de 4312T și 462Kg. Tezauriatul dispune Administrației sub dispoziția nr. 6962 scrisă în limba
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
12kg - 140T și 15kg, astfel furnalul timp de două zile pe săptămână produce fontă cenușie necesară turnării, din cauza asta producția de fontă scade, astfel că săptămânal se produce doar 84T, iar în cele 52 de săptămâni al anului se produce fontă pentru turnare și afânat într-o cantitate de 4312T și 462Kg. Tezauriatul dispune Administrației sub dispoziția nr. 6962 scrisă în limba maghiară din 22 Iulie 1848 unirea legală a Ungariei cu Transilvania, și ordonă ca să se folosească în exclusivitate limba
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
statului; c) sigla, reprezentată sub forma unui desen geometric oval, conținând abrevierea sintagmei "evidența persoanelor" - "evp" -, poziționat sub fotografie și încadrat la stânga de codul structurii emitente și de simbolul județului sau, după caz, al municipiului București, la dreapta; d) fondul - fonta de siguranță - cuprinde curbilinii de siguranță, asemănătoare celei aplicate pe bancnote, care, prin desenul complex, combinația de culori și procedeul de imprimare, asigură protecția împotriva falsificării. Informațiile pe care le înglobează sunt: Pașaportul face dovada identității și cetățeniei titularului și
Carte de identitate () [Corola-website/Science/316419_a_317748]
-
cu vaporul) din Prefectura Niigata, folosite în era Edo de vasele ce circulau între Osaka și nordul Japoniei; "shunkei-nuri" din localitatea Takayama (Prefectura Gifu) etc. Include articole de fierărie și unelte de tâmplărie din localitatea Miki (Prefectura Hyōgo), articole de fontă turnată tip "Nambu" din localitatea Sendai (Prefectura Miyagi) și briciuri și alte unelte de tăiat din localitatea Seki (Prefectura Gifu). Stofe cunoscute sunt cele de tip "bingata" (textile vopsite la suprafață) și "bashō" (abaca) din Okinawa; stofă de in tip
Arta populară japoneză () [Corola-website/Science/316829_a_318158]
-
catolic. În anul 2007 a fost amenajat în curtea muzeului un lapidar roman și medieval, ce cuprinde coloane, ancadramente, cărămizi cu inscripții precum și stele funerare. Cele mai importante exponate ce se găsesc la muzeul din Gherla sunt: o sobă de fontă cu cap și corp de femeie (există doar două astfel de exemplare în Europa), o diplomă militară romană din anul 123, un aparat de proiecție Lumiere, o motocicletă NSU și o monedă de aur romană (Aureus), etc. Două dintre sălile
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]