2,925 matches
-
prezentare extinsă a acestei cercetări în capitolul „Funcția modelatoare a profesorului - plecînd de la cîteva investigații”, în Antonesei, 2005, pp. 153-183. Relația dintre evaluarea formativă și randamentul școlar În cazul acestei cercetări, am plecat de la cercetările occidentale care constataseră că evaluarea formativă, spre deosebire de toate celelalte tipuri de evaluare, avea un puternic efect de stimulare a învățării, deci de creștere a eficienței proceselor instructiv formative, a randamentului școlar al elevilor. De altfel, în multe sisteme educative vestice, dar și din fosta lume a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
evaluarea formativă și randamentul școlar În cazul acestei cercetări, am plecat de la cercetările occidentale care constataseră că evaluarea formativă, spre deosebire de toate celelalte tipuri de evaluare, avea un puternic efect de stimulare a învățării, deci de creștere a eficienței proceselor instructiv formative, a randamentului școlar al elevilor. De altfel, în multe sisteme educative vestice, dar și din fosta lume a socialismului real, precum Iugoslavia din acea vreme, se ajunsese la introducerea curentă a acestei forme de evaluare în școala de masă, cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
experimentale, dar și din compararea rezultatelor acestora cu cele ale unor clase martor de același nivel, au fost extrem de spectaculoase, semnalînd progrese în randamentele școlare de peste un punct (uneori, de aproape două puncte) la mediile claselor experimentale 1. Esențialul evaluării formative constă în evaluarea constantă a tuturor elevilor unei clase prin intermediul unor probe de evaluare construite în funcție de obiectivele educative prevăzute pentru fiecare „secvență educațională” (lecție, grup de lecții, capitol de manual). Fără a intra în prea multe detalii, care pot fi
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
rezultatele acestei cercetări nu s-au bucurat de o recepție mai bună din partea beneficiarului, ministerul de resort al epocii (de altfel, Revoluția „ne-a prins” în vreme ce finalizam ultimul studiu!). Am rămas însă cu satisfacția verificării ipotezei („introducerea strategiei de evaluare formativă determină o creștere semnificativă a randamentului școlar”) și poate cu una încă și mai importantă: toți profesorii cu care am lucrat pe parcursul experimentelor noastre au utilizat în continuare metodologia didactică experimentată. 2.3. Dar ce este ipoteza? Am amintit de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în studiul dedicat formării cadrelor didactice. Atunci cînd avem de-a face cu o cercetare experimentală, toate aceste faze sînt precedate de introducerea modificărilor solicitate prin ipoteză. Deci vom proceda la fel ca în studiul referitor la relația dintre evaluarea formativă și randamentul școlar. În urma etapei de verificare a ipotezei (investigație, prelucrare și interpretare), aceasta va fi admisă integral, admisă parțial sau respinsă. Admiterea integrală/ parțială sau respingerea ipotezei/ipotezelor reprezintă concluziile principale ale cercetării. Însă aproape orice cercetare științifică permite
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și de achiziții. Testele de aptitudini sau abilități pot servi în predicția unor performanțe școlare/academice viitoare, în timp ce testele de achiziții surprind nivelul cunoștințelor în momentul măsurării. -În funcție de scopul aplicării lor și de volumul conținuturilor vizate, testele pot fi formative și sumative: primele contribuie la determinarea nivelului și la care se află elevul și la orientarea sa în procesul învățării, în timp ce ultimele sînt aplicate pe secvențe mari (capitole, semestre, ani școlari, cicluri de învățămînt) și au ca scop notarea și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a numărului cu cifra; scrierea cifrelor 1 și 2; exerciții de comparare a numerelor 1 și 2. -planșe cu cifrele; -culori; -jetoane; -bețișoare; -desene; -fișe de lucru; -sârmă; -manual; conversația -explicația; -exercițiul. Observare sistematică Probe orale Fișe de lucru Evaluare formativă 2. Numă rul și cifra 3. Compunere și descompunere să reprezinte prin obiecte și desene numărul 3; să reprezinte grupurile de trei obiecte prin numărul corespunzător; să treacă de la o formă de reprezentare la alta; să realizeze corelația dintre număr
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
și 2; exerciții de numărare oral și În scris (șirul 1-3); exerciții de compunere și descompunere a nr. 3. -planșe cu cifrele; -jetoane; -creioane colorate; -numărătoare; -plastilină; -conversația; exercițiul; -problematizarea; -jocul didactic. Observare sistematică Fișe de lucru Modelarea cifrei Evaluare formativă 3. Numă rul și cifra 0. Ordona rea numere lor 0-3 să citească și să scrie numerele 0-3; să ordoneze crescător numerele; să numere de la 0 la 3. 1 oră exerciții de numărare din 1 În 1; exerciții de citire
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
recunoaștere și scriere a cifrei 5; exerciții de stabilire a corespondenței Între două mulțimi cu precizarea: sunt mai multe, mai puține, tot atâtea (egale). -obiecte; -bețișoare; -numărătoare; -desene; -“jocul cifrelor”; -exercițiul; -demonstrația; jocul didactic. Probe orale Fișe de lucru Evaluare formativă 6. Numă rul și cifra 5. Compu nere și descompunere. Numă rări cu “pas” dat să numere oral În limitele 0-5; să compună și să descompună numărul 5; să formeze grupe din 0-5 obiecte; să scrie șirul natural 0-5 În
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
cerințele educaționale speciale și individuale, folosirea unui suport intuitiv cât mai variat și adaptat cerințelor educative. Se recomandă ca În cadrul tuturor activităților, eleva să fie stimulată pozitiv prin formule premiale de genul “Bravo”, “Foarte Bine”, desfășurarea unui proces didactic activ, formativ, cu accent pe situațiile educaționale favorabile Învățării.
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
stație de naționalizare în cursul vieții individului. Ar fi relevator de văzut, în acest punct al argumentației, cum se leagă firele educației primare primite de copiii români în școlile publice de ațele instrucției militare pentru a se împleti în urzeala formativă a Românului devotat Patriei naționale. Prin școala primară, armată și educația adulților, subiecții erau permanent integrați într-un circuit al naționalizării continue, un proces distribuit pe întregul curs al vieții. Autoritățile statului român au montat un dispozitiv instituțional menit să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doua biserică", este la rândul ei modelată de armată, aceasta din urmă gândită fiind să finalizeze educația patriotică acționând ca "marea școală a națiunii". Mistica ortodoxistă, educația patriotică școlară și spiritul de disciplină militărească se întrepătrund pentru a alcătui climatul formativ al Românului. Devenite obligatorii, școala și armata sunt transformate în agenții inescapabile de naționalizare. Odată cu legiferarea serviciului militar obligatoriu ca datorie civică, armata devine a doua stație de naționalizare a subiectului statului român, după ce acesta absolvă ecluza inițială a instituției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile filosofiei germane a culturii (O. Spengler), Blaga pornește de la ideea existenței unui inconștient colectiv încuibat în străfundurile absconse ale conștiinței. Acesta nu doar că amprentează cu propria sa pecete stilistică orice manifestare culturală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unul dintre țelurile supreme ale educației în RSR era stabilit ca fiind "formarea concepției lor materialist-dialectice despre natură și societate" (art. 1). Familia însăși este chemată la "colaborarea strînsă în pregătirea tineretului". Regimul își asigura astfel un deceniu de cvasi-monopol formativ asupra copiilor. Zece ani mai târziu, Legea educației și învățămîntului din 1978 specifica, printre "obiectivele fundamentale ale învățămîntului", proiectul regimului de antropomorfoză socialistă. Formarea și educarea omului nou" devine un obiectiv tangibil în condițiile în care școala devine un agent
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de elaborare și revizuire în privința conceptului predării/ învățării, vizând proiectarea în interacțiune a obiectivelor și conținuturilor activităților de predare/ învățare, precum și a principiilor și metodelor de evaluare. Alcătuirea programelor școlare urmărește o mai bună orientare a predării/învățării în raport cu obiectivele formative, în care conținuturile trebuie considerate ca instrumente de formare a competențelor intelectuale, fizice, relaționale, precum și a aptitudinilor și comportamentelor necesare unui tânăr în societate. Odată cu elaborarea noilor programe școlare se intră într-o fază de stabilitate, necesară producerii de efecte
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și deprinderi motrice, comportamente, capacități, calități motrice, etc. (măsurabile). Acestea sunt efectele imediate ale procesului didactic, în general măsurabile, și ele se constituie în obiect al evaluării cantitative. Multe din rezultatele învățării se realizează în timp, pe baza unor efecte formative ale acesteia, se formează pe termen lung, sunt mai greu de măsurat și de apreciat imediat dar sunt cele mai semnificative și fac obiectul evaluării calitative. Tot în categoria obiect al evaluării se pot înscrie: motivațiile elevului, cunoștințele și reprezentările
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
exemplificată în fișa de apreciere și autoapreciere a comportamentului sportivului, prelucrată după M. Epuran (1986). Aceeași autori prezintă și scările itemizate în aprecierea rezultatelor: scări de ierarhizare, scările de apreciere a intensității atributului prin note sau calificative, itemizare didactică și formativă. Item ul este o normă (o secvență) simplă care determină o serie de intervenții didactice care pun elevul/sportivul întro situație de instruire care va facilita însușirea unității de învățare propusă. Evident că se apreciază și rezultatele ce nu se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
intervenții didactice care pun elevul/sportivul întro situație de instruire care va facilita însușirea unității de învățare propusă. Evident că se apreciază și rezultatele ce nu se pot cantifica, măsura cu precizie: atitudinile, conduitele, capacitățile, comportamentul, obiective valoroase în procesul formativ. În general, aprecierea se face în baza unor principii de notare stabilite de evaluator și cunoscute de cel supus evaluării, determinând stimularea învățării, stimularea autoperfecționării. * decizia este scopul evaluării; acțiunile ei răspund la întrebarea ,,pentru ce evaluăm ?”. Coroborând măsurarea cu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sumativă. Este funcția pe care o realizează evaluarea la început de an, în selecție, la final de an, etc. * funcție de prognoză, de prezicere (I. Cerghit, 2002) a modului de realizare a activității propuse; se realizează prin evaluarea curentă de tip formativ sau sumativ și vizează posibilitățile viitoare ale celui evaluat. * funcția de control/monitorizare (I. Cerghit, 2002) sau de formare (S. Cristea, 2004); se exercită prin evaluarea curentă atât sumativă cât și/sau mai ales prin cea formativă, evaluarea centrată pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
curentă de tip formativ sau sumativ și vizează posibilitățile viitoare ale celui evaluat. * funcția de control/monitorizare (I. Cerghit, 2002) sau de formare (S. Cristea, 2004); se exercită prin evaluarea curentă atât sumativă cât și/sau mai ales prin cea formativă, evaluarea centrată pe obiective. Această funcție stabilește relațiile dintre obiectivele operaționale (curente) și rezultatele observabile și măsurabile, imediat și în timp. * funcție de feed-back, în cadrul procesului didactic, determinând prin strategiile de evaluare utilizate, reglări ale acțiunilor de predare-învățare, reglări ce se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
reflectă în conținutul strategiilor didactice. Tipurile de evaluare sunt sistematizate diferit în funcție de: a) momentul integrării evaluării în procesul didactic: * evaluare inițială; * evaluare curentă; * evaluare continuă (dinamică); * evaluare finală. b) funcția pedagogică specifică, realizabilă predominant: * evaluarea diagnostică și prognostică (predicativă); * evaluare formativă de tip: proactivă, interactivă sau retroactivă; * evaluarea sumativă (cumulativă). c) scopul pedagogic, prioritar urmărit: * evaluarea criterială; se raportează rezultatele elevului la performanțele anterioare; * evaluarea normativă; se raportează rezultatele elevului la competențele și capacitățile prevăzute de programa școlară; * evaluarea detaliată (curentă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
care determină aspectele constatate. În educația fizică și în sport sunt utilizate toate formele de evaluare în sistem, prin strategii de evaluare specifice acestor activități. De cele mai multe ori evaluarea unei acțiuni motrice, a tehnicii sportive este o simbioză între evaluarea formativă și cea normativă. De exemplu, startul de jos poate fi evaluat din punctul de vedere al corectitudinii deprinderii învățate cu calificative, puncte pe o scală de punctaj, note etc. (evaluare formativă) sau din punct de vedere performanțial, normativ (întrecere pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
motrice, a tehnicii sportive este o simbioză între evaluarea formativă și cea normativă. De exemplu, startul de jos poate fi evaluat din punctul de vedere al corectitudinii deprinderii învățate cu calificative, puncte pe o scală de punctaj, note etc. (evaluare formativă) sau din punct de vedere performanțial, normativ (întrecere pe 10 15 m alergare cu start de jos) se cronometrează timpul. În sportul de performanță de cele mai multe ori/totdeauna (la nivel de performanță și înaltă performanță) se folosesc împreună cele două
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sportul de performanță de cele mai multe ori/totdeauna (la nivel de performanță și înaltă performanță) se folosesc împreună cele două forme de evaluare datorită obiectivelor specifice acestui tip de activitate. În educația fizică ponderea evaluării ar trebui să fie de tip formativ și introducerea ,,itemilor” în programa școlară din aria curriculară de educație fizică reflectă acest lucru. Din păcate Sistemul Național de Evaluare, elaborat de Ministerul Educației și Cercetării în anul 2000, promovează evaluarea normativă neglijând aspectele formative ale educației fizice în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
să fie de tip formativ și introducerea ,,itemilor” în programa școlară din aria curriculară de educație fizică reflectă acest lucru. Din păcate Sistemul Național de Evaluare, elaborat de Ministerul Educației și Cercetării în anul 2000, promovează evaluarea normativă neglijând aspectele formative ale educației fizice în plan cognitiv. Am sintetizat parametrii principali ai celor două tipuri de evaluare în educația fizică, (tabelul 5) considerând că evaluarea criterială poate fi inclusă în cea formativă deoarece presupune evidențierea ,,diferenței” a ,,distanței” dintre performanța individuală
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]