56,083 matches
-
la Hildegard Träger, care îl apropie de poemul în proză insistînd mai ales pe inserțiile lui lirice), sau a celui epic (la Claire de Obaldia, care îl situează în avanscena discursului romanesc). A fost considerat rezultat al hibridizării celor trei genuri, la Hugo Friedrich sau Max Bense, sau formă a unui al patrulea gen (numit "didactic" la Sengle, "artistic" la Wolfgang Ruttkowski, și "eseistic" la John A. McCarthy) ș.a.m.d. în fața unor încadrări și delimitări atît de diverse, Alina Pamfil
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
pe inserțiile lui lirice), sau a celui epic (la Claire de Obaldia, care îl situează în avanscena discursului romanesc). A fost considerat rezultat al hibridizării celor trei genuri, la Hugo Friedrich sau Max Bense, sau formă a unui al patrulea gen (numit "didactic" la Sengle, "artistic" la Wolfgang Ruttkowski, și "eseistic" la John A. McCarthy) ș.a.m.d. în fața unor încadrări și delimitări atît de diverse, Alina Pamfil caută plusurile și minusurile fiecărei abordări, stabilind un corpus de trăsături privilegiate ale
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
pentru cea mai vie contemporaneitate. în această perspectivă, cele trei artiste care expun acum la Muzeul Literaturii, chiar dacă lucrează în tehnici și pe suporturi cu o vîrstă respectabilă și cu o tradiție prodigioasă, prin viziune, prin unghiul de abordare a genului și prin pregnanța expresiei sînt de cea mai acută actualitate. Privite individual, în termenii în care am făcut-o deja cu prilejul expoziției inițiale de la Baia Mare, ele au cîteva caracteristici definitorii care trebuie reamintite: Miek Coppens este predominant cerebrală, formele
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
preistorice stocate în amprenta unor misterioase fosile, cît și spre amintirea matricială a unei străvechi geometrii minerale, spre urma abstractă a unei realități reduse la esență. Realizate exclusiv prin tehnici de atac, fără efecte cromatice ostentative și fără nici un alt gen de retorică anexă, lucrările artistei franceze sînt pline de vitalitate, fără a fi descriptive, și sînt puternic marcate de un hieratism înalt, fără eforturi obstinate și fără cea mai vagă urmă de rigiditate. Acest ritm pe care, prin simpla lor
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
sa etimologie, un cuvânt" conține o comparație care poate fi citată în manualele școlare. Iar ultimul vers al poemului, " Numai tu, cititor nenăscut, ca un fiu..." este un posibil motto pentru orice volum de poezie și chiar pentru poezie, ca gen. Gloria de a vorbi într-un pustiu Concomitent cu volumul de versuri, poetei i-a apărut și o culegere de articole (publicate în marea lor majoritate în perioada 1997-2000 în România liberă). "Articole" este un mod de a spune. în
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
lui Eminescu ("De din vale de Rovine/ Grăim, Doamnă, către Tine...") și Baltagul lui Sadoveanu ("Frunzuliță de mohor, / Te iubesc și te ador, / Ghiță C. Topor"). Simpla citare, chiar fragmentară, a celor două epistole evocă una dintre principalele ambiguități ale genului: fragmentul eminescian, intermezzo liric, pune în valoare autenticitatea folclorică a scrisorii versificate (cel care scrie e un fiu de domn, dar interpretarea canonică merge în direcția unei culturi omogene - în care aristocratul tradițional se împărtășește alături de țăran din cultura populară
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
nimeni nu a observat sau nu a vrut să observe că "acel frumos obiect luminos, cristalin, complicat, circular și simetric" desena, de fapt, o hartă simbolică a speranței. Doldora de procedee, care mai de care, cu deturnarea ironică a logicii genurilor literare, în amestec postmodern de realitate și ficțiune, Lustra profesorului de poetică și semiotică Eugen Negrici a fost, până acum, poezia anului 2000. Compusă în trepte cu trei teme aparent neomogene, creează prin jocul atributelor o curbă descendentă (binecrescut, imposibil
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
și semnificat. Ideea și rețetele unei retorici ontologice circulau înainte de 1989 și traseele lor pot fi acum studiate, ca obiect al istoriei literare. Cel puțin în parte. Să ne gândim, de pildă, la conceptul de "poezie realistă" și la clasificările gen prospect din Sistematica poeziei. În planul limbajului, literatura română postbelică pregătea, cu mijloace proprii, superspecializate, ieșirea din întuneric. Sigur că, pentru o astfel de interpretare, trebuie pornit de la ipoteza de operă, ceea ce nu prea se mai potrivește cu actualitatea literară
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
mai mult decât în orice alt studiu de naratologie, pentru că tot întrebându-se de ce nu avem roman, de când și până când, ce, cum, încotro, criticul agață tot felul de probleme de istorie modernă și de ideologie liberală. În plus exegeza romanului, gen prin origine și prin definiție burghez, activează o funcție inerțială a culturii, de a reproduce simbolic o realitate pierdută, lucru pe care, de altfel, autorul îl și declară, pentru cine știe să citească, în eseul introductiv. Corinticul? Corinticul are etiologia
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
de recodificare a lumii. Aici e latura militantă a "temelor mici", în faptul că, prin intermediul lor, literatura cartografia, de una singură, niște puncte oarbe, zone de realitate pentru care celelalte tipuri de discurs public nu aveau cuvinte. La fel, decupajul genurilor tinde și el să fie adus pe pământ, recalibrat pe cotidian și pe problematica individului. Observasem mai de mult că, în literatura postbelică lipsește, cu foarte puține excepții, jurnalul intim, în schimb, avem, la jumătatea anilor optzeci, un efort concertat
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
postbelică lipsește, cu foarte puține excepții, jurnalul intim, în schimb, avem, la jumătatea anilor optzeci, un efort concertat al criticilor de a-l defini. Ce se întâmpla, de fapt? Se forța dinspre critică înspre literatură, dinspre rețetă către practică, reanimarea genului consacrat vieții personale. Se scriau, de asemeni, studii despre epistolar. Cu alte cuvinte, critica presa asupra literaturii ca să producă modele de existență normală, să îi reînvețe pe oameni să se perceapă și să se accepte ca indivizi, cu tot ceea ce
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
a trecut cuiva prin cap să cerceteze arhivele Comitetului Central al partidului, după cum nimeni nu poate garanta că dosarele oferite de S.R.I. sunt exhaustive. Mi-e groază, de asemenea, că, după cum se șoptește, au început să intervină diverse târguri, de genul: Dă-mi-l pe cutare venerabil lider liberal, iar eu ți-l dau pe cutare kaghebisto-comunist!" Ar fi ultima lovitură aplicată speranței de însănătoșire din România. Măcar pentru reputația lor, dacă nu și pentru liniștea noastră, n-ar fi rău
Dosarele cu detergenți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16586_a_17911]
-
miraculos, care e mai bun pe alocuri, dar care nu se poate pune cu romanul când vine vorba de coerență interioară, viață afectivă, reflexie, interioritate - pe scurt, cu experiența lecturii, intimă, însingurată și intensă. L.V.: Flaubert's Parrot ilustrează hibridizarea genurilor literare. Amalgamați roman, poezie, dramă, critică și istorie literară, chiar lucrări ale studenților. Construiți o istorie în istorie, includeți o epocă în alta, personajele se topesc într-unul singur, care până la urmă e însuși autorul. E oare acest autor eroul
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
și atunci când stăm de vorbă cu dvs.? J.B.: Consider că gluma e un mod de a fi serios; dar poți fi serios și cu seriozitate. în fond, cultura britanică nu e un monolit, ori, cum e cultura franceză, împărțită pe genuri. Comparați-l pe Shakespeare cu Racine. Noi toți - romancieri și dramaturgi - ne tragem din Shakespeare, pentru care nebunul e înțelept iar înțeleptul nechibzuit. Sau - și mai portivit - omul e un amestec din cei doi și e în egală măsură supus
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
în Delta Dunării și ideea de-a merge în străinătate într-un grup, și încă de scriitori, îmi repugna". Dovadă suplimentară că exista, în "egalitara" structură comunistă, o protipendadă scriitoricească ce-și putea îngădui, în huzurul său, nazuri de acest gen. Cele mai stupefiante pasaje le alcătuiesc însă momentele de pledoarie anticomunistă. Fostul membru al CC al PCR ni se revelă drept un ins înarmat cu mijloacele unei critici anticomuniste avizate, bizuite pe argumente, ilustrate prin exemplificări greu de combătut. E
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
1999 și 2000), filmul Snatch - Unde dai și unde crapă - fiind prezentat în premieră mondială la Londra acum trei luni, la 1 septembrie. Numărul redus al filmelor a fost compensat de calitatea ridicată a acestora și de varietatea tematică, de gen și stilistică. De pildă: un film cu o carte de vizită impresionantă - 25 de distincții câștigate - și care a plăcut mult publicului nostru, inteligent, frenetic, imaginativ, postmodernist, delirant, cinic, absurd, violent, amuzant, incitant și solicitant, totodată - a fost filmul Snatch
Chintă regală by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16581_a_17906]
-
după ce a renovat sala "Toma Caragiu" a mai introdus un nou spațiu de proiecte: Teatrul "Hanul cu tei" - aflat într-o zonă istorică a Bucureștiului: Lipscaniul. De două ori pe săptămînă se joacă, într-un studio, spectacole ce țin de genul Kammerspiel. Pînă aici nimic neobișnuit. Cum ajunge spectatorul în micuțul studio? Străbătînd o clădire din secolul al XVIII-lea, astăzi o Galerie de artă. Așadar, imaginația este excitată imediat: un covor manual turcesc, un ceas elegant de buzunar, icoane vechi
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
Afară, Supraviețuitorii din Siberia cedaseră în fața celor de la mișcarea pentru drepturile homosexualilor, care luptau pe cont propriu. Cîteva namile de muieri între două vîrste pătrunseră prin cordonul de polițiști și se repeziră la Piper. - Nu, n-am făcut nimic de genul ăsta! urlă el în timp ce femeile încercau să-l smulgă din mîinile polițiștilor. Sînt pur și simplu un ins obișnuit, un... Sonia puse mîna pe un par care nu demult avusese pe el o pancartă cu mesajul " Doamnele de Aur Te
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
motivația premiului ASPRO acordat anul trecut lui Andrei Pleșu, citim: "șDifuzarea conceptualăț cere o propagare intensivă prin mass-media, la un nivel de popularizare, în primul rând, dar și de serioasă și sistematică fundamentare teoretică și de educație corespunzătoare prin instituții gen, pentru a da un exemplu, New Europe College, întemeiat la București, în 1993, de Andrei Pleșu." Patapievici e citat cu un portret al antieuropeanului, GDS este așezat în descendența gândirii liberale de tip Zeletin-Lovinescu... Or, din câte știm cu toții, aceștia
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
în secolul al XIII-lea, sînt înregistrați în română abia în 1798 și 1818). Pe de altă parte, multe probleme de adaptare sînt comune, indiferent de etapa pătrunderii în limbă. Volumul cuprinde o foarte detaliată analiză comparativă a adaptării morfologice (gen, formă cazuală, grade de comparație, clase de flexiune verbală), fonetice și grafice. Dincolo de indiscutabila unitate și de intenția dominantă de a păstra identitatea termenului de origine, modificările de detaliu sînt extrem de numeroase (în pronunție, în transformarea diftongilor și a hiatului
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
pe teme biblice, mitologice sau legendare: Stâncile strig´Amin, Sfântul Augustin, Îngerul păzitor, David și Goliat și nu prea multe altele, unele traduceri sau prelucrări. Poemul Îngerul morții pare să aibă ceva din atmosfera eminesciană din Strigoii. Lupii țiganului adoptă genul anecdotic, într-o narațiune cu puțin umor, dar fără spirit. Spectacolul verbal nu are încă ritm, culoare și ingeniozitate. Două lungi balade populare (Draga mamei și Blăstăm de mamă) au funcția unui racord la sursele folclorice. Timide sunt notațiile din
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
mai 81 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia I, în PSB, vol. 29, p. 124. 82 Ibidem, Omilia a X-a, în PSB, vol. 29, p. 248; „împărăteasa” este sufletul (în limba greacă, ψυχή este de genul feminin), ajuns la treapta unirii cu Dumnezeu; cf. D. Stăniloae, nota 248, în PSB 29, p. 277. 83 Ibidem, Omilia a VIII-a, p. 223. 84 Ibidem, Omilia a VI-a, în PSB, vol. 29, p. 194. Norme de redactare
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
direct sticla de șampanie la gură. Generațiile mai vechi or fi văzut la București piesa celebră a lui Sacha Guitry, Madame Sans-Gęne, franțuzoaica, eroina populară fără fițe. Acum, putem să spunem și noi, românii, că avem de asemeni așa ceva, la genul masculin... un Monsieur Sans-Gęne! De-ar da Domnul ca, la anul, bând dumnealui din nou șampania, să nu ridice simandicos deștul ăl mic în sus - turmentat de elogii...
Niște moftangii, mon șer! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11863_a_13188]
-
al familiei Enoiu, se va dovedi cercetător la Institutul de Istorie Recentă și nepotul unuia dintre tinerii uciși, demascând-o pe Teodora ca turnătoare. Mihai Lunescu, "un naționalist sictirit" zis Muie, este jurnalist ratat, proprietar al unui post de televiziune gen OTV care visează să încheie un contract cu CNN. Realizează o emisiune, "Muie Show", în care dezbate subiecte senzaționale și mari cazuri de ilegalități, martor și acuzator absolut fiind însuși Tache, deghizat și vorbind cu accent: "Interviurile i le dădeam
Un roman cu loseri ratat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11853_a_13178]
-
palpabilă. Firește, cele două rezonează empatic. Diferența sare în ochi - pardon, în urechi - dacă ne gândim la Alexandru al lui Oliver Stone unde muzica impune și semnalizează ca un girofar, îți atrage atenția într-un mod ostentativ și strident de genul "Alo! Moment important! Nu care cumva să-l pierdeți!". Pe când coloana sonoră a lui Serra (colaborator vechi de-al lui Besson, a compus muzica și pentru Al cincilea element) e mult mai discretă și mai relevantă fără să fie abrazivă
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]