4,715 matches
-
Frază continuată de G. Călinescu și printr-o declarație pro domo: "Eu unul prefer pe scriitorul patriot înflăcărat de construcția socialistă, chiar făptuind unele greșeli (emendabile în traiectoria operei lui), implacabilului placid" (extrasă din articolul menționat). Asistam la un feed-beck generalizat scriitor-cititor. Revistele literare sînt ocupate în egală măsură cu paginile trimise de cititori, paginate la loc de cinste și însoțite de comentarii apologetice, alături de cele ale condeierilor. Pentru că poporul există și pentru că arta nu are altă rațiune decît de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
puternici torționari ai penitenciarelor. Pachetele primite de politici erau confiscate și apoi preluate și împărțite între torționari. Un colonel, Marin Constantinescu, îi organizează în comitete ce urmăreau educarea partinică a celor din lagăr. Comunismul a fost o societate a suspiciunii generalizate. Țandără avea un comitet secret care supraveghea comitetul constituit oficial, conform indicațiilor colonelului. După reușita deplină în organizarea lagărului, va primi sarcină să meargă periodic, pe cîte 30-35 de zile, la Spitalul nr. 9, cu promisiunea personală a tovarășului Teohari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
aplicarea "politicii demografice" (1966-1989); înfometarea populației prin aplicarea unor norme aberante de "alimentare rațională"; frigul, mizeria, disperarea izvorîte din degradarea fizică la care regimul comunist a condamnat întreaga populație; menținerea puterii comuniste prin promovarea mizeriei materiale și morale, a fricii generalizate; pulverizarea reperelor morale și a valorilor de solidaritate ale societății românești; uciderea cetățenilor revoltați la ordinul dictatorului, cu aprobarea conducerii PCR și cu participarea Armatei și Securității, în timpul Revoluției anticomuniste din Decembrie 1989. Toate acestea au constituit capetele de acuzare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fost unicul ce am avut onoarea de a-l asculta: "În gara Iași coboară un sătean și întreabă: Unde-i Securitatea? Cineva îi șoptește, conspirativ, la ureche: Peste tot, peste tot!". Într-un asemenea context frica a indus o obediență generalizată a populației. Dispariția intimității, a transformat societatea într-un conglomerat de insule, lipsite de comunicare și intercomunicare, Securitatea fiind vigilentă în a sparge orice anturaj considerat ca virtual pericol. Nu mai eram un popor, ci o simplă populație, o turmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
au ajuns la zece și cincisprezece ani. Cînd s-au întors acasă, urmau alte prigoane: copiii nu erau primiți în școli, tinerii în facultăți, bunurile, casele și pămînturile nu s-au mai restituit" (L.H.L.). Urmarea deportărilor a fost doar ruina generalizată, de altfel unicul efect al comunismului, ruină economică, ruină fizică, ruină a sufletului. România a fost împînzită cu spații concentraționare, erau nenumărate închisorile și lagărele de muncă forțată în primii ani ai dictaturii comuniste, ca în final, sub Ceaușescu, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cei care au îndurat ani grei de detenție politică depun mărturie despre libertatea interioară de care au avut parte, mai multă decît atunci cînd s-au aflat în afara zidurilor temniței, într-o lume în care spectrul fricii și prezența delațiunii generalizate făceau legea. Cum spune Radu Gyr, la mulți Iisus le-a intrat în celulă. Pentru că sufletul nu poate fi făcut prizonier și, cum spune în continuare, în cel de-al cincilea cuvînt către tineri, regretatul preot Gheorghe Calciu, în plan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
română. Cum bine punctează Lucia Hossu Longin, nu există încă o legiune de onoare pentru cei care au apărat demnitatea românească. 15 noiembrie 1987 este o zi care a demonstrat încă o dată fragilitatea unui regim menținut prin teroare și frică generalizată. Revolta muncitorilor de la Uzina Steagul Roșu, un mastodont ctitorit de geniul Carpaților, a pornit de la neplata salariilor. În noaptea de 14 noiembrie, primind fluturașii cu salariile, muncitorii din secția 440 se revoltă și refuză să mai lucreze. Secție după secție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
zărcilor în care vor fi zidiți de vii și care vor deveni, în memoria lor, academie și altar. Ni s-au reproșat, la un moment dat, lacrimile. Mulți români au avut inimile împietrite. N-au crezut în ideea de rezistență. Generalizată părea doar capitularea noastră în fața tiraniei. Poate că aceste lacrimi provocate de emoția amintirii erau regeneratoare... Nimic nu poate fi mai tămăduitor decît adevărul". Cartea Luciei Hossu Longin este una cutremurătoare, profund emoționantă, plină de adevărul crud al terorii în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu s-au mai diferențiat. Puteau oricînd să-și schimbe locurile, după comandamentele ideologice ale momentului ce era bine putea fi rău și ce era rău, la alt moment, putea deveni bine. Totul intra într-o zonă gri. Frica, frica generalizată a fost mecanismul care a permis perpetuarea unuia dintre cele mai criminale regimuri. Jens Reich, matematician din RDG, afirmă că " Totul a fost posibil datorită modului științific în care sistemul comunist a utilizat, în mod riguros, instituțional, matematic, frica. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
său, pământul, uneltele și vitele, dar de propria-i demnitate și echilibru intern, moral.Ă N. Manolescu afirma de curând - afirmație pe care o vom regăsi probabil În Istoria literaturii pe care o pregătește! - că nu atât propaganda intensă și generalizată a partidului a impus „noua ideologie”, ci scriitorii vremii, ai anilor cincizeci, prin „operele” lor În care nu o dată au „aplicat” cu fervoare comandamentele de tip bolșevic, potrivnice tradiției și valorilor românești. Un Mihail Sadoveanu (Mitrea Cocoră, un P. Dumitriu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și a demnității firești, evacuați În ghetouri unde viețuiesc mii și zeci de mii de cetățeni de „a doua categorie” și uneori chiar și de „a treia!”... Plecarea lor, uneori fuga lor prost ascunsă sub o formă improvizată, de „scepticism generalizat”, trădează, În profunzime, chiar această unitate națională Încă ne-deplină În conștiințe și care trebuiește de fiecare dată, mai ales În istoria zbuciumată contemporană, „reinstalată”, reformulată, reafirmată. Trădează, de altfel, o altă mare și Încă o dată actuală problemă, temă de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și degenerată azi Într-un fel de exod al unor generații Întregi - nu e o rezolvare à la longue, nici pentru indivizii care o practică, și nici pentru colectivitate. (Sigur, argumentul este - și el e Îngrijorător! - că această fugă, exil generalizat, ce pleacă din diferitele părți ale globului spre țările - puține, altfel, sau spre Îngusta fâșie a Europei occidentale! - este un fenomen de masă al secolului care s-a sfârșit și al celui care Începe. Să fie oare motivată doar de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ce urmărea cu adevărat acest personaj jumătate țăran, ju mă tate boier, de unde și diversitatea interpretărilor. El ajunge la Bucu rești și devine pentru scurt timp domnitor de facto al țării Românești. Succesul său rapid do vedea o insatisfacție socială generalizată, de la țăranii Împovărați sub dări până la boierii iritați de concurența grecilor și de ingerin țele Porții. În timp ce răsculații greci, sperând În ajutor rusesc, ur măreau răz boiul cu turcii și aprinderea Greciei, Tudor Vladi mirescu joacă cartea prudenței. Considerat de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
suptului excesiv, fractură a penisului („S-a auzit un pocnet, urmat de o durere insuportabilă, dar Tandra împachetă niște gheață într-un prosop Ralph Lauren și îl duse pe Mike cu mașina la urgențe“) și, în cele din urmă, deshidratare generalizată. Sună telefonul; am verificat numărul în timp ce mă uitam la computer. Era Binky, agentul meu literar. Am ridicat rapid receptorul. - Ce face autorul meu preferat? - O, pun pariu că le spui asta tuturor autorilor tăi. De fapt știu sigur. - E adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
nu am neglijat să caut a obține de la D na Brăiloiu ceva pentru „Galeria” D-stre și de când a fost D na Butnaru la mine, mereu am Încercat; dar era din ce În ce mai greu. D-na Brăiloiu trăia ultimele luni cu un cancer generalizat și nu putea fi nici vorbă să primească și mai ales să ia o decizie. D-na Maria Millo (noi Îi zicem Maya) avea toată voința să-mi Înlesnească, dar nu se putea face nimic. Cred că ai văzut În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
doilea dictator comunist, ea prindea aerul și „reflexele” celor care populează un uriaș lagăr: cu paznici reali și „invizibili”, „locuit” de inși cu creiere „bine spălate”, reduși la necesități elementare, cu cota speranței aproape zero, adâncindu-se într-o apatie generalizată („boală psihologică” constatată, în mult mai mari proporții, în U. Sovietică!Ă, o apatie ce semăna mult cu un fel de „împăcare cu soarta”, aproape oricare ar fi ea! E și aceasta o formă a „adaptării”, sunt de acord, dar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de acum înainte. Activitatea lui poate merge odată cu schimbările; poate chiar preceda schimbările. Sub văzul nostru se produce o participare necontenit sporită a poporului la mișcarea culturală și literară. Cererea aceasta febrilă a teatrului și a cărții va fi curând generalizată și în lumea rurală. Ieri, scriitorii noștri tipăreau ediții pentru trei-patru mii de cetitori. Mâni, cele cincisprezece-douăzeci de mii de biblioteci publice vor pretinde scriitorului cărți pentru publicul nou. Se apropie de noi poporul: să-i dăm cărți pentru aspirațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
primul caz de coligranulomatoză oculară din lume și existența acestei boli În țara noastră. Cercetări histopatologice pentru diagnosticul histomonozei aviare (Ciurea V., Macarie I., Paul I., Brânzoiu M., 1960) În care se descrie pentru prima dată În țara noastră histomonoza generalizată la găină; Citoditeoza respiratorie a păsărilor (Paul I., 1961), a doua semnalare a bolii În țara noastră, după Paul Riegler. Intoxicația cu dude la rațe (Roșca I., Paul I., Poll E., 1961), prima descriere a bolii; Ataxia enzootică a mielor
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
jumătate din locuitori sunt schismatici și jumătate catolici. Tot aici este reședința episcopului ortodox. Misiunea de la Huși, împreună cu toate localitățile din jurul ei, are circa 70 de familii și două biserici, una din ele în orașul Bârlad. Nu avem o situație generalizată a bisericilor catolice, dar Dumitru Zaharia ajunge la concluzia că, în 1746, în Moldova funcționau peste 2500 de biserici ortodoxe, dintre care în Galați și Bârlad erau câte 7, iar la Huși 2. Orașul evoluase în ultima jumătate de veac
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de serviciu", cum îi numește pe aceia care practică o "adorare sterilă și lozincardă a lui Eminescu", dar și cu cei care se exersează în "contestarea curentă", ambele atitudini considerându-le a fi la fel de păguboase: "expresia grotescă a unei neînțelegeri generalizate, îndărătul căreia stă o criză a spiritului receptor, generată la rândul ei de o lungă disoluție cultural-estetică și moral-spirituală". Nu puține sunt articolele pe care le-a publicat (după 1989), pe o temă căreia i s-a consacrat, anume aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lirice atât de diferite. În fine, un "mit al poeziei", cu două ipostaze; prima, ca "temă de reflecție în poem", iar a doua, aceea pe care criticul o consideră a fi esențială, este "expresia unei muzicalități interioare" a unui "orfism generalizat" ce devine "semnul de identitate al eminescianismului". Pentru acesta, "poezia este înainte de orice o muzică încorporată în limbaj". Iată, un tablou coordonator al operei eminesciene, în cadrul căruia își află loc fiecare comentariu aplicat asupra textelor individuale. Rugăciunea unui dac, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
exact acest lucru: mereu o nouă luptă, pentru un nou altceva. Chiar Marea Explozie ce a generat lumea din care Terra e doar un minuscul fir de praf, nu o văd altceva decât un punct de singularitate Într’o evoluție generalizată, În care o altă lume, pe care nu o vom putea cunoaște poate niciodată, a trecut un salt calitativ spre lumea noastră, chiar dacă acolo, În acel punct, spațiul și timpul Își pierd sensul sau, mai plastic vorbind, devin zero. Ar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rău, căci e practicată de oricine vrea să aplice pe propria piele cele citite prin cărți de mâna a doua, ce nu alcătuiesc un sistem coerent ci caută transplantarea În mediul nostru specific a unor practici de aiurea, nici acolo generalizate. Dreptu-i că pe acolo trăiesc unii cu o mână de grâu Încolțit ori de țelină rasă, dar nu se Îngrămădesc În tramvai, nu sapă șanțuri, nu se ceartă cu șeful ori nevasta, În sfârșit nu Înghit fumul miilor de mașini
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o tentație, acumulând În fructe substanțe nutritive și Încă dulci, precum glucoza. Și, dacă tot e glucoză, hop și noi, drojdiile și mucegaiurile care, În mai lunga noastră existență - și experiență - am “testat” cu succes o mulțime de substanțe, inclusiv generalizata celuloză. Dar nimic nu-i mai bun decât glucoza, de-a gata, nu produsă cu trudă din amidon și celuloză, nimic nu-i mai bun deci decât glucoza, chiar dacă noi drojdiile eliminăm ca reziduu alcool. Spre beneficiul cuiva ce va
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
educației contemporane, nu putem nega în întregime valoarea ideilor unei astfel de orientări. De aceea putem aprecia că pedagogia instituțională este, într-o societate democratică, o speranță "parțial justificată"; justificată de unele particularități ale elevilor, ea nu poate fi însă generalizată, dacă avem în vedere obiectivele învățămîntului contemporan. 17 ȘCOALA ȘI GÎNDIREA PEDAGOGICĂ DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1944-1989 17.1. Școala între cerința subiectivă de îndoctrinare și nevoia obiectivă de specialiști Perioada de aproape cinci decenii, în care s-a instaurat
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]