3,627 matches
-
în „Patratul” școlii sub castanii bătrâni... pe holuri, în clase, în dormitoare, în Sala de mese... în „repetitorul mare”, etc... etc. Simții cum loviturile inimii, din piept, îmi răsunau în ureche, ca bătăi de clopt... Gânduri nebune îmi alergau prin goana sângelui... Și, vreme, cât o bătaie de inimă grăbită, întreaga-mi ființă se prefăcu într-un strigăt... „Întoarce-te timp.... întoarce-te !”, pe care îl sfărmai între dinți, și îl înăbușii în piept cu pumnii. Apoi, mă pomenii murmurând, doar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
speranță, care aștepta cu resemnare trenul să-i ducă, pe cei mai mulți nu se știa unde... Peste puțin... și, trenul apăru din întuneric ca o fantomă, și se opri scrâșnind jalnic pe șine. Ca la comandă, pe peron se deslănțui o goană turbată către trenul înțepenit pe linie la vreo 50 de metri. Cine cădea, căzut rămânea... Peste ceilalți, călcați în picioare veneau alții... și alții. Cât ai clipi, o mulțime agitată umplu vagoanele până pe scări, cățărați pe tampoane și pe acoperiș
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
refugiu al Moldovei începuse... Oamenii fugeau de moarte... Resimțeau doar panica și dorința disperată de a trăi. O țară se afla din nou în pribegie... În fluierăturile locomotivei, inima a început să-mi bată mai tare. Priveam pe geam în goana trenului, cum lăsam în urmă pe dreapta și pe stânga orașe, sate... dealuri, văi, lăsam în urmă Moldova... Lăsam în urmă locul copilăriei, unde mi-am hrănit foamea de visuri... aici, ca la un izvor cristalin am băut apa vie
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din vieți tinere, din vieți la apusul vieții, copii morți, mame înnebunite de durere, alergând în neștire pe străzi în ruine... În urma ei, catastrofa a lăsat mii și mii de victime... Trenul cu refugiați a trecut de Videle într-o goană nebună. Era înfricoșător să fugi din calea morții... De peste Nistru și Prut veneau rușii, iar din văzduh, veneau anglo-americanii în valuri ca niște păsări de pradă, aducând cu ei groaza și moartea... Curând, bubuiturile încetară, uruitul bombardierelor slăbi din ce
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
începea pe cel al foamei către Oltenia, neatinsă de secetă. Fuga de moarte în timpul refugiului, înfricoșa... dar, fuga de foame era înspăimântătoare. „Călătoria”, cu „trenul foamei”, era cumplită. Trenul apărea ca o fantomă din întuneric... Pe peron se dezlănțuia o goană turbată către el. Cine cădea căzut rămânea...Peste cei căzuți, călcați în picioare, veneau ceilalți. Trenul era sortit să aparțină celor puternici și norocoși, ceilalți, cei mai mulți, nu mai sperau nimic. Cât ai clipi, o mulțime agitată, umplea vagoanele până pe scări
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ochii sticloși privind spre cer. Căpitanul și ceilalți camarazi, cu sufletele încrâncenate, se descoperiră și se închinară pentru sufletele lor. Tudosă citi din sfânta carte, rugăciunea pentru îngropăciune. Trebuiau să dispară, cât mai repede din bătaia armelor. Și, într-o goană bezmetică, sub ploaia de gloanțe... cu sufletele rupte, în genunchi.. se aruncară la pământ, care cum poate,.. apoi, aleargă... aleargă... speriați de moarte.. urcă... coboară, rostogolindu-se pe povârnișuri,.. Teama de moarte e firească... E omenește să te temi de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
picioare, trăgând cu urechea, ca iepurele de pârloagă la pândă.. Le luaseră urma și, hămăitul de câine din nou se apropia. Umbre răzlețe se furișau printre tufișuri. „ - Alarmă, băieți... alarmă !”, strigă Baltă. Într-o clipă, toți au pornit într-o goană nebună prin întunericul pădurii. O mulțime de uniforme albastre apărură printre copaci, cu câini eliberați din lesă, gata să sfâșie. „ - Răsfirați-vă, băieți.. răsfirați-vă !”, strigă Baltă, ca sa deruteze câinii. „ - Plecați, vă acopăr..!, răcni Ichim, și, descărcă un încărcător, secerând
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
regrupat în urmărirea lor, ei s-au strecurat pe cursul abrupt al Bistrei, spre izvoare, simulând că se retrag pe Piatra Neagră ori pe Toaca. Înșelați, urmăritorii cu forțe sporite au asaltat Piatra Neagră și Toaca,... în timp ce ei într-o goană bezmetică au trecut Bistricioara, și au început să urce pe cursul prăpăstios al Grințieșului, spre izvoare către vârf... unde aveau ascunzătoarea. De acolo trebuiau să supravegheze toate mișcările trupelor de securitate... și, să poată ajunge la Poiana Teiului, cu orice
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în picioare, strigând.. cuprins ca de o desperare... „Trebuie să-mi văd mama... trebuie să o văd pe mama.. acum !”, și, începu să-și dea drumul pe povârnișuri abrupte. Din spate, securiștii începură urmărirea cu rafale fără întrerupere. Într-o goană bezmetică, hăituit ca un lup, s-a refugiat într-un unghi mort, unde ieșea din bătaia gloanțelor... Mintea, ca o placă de patefon spartă, repeta mereu... „frații Arnăuțoiu au fost... Vreau s-o văd pe mama,,, vreau s-o văd
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
clipă, am închis ochii strâns.. strâns până la durere și i-am văzut pe toți, copii... elevii de atunci... de demult... Simții cum loviturile inimii, din piept, îmi răsunară în urechi, ca bătăi de clopot.. și, gânduri nebune îmi alergau prin goana sângelui. Mă pomenii murmurând.. „.. dacă s-ar întoarce timpul !.. dacă s-ar putea întoarce, să ne facă din nou copii... măcar pentru o clipă..!”. „Dar, nu!.. viața ni s-a scurs, la toți, ca o adiere de vânt. Am uitat
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sănătate dacă mai trăiește! S. B.: O fi ajuns. Așa sunt cei care-s cu "hei rup!" Unii își făceau necesitățile în sacul de mască, alții veneau să vă întrebe cum vă este. Nu-ți vine să-l iei la goană? M. M.: Mai ales atunci. S. B.: Trebuia să-i puneți un sac din acela în cap: "Uite, asta facem!" M. M.: Stați, că am mai pățit-o cu el, o să vă povestesc. S. B.: Cum ați coabitat cu ceilalți
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
mânecă cititorul, fiind totodată o formă de rostire a intenționalității oricărei cărți. În aceste rânduri transpar diferitele preocupări intelectuale din perioada în care au fost scrise. Este mai curând un jurnal al minții, notându-mi evenimentele ei, decât al persoanei. Goana după sine presupune o continuă smulgere din șabloanele existențiale, din locurile comune de care este dominat faptul-de-a-trăi. Și totuși, clișeele în care ne lăsăm prinsă existența ne dau dulcele gust de acasă, mediind în mod semnificativ comunitarul noi. * Moartea leaturilor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
scrise din alte cărți, a ideilor ce apar doar pentru bucuria de a te vedea având idei, fără nicio legătură cu ceea ce stă la baza nașterii fiecărui gând: existența. E o regiune stearpă, ce nu hrănește decât orgolii născute în goana după un sens modern al existenței. * De-a lungul existenței am încercat numeroase ocupații ce corespund diferitelor porniri interioare; inclusiv celor mai puțin nobile. Adică nu m-am ales definitiv niciodată, încercând să-mi împlinesc cât mai mulți din posibili
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
formă de a lumi și de a constitui realul. * Perspectiva istorică asupra propriei existențe ne orientează către surprinderea evenimentelor (deseori și acestea raportate la un sistem axiologic), aruncând în umbră faptul cotidian de a fi, banalul existenței. Se ivește astfel goana după evenimente, ce constituie una din fațetele morții; adică aruncăm în neant cea mai mare parte a existenței noastre odată cu dezvoltarea apetitului pentru "istoriile personale". Plăcerea cu care așteptăm sărbătorile face vizibil modul în care ne raportăm la muncă. Poate
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
care globalizarea l-a înregistrat împotriva statelor, atenția se îndreaptă acum spre comunități. Asistăm tot la o viziune politică de tip metafizic. * Ar trebui să fim mai rezervați în spargerea iluziilor existenței; filosofii comit mult prea ușor acest păcat în goana după o altă fantasmă: sensul existenței personale. La rândul ei psihologia face și ea țăndări iluziile noastre, fără însă a avea curajul de a ne propune altceva în loc. Salvarea ne vine de fiecare dată din cotidian, obișnuințele noastre perceptive conservându
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pas ar fi să învățăm contemplația. * Tehnica, prin infinitatea dispozitivelor a căror manipulare necesită tot mai mult timp, introduce fuga ca mod de-a fi al existenței omului contemporan. Astfel, alunecăm continuu de la un gadget la altul într-o continuă goană după ceea ce ar trebui să fie confortul nostru, această mediere realizată de obiecte îndepărtându-ne tot mai mult de situația care ne donează sentimentul unui prezent plin: prezența la sine. * Plăcerea cu care ne aplecăm asupra noilor dispozitive ascunde o
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Ultima sută de ani a consemnat o evidentă situație de criză care a fost rezultatul acestei direcții, cu toate că ea s-a dovedit extrem de productivă în plan practic, spectaculozitatea perfor¬manței tehnologice fiind dovada cea mai la îndemână. Însă, în această goană după eficiență formală a fost resimțită tot mai acut acea stare de înstrăinare a omului de propriul său fel de a fi, pe care existențialismul o identifică sub termenii inautenticului. Dar a numi ceea ce este propriu umanului, calitatea specifică de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
atenția asupra relativității modelului care a descris obiectivitatea și „științificitatea” cunoașterii în timpurile moderne. A vrea să descrii în mod „obiectiv” o realitate anume presupune credința în existența unei esențe a acestei realități, care să poată fi cunoscută pe cale intelectuală. Goana după esențe a marcat ciudățenia vremurilor din urmă. Și așa cum știm istoria științei în ultimele două sute de ani, „esențele” s-au încăpățânat mereu să se ascundă tocmai atunci când se credea că au fost în cele din urmă dezvăluite. Conștiința tainei
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de „cunoștință”. Se vorbea la noi între războaie de „teoria cunoștinței”. Dacă Apusul european a căutat, mai ales de la Renaștere încoace, să obțină o cunoaștere, Răsăritul continentului din vremea bizantinilor și până astăzi a fost preocupat să obțină o cunoștință. Goana după cunoaștere a apusenilor, ce a cuprins mare parte a lumii moderne, înseamnă căutarea cu orice preț a adevărului cu caracter de obiectivitate. Informația cu caracter de adevăr trebuie să aibă un caracter neutru, general valabil, să acopere cât și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
minuni ale lumii, p. 190-191; vezi și Animale. O carte Darling Kinderseley. Ghid vizual complet al lumii sălbatice, Enciclopedia RAO, 2006, p. 74-75. 42 Reader’s Digest, Descoperiți minunile lumii, p. 250; vezi și Animale..., p.76-79. 29 marini afumați, goana după perle etc.). Zona a fost declarată Parc Național din 1970, turismul fiind controlat cu grijă. 20 de insule cu stațiuni de pe Marea Barieră oferă atracții deosebite turiștilor. În partea sudică a Marei Bariere de Corali se găsesc insulele: Lady
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
265; vezi și G.Duby, op. cit., p. 185). 132 Numele orașului Sidney a fost dat după vicontele Sydney, secretarul Departamentului Intern din Londra care urmărea afacerile coloniei. 63 Dezvoltarea economică este grăbită și de fierberea pe care a stârnit-o „Goana după aur”, prospecțiunile miniere În general, construcția de căi ferate: Sydney-Luneville (1850), Melbourne - Sandridge (1854), stabilirea primele legături telegrafice cu Europa (1872). Creșterea numărului de imigranți impun revendicări sociale radicale pentru prima oară soluționate În lume (recunoașterea zilei de opt
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Ernest Favenc pornește din Blackall (Queensland), traversează regiuni neexplorate din nord-vest, și ajunge la Darwin, cu scopul studierii posibilității instalării unei căi ferate Între Brisbane și Darwin (1879)149. Descoperirea În plin deșert a unor filoane aurifere determină o nouă goană după aur și explorarea unor vaste regiuni necunoscute 150. Ultimele pete albe de pe harta Australiei au fost Înlăturate Între 1925-1928, În câteva expediții conduse de M.Terry și A.Mackay, care au vizitat regiuni neospitaliere din centrul și nordul continentului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
la Warrina În Australia de Sud, 1895), D.W.Carnegie (traversează În 1896 Întinsele deșerturi dintre râurile Murchison și Sturt Creek revenind la Lacul Mac Donald, la punctul de plecare (ibidem, p. 148). 151 H.Matei, op. cit., p. 105. 69 GOANA DUPĂ AUR Deși cu puțin timp mai Înainte se descoperise cupru (1842) și mai târziu argintul (1883 la Broken Hill), dintre toate aurul (12 februarie 1851 la Edward Hargraves) a creat cea mai mare speranță de prosperitate pentru coloniști, declanșându
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
AUR Deși cu puțin timp mai Înainte se descoperise cupru (1842) și mai târziu argintul (1883 la Broken Hill), dintre toate aurul (12 februarie 1851 la Edward Hargraves) a creat cea mai mare speranță de prosperitate pentru coloniști, declanșându-se „Goana după aur”. Aurul apare, aici, sub forma nisipurilor aurifere, cel mai lesne de exploatat, extragerea făcându-se prin metoda primitivă a cernutului cu sita sau tigaia, sau filoane aurifere (bulgări de aur, cam o mie În greutate de un kilogram
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
muncă calificată. Încetul cu Încetul căutătorii de aur se transformă În minieri salariați, angajați de diferite societăți. În aceste orașe miniere locuite de mulți aventurieri, viața era trepidantă, nu lipseau jafurile și Încăierările, dar mai puțin decât În California nord-americană. „Goana după aur”, prosperitatea unora, a dus și la Înmulțirea actelor de jaf și tâlhărie, din partea foștilor deținuți și a sărăcimii (atacau diligențe sau căruțe cu aur)154. Fixarea taxelor pentru eliberarea autorizațiilor de prospectare și impozitele lunare pentru extracția aurului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]