27,010 matches
-
s-a speculat frica de tancuri și alte arme de luptă. I-am spus și eu cu mândrie că armata noastră nu a participat la această samavolnicie împotriva libertății unui popor prieten, poporul cehoslovac. Acasă la Suzana, am descoperit o gospodărie modestă, compusă dintr-o curte micuță, de circa trei sute metri pătrați, un corp de casă cu un singur cat, care avea la parter doar un hol îngust la intrare și două camere cu acces direct, una în cealaltă, vizavi de
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
care dormea tatăl-șofer. Acesta pleca dimineața la orele trei și jumătate, să adune pe ceilalți colegi și să-i ducă la muncă. În continuarea corpului de casă, mai era și o magazie cu întrebuințări multiple și cam asta era toată gospodăria lor. Acasă, m-a întâmpinat mama ei, unguroaică și ea, care nu știa să vorbească limba slovacă, așa cum se întâmplă și pe la noi cu ungurii din Secuime care nu știu vorbi aproape deloc românește. Alături de mama ei era și fratele
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
m-am bucurat de ea. Câtă iubire și dragoste mi-a dat, la fel și eu i-am acordat, până la Domnul a plecat. A fost o doamnă profesoară, cu bun-simț și gând de primăvară. Avea prestanță și demnitate, iar în gospodărie se pricepea la toate. Acum, la un an de zile, comemorăm cum se cuvine, pe a noastră mamă și soție, ce ne-a adus dintotdeauna bucurie, speranță și comportament în viață, iubire și dragoste maternă, pentru o aducere aminte eternă
OMAGIU SOȚIEI MELE de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349931_a_351260]
-
anual în care „i se usucă mâna” dacă o pune pe ac, sapă sau ciocan, în Transilvania religia, inclusiv Ortodoxă, propovăduiește „Domnul ajută pe cei care se ajută singuri”. Munca este prețuită și asta se vede în cea mai umilă gospodărie. Oamenii se ajută reciproc. Practic asistența socială nu este necesară. Măcar nu este preponderentă ca la vecinii de „dincolo de păduri” Așadar există pe cei doi versanți ai masivului Carpați din centrul țării două Românii. România estică în care proprietatea este
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
candidatura unui Transilvănean la Președinția Țării. Poate electoratul țării va aprecia examenul dat de domnul Johanis prin conducerea exemplar gospodărească a orașului Sibiu fără să devină baron local. Să-i dea Domnul și națiunea română reușita spre folosul înfloririi tuturor gospodăriilor prin înmulțirea locurilor de muncă și o mai bună retribuire. Pomenile electorale nu țin. Doar nu credeți că reducerea CAS va fi și la anul sustenabilă. Praf în ochi, ca cel distribuit de Moș Ene, să adoarmă vigilențele. [1] Burebista
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
are primar de mai mult de 10 ani nedevenit baron. Oare de ce? O fi de pe altă planetă? Nu-și iubește ȚARA? Este gospodar bun. Sibiul a dobândit sub conducerea lui bunăstarea prin bună gospodărire. De ce nu puteți admite că si gospodăria sa proprie a evoluat? Doar este și acasă gospodar , nu numai la primărie. Nu ar fi cazul ca toate orașele țării să se despartă de baroni și să ofere conducerea numai unor oameni care iubesc munca atât în gospodăria proprie
IUBIREA, O FORŢĂ DE AVANGARDĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349961_a_351290]
-
si gospodăria sa proprie a evoluat? Doar este și acasă gospodar , nu numai la primărie. Nu ar fi cazul ca toate orașele țării să se despartă de baroni și să ofere conducerea numai unor oameni care iubesc munca atât în gospodăria proprie cât și în țara sau comuna condusă? Poate ne vine mintea românului ce de pe urmă și alegem pe mutulică, iubitor al muncii, stăpân al țării. Referință Bibliografică: Iubirea, o forță de avangardă! / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
IUBIREA, O FORŢĂ DE AVANGARDĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349961_a_351290]
-
de activitate au fost organizate concursuri: „Concurs de pescuit local și național la păstrăv”, „Concurs de găurire a buștenilor pentru plută”, „Expoziție și concurs gastronomic”, „Cele mai frumoase și performante păstrăvării”, „Cel mai frumos costum popular tradițional”, „Cea mai frumoasă gospodărie tradițională”,”Cea mai frumoasă grădină cu flori”, „Cea mai primitoare pensiune agroturistică.” S-au acordat premii și Trofeul Festivalului Păstrăvului, o diplomă și un păstrăv sculptat în lemn. Festivalul Național al Păstrăvului în numai 5 zile ne-a oferit o
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
alta, Dumnezeu știe de ce, pe când Silvică își văzu de drum, către casa lui, năpădit de gânduri. De a doua zi, Silvică, băiat serios și destoinic, începu să treacă pe la cele două femei pe rând... să le ajute la treburi în gospodărie. Se pare că făcea totul cu sârg și foarte bine, pentru că femeile se făcuseră pe zice ce trece numai un zâmbet, de începuse satul să se mire ce sănătoase și pline de viață sunt. În timpul acesta, două săptămâni la rând
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
altă viață, chiar dacă la început este mai greu. Te obișnuiești până la urmă cu greutățile. El a fost nevoit să părăsească orașul și să revină în lumea satului după terminarea școlii profesionale, din cauza părinților. Nu avea cine să-i ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară, doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
tatăl său nu prea putea merge din cauza bolii să muncească la colectiv. Din ce vor trăi nu știa încă. Poate îi iertau și de datorii dacă nu mai aveau pământ. El se descurca cu Jeni din salariul de mecanic la Gospodăria Agricolă de Stat, amplasată pe pământul și conacul lui Funogea, un mare boier al zonei, acum deportat cine știe pe unde de către comuniști. Pentru bucătăria casei, cultivau în grădina din curte, toate legumele necesare unei familii. Pâine se găsea și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
văzută și cea nevăzută, oferind posibilitatea obținerii de previziuni pentru anul care vine. În satele din unele zone ale țării, în ziua Sfântului Andrei oamenii nu mătură și nu aruncă nimic afară, pentru ca lupii să nu le mănânce animalele din gospodărie. Astfel, în zona Bucovinei se crede că în această noapte umblă strigoii să fure „mana” vacilor, mințile oamenilor și rodul livezilor. Apariția celor doi sfinți, Andrei și Nicolae, la începutul iernii când se pun în mișcare haitele de lupi sunt
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344523_a_345852]
-
noapte de spaimă, deoarece are loc ciocnirea celor două lumi ale strigoilor, cea vie și cea moartă. De asemenea, se spune că prezența strigoilor poate fi destul de periculoasă pentru cei vii pentru că pot muri sau le pot aduce nenorociri în gospodării. Cine sunt strigoii? În viziune concepției folclorului românesc, întâlnim atât strigoi vii, cât și strigoi morți. Strigoii vii sunt persoanele care se nasc cu un fel de coadă - o vertebră în plus, din legături incestuoase. În noaptea Sfântului Andrei, sufletul
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344523_a_345852]
-
și nu mai ieșea la suprafața apei. În păduricea de pini din spatele nostru, așezată pe o pantă abruptă, începuse să se simtă mișcarea. Cucii ascunși printre ramurile pinilor, se chemau unul pe altul. Pe malul celălalt, neîmpădurit, era amenajată o gospodărie în toată regula, o casă cu acareturi pentru animale si păsări, un spațiu pentru închis oile pe timpul nopții, sau pentru muls. Câinii lătrau de zor, numai ei știau motivul. Era singura activitate care tulbura liniștea monumentală a dimineții de mai
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
avea vârsta de 103 ani, avea o memorie foarte bună și îmi povestea o sumedenie de evenimente la care luase parte dea lungul timpului. Cum fugeau din calea oștilor și se refugiau cu tot ce agoniseau prin zona Brăilei, prin gospodăriile unor oameni străini care se îndurau să-i primească în curtea și în casele lor. Cum trebuia să se separe membri aceleași familii pe la alte gazde, după cum aveau oamenii spațiu să-i primească. Uneori veneau hoții și le furau tot
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
apropiere. Noi ne învecinam cu loturile Cooperativei Agricole din comună, cultivat la capătul dinspre movilă cu lucernă. Erau peste o sută de hectare cultivate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție ) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje. Erau câteva zeci de cabaline și de obicei doi - trei flăcăi ceva mai mari ca mine care îi păzeau. Pentru că aveam nevoie de distracție, ei ne lăsau să
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
lot dat în folosința părinților, el aparținând ceapeului de la data semnarii adeziunii de intrare in colectiv, considerându-se doar “lot ajutător” lăsat părinților. La câteva luni de la forțarea tatei de a intra în ceape și despărțirea noastră de bunurile “donate” gospodăriei colective “benevol”, bunica a preferat să părăsească această lume nedreaptă de pe pământ, îndreptându-și sufletul spre alte aspirații mai înalte și mai sfinte, acelea ale crezului în atotputernicia Divinității și găsirea unei vieți mai drepte acolo sus în ceruri, alături de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
Ibănești Sat. O vizită făcută la familia Chirteș Izidor și Alexandra, în localitatea Uricea, într-un spațiu molcom, feeric și primitor, ne-a ajutat să ne convingem de hărnicia și bunul gust cu care acești oameni ai muntelui își îngrijesc gospodăria. Aici, unde te-ai aștepta foarte puțin, din grădinița casei ne zâmbesc florile multicolore, fragede și delicate, iar în interior o mulțime de ștergare și covoare expuse pe pereți, paturi, mese, grăiesc de statornicia dragostei pentru frumos și pentru tradiții
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
mai mult, când eram copii, acela a fost uncheșul Iacob. Dar și pe mătușa Anița. Nu știu ce aveau în zâmbetul lor, în purtarea lor față de noi, copii, că de cum apăreau la noi în casă, lumea parcă se schimba, intra sărbătoarea în gospodărie. Uncheșul Iacob locuia într-un alt sat, Putna (nu acolo unde este Mănăstirea Putna). Cel puțin de trei ori pe an, venea pe dealul nostru să se ocupe de pământul lui: primăvara la pășunat, vara la cosit fân, și toamna
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
calitate și tărie, iar tot omul gospodar ține în magazie sau chelar câte un butoiaș cu astfel de licoare. Rușii noștri ,,eliberatori” - vorba vine -, numai ce au descins în comuna noastră, că au și început să mișune prin curțile și gospodăriile localnicilor, obligându-i să le dea alimente și băutură. Mai toți oamenii, de frică, dar și din bun simț creștinesc, s-au conformat, evitând urmări neplăcute. Numai unul, vecin cu cimitirul comunal, în satul Ferigile, poreclit Codiță ( nume dat în
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
mele s-au culcat în mai multe nopți, departe de casă, pe coastă, sub frunzarul umbros al unui gorun. Bruma de bunuri casnice precum îmbrăcămintea națională de sărbătoare, covoare și carpete țesute în război, în casă, vese′lă, unelte din gospodărie etc., au fost pitite de noi (eu, mama și surorile) într-o mică încăpere, ca o pivniță, chiar sub sala casei, unde țineau bunicii, de obicei, iarna, cartofii să nu înghețe. Chepengul de la coborârea în această ascunzătoare improvizată ad-hoc a
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
cu un preș, deasupra căruia am tras una din mașinile de confecționat frânghii, rămasă de la răposatul nostru tată, care fusese meșter frânghier calificat. În felul acesta, atenția rușilor care s-au perindat în acele zile de groază prin curtea și gospodăria noastră, a fost distrasă: cercetau cu interes mașina, fără să bănuiască de ce sub ea era un preș, care acopereea intrare în micuța noastră ascunzătoare. Preț de o zi și o seară au stat la noi doi ofițeri (ziua în sala
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
au o sută de ani, cu călători inclusiv pe scări, automobilele de ultimă generație așteaptă cale liberă dată în intersecții de polițiștice poartăcostume maro și mănuși albe. Cu cât lași în urmă plaja, cu atât verdele devine mai crud și gospodăriile sunt parcă mai orânduite, mai curate. Asta nu înseamnă că nu am întâlnit case fără geamuri și uși, doar cu saltelele pe podeaua de pământ. Sunanda și Lasantha ne sunt ghizi de nădejde, cunosc drumul și ne anunță din timp
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA I de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347539_a_348868]
-
băut cafeaua? - Da, dacă tot m-a sculat cocoșul gazdei cu noaptea în cap. Nu am mai putut dormi, așa că mi-am făcut cafeaua și am băut-o împreună cu gazda. Ei se scoală de la cinci să pună la punct problemele gospodăriei, cu păsările, animalele, să ducă vacă la prund la ciurdă și abia atunci se pregătesc să plece la brigadă. - Parcă la mine este altfel? Noroc că numai proprietarul lucrează, sunt bătrâni amândoi și el face ce poate pe la brigadă, că
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
ieși căldură, să se facă vreme bună, pe la noi pe bătătura!”. Această practică o întâlnim, mai mult, în Oltenia și Muntenia. Focul purificării Focul purificării este legat de efectuarea unor practici precreștine, specifice începutului noului an agrar: aprinderea focurilor, purificarea gospodăriilor, pregătirea alimentelor rituale, prevederea vremii, acțiuni de pomenire a morților etc. Considerând că fumul rezultat de la aprinderea focurilor nu era suficient pentru alungarea gângăniilor, a rozătoarelor și a șerpilor care, în această zi, ieșeau din ascunzișurile lor, se confecționau făclii
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]