40,230 matches
-
duci mai departe. Și tu? Cum rămâne cu tine? Lasă-te în suspensie și strici tot. O pierdem pe ea, mă pierdem pe mine. David nu câștigă nimic în afară de cocoașa noastră - sentimentul ăla puturos de vinovăție. Știi și tu ce grea e cocoașa asta... Portocalii Leei erau, de fapt, un singur pomișor, în ghiveci. Restul au crescut în capul meu. Ce încerc să-ți spun, înainte să rămân o carcasă fără sunet, este că te iubesc și te vreau înapoi, nu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
aici, aici în casă, aici aproape, în spatele tău, pune-mi mâna pe umăr acum, coboară din pod, din nori, de unde ești și vino. ... 53. eu. noi. noi ...nici un rid. Nici unul. Piele fără cute și umeri negârbovi. Și tu. Cu gene grele de plâns și pași iuți de copil tropăitor. Ești obosită, știu. Și îți ții cotul îndoit sub cap, ca ieri-noapte, ca acum două nopți, ca acum zece dimineți și patru sute patruzeci și patru de după-amieze și zece milioane cinci sute
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
am luat în brațe cum am să te iau în brațe și acum și erai caldă cum ai să fii și acum și el stătea ghemuit între brațele tale cum stă și acum, cu degetele pe jumătate îndoite și genele grele de plâns și de râs și de plâns și de râs și am să mi fac și eu loc lângă voi pentru că nu, nu am plecat nicăieri, nu aș pleca, mirosiți a lavandă și a vanilie și poate puțin a
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mai trezești atât de devreme de ce umbli desculț“ Și aluneci în vis Ușoară Ușoară Ușoară Și trag plapuma peste noi până la bărbie Și-mi lipesc tălpile De voi Nu sunt țarul Ivan Sunt aici „aici“ Sunt aici „dormi“ Grădina e grea de rouă și am mări pe sub pleoape mi-a fost frig Mi-a fost frig „vino“ Miroși a Și genele copilului care saltă în sus o clipă doar o clipă E cald și pielea lui e ca de vanilie Și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
bine mintea născocitoare, Omul s-a ridicat dintre animale și, bizuindu-se pe aceste calități divine, le-a întrecut și le-a dominat. Dar planurile sale de expansiune au schimbat iremediabil mersul lucrurilor. Atunci au început și pentru lupi vremuri grele. Omul a capturat o bună parte dintre ei; la început, i-a ținut izolați și flămînzi, legați cu liane tăioase, care-i împiedicau să se miște. S-au înfuriat lupii captivi; au smucit de legături pînă cînd acestea le-au
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
în suflete. De aici și gîndurile lor negre, de răzbunare. De aici a plecat totul. De aici planurile războinice. CAPITOLUL 2 Umbrele trecutului [i ale prezentului T recuseră doi ani întregi de cînd se alăturase haitei de lupi. Doi ani grei dar, deopotrivă, frumoși. Se poate spune că așa a deschis Lupino ochii asupra lumii: lîngă haită. Ce-a fost înainte de asta cine să știe? O vreme, lupii s-au întrebat, fără prea mare interes, de unde apăruse ghemotocul în mijlocul pădurii; dar
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
i se desfășura înaintea ochilor, gata să fie descoperită de temerarul nostru erou. CAPITOLUL 7 Dispari]ia N -a coborît altădată peste pămînt iarnă la fel de ușoară precum prima iarnă a vieții lui Lupino. Crivățul, vînt furios, aducător de frig, nori grei și ninsoare dinspre nordurile îndepărtate, a ocolit liziera pădurii unde-i prinsese venirea pe lume a micuțului. Au fost și zile geroase, e-adevărat, zile în care stăteau îngrămădiți, străduindu-se să-i facă scut micuțului din trupurile lor. Dar
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
el. Urechile-i depistară un zgomot ușor. Un grup mic de căprioare se apropia fără grabă. Fragilele animale înaintau relaxate, oprindu-se din cînd în cînd să smulgă delicat, cu vîrful boturilor, smocuri de iarbă proaspătă. Natura renăscută după iarna grea le scăpase de grija hranei; de acum, aveau s-o găsească la discreție, așa încît puteau să-și concentreze atenția asupra creșterii puilor nou-născuți. Lupino se făcu una cu pămîntul. Învățase o lecție aspră: dacă și-ar fi anunțat prezența
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
urlat cu toată puterea dorurilor răscolite, vocea i-ar fi ajuns, purtată de ecou, pînă la destinatarii chemărilor lui... Dar unul era Lupino. Și acel Lupino n-a abandonat vreodată numai pentru că încercarea s-a dovedit a fi surprinzător de grea. Și nu avea de gînd să o facă acum. Nu se putea întoarce la haită așa cum plecase. Cu forțe proaspete, mări pasul. După calculele lui, doar o zi îl mai despărțea de lupul înțelept. Părea ca apropierea să fie cu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
inimii tale, perechea ta? De bună seamă, lupul nu auzise nimic din ceea ce-i spusese Lupino. Tînărul lup insistă: O, domnule, poate ar fi mai bine să vă așezați la loc și să vă odihniți. Ați trecut printr-o încercare grea, dar totul s-a terminat acum. Puțin somn și mîine dimineață va fi totul bine. Lupino încerca să pară stăpîn pe ceea ce spunea, dar adevărul era că-i tremurau picioarele. Nu știa cum să abordeze un lup în delir și
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
trecutul lui. Restul nu e decît căutare și suferință, Lupino, și despre suferință, astăzi, n-am să-ți vorbesc. Am sperat tot timpul că, alături de o lupoaică puternică și curajoasă, așa cum este mama ta, viața nu-ți va fi îngrozitor de grea. Dar tu îmi spui că nu știi nimic de ea?! Că, pînă acum, te-ai crezut orfan?! Atunci unde este mama ta? Știi ceva despre ea? "Puternică și curajoasă" spusese, și, pentru prima dată, Lupino simțise cum i se umezesc
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
fi sucit mințile? Răspunde-mi, inima mea n-o să mai reziste! O, mamă, ești tu? Lasă-mă să te ating! O, fiule, nu-mi doresc decît să mă apropii! Dintr-un salt, cei doi, mamă și fiu, fură alături. Lacrimi grele, de fericire, de astă dată, le înecară gîtlejurile. În sfîrșit, împreună! Puiul de om scînci ușor. Încercînd să-și ascundă emoția, Arus se îndreptă înspre el. Dintr-o smucitură, lupoaica se întoarse la căpătîiul copilului, de unde îi aruncă șefului haitei
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
locuri alături; pe stradă -, gata să ne izbim unul de altul. Dau să-i spun ceva, dar cuvintele îmi mor pe buze. Îi caut privirea și am groaznica senzație că privesc o gaură dintr-un zid. Aplecat ca sub o grea povară, simt că încep să aduc a semn de întrebare, răspunsul fiind doar o perpetuă goană. Trebuie să constat că uneori mă îndoiesc dacă am stat cu el o seară întreagă, la restaurant, discutând fel de fel de lucruri, de la
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
și se reped în câmpul de bătaie ca să dea o mână de ajutor favoriților. După ce au fost cotonogite toate „piesele”, fără alegere, tabla a rămas goală, fără luptători, fără spectatorii implicați în „joc”. S-a așternut pentru moment o tăcere grea, înnebunită, neiertătoare. Cineva întrebă cu oarecare mirare: „Unde e regele?”. O voce șovăielnică încercă un răspuns: „Care? Cel alb, sau cel negru?”. Omul care a pus întrebarea nu pare să fi auzit nimic și izbucnește urlând, ca o fiară încolțită
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
în general, imperfectă. Preșcolarii de la 3-4 ani nu reușesc în toate cazurile să diferențieze și să pronunțe corect anumite sunete ale limbii, omit frecvent din cuvânt sau înlocuiesc literele cu alte sunete mai ușoare. Uneori, copiii pronunță greșit cuvintele mai grele, substituind, omițând sau inversând sunetele și silabele din structura acestora. Particularitățile memoriei la vârsta preșcolară sunt multiple. O primă caracteristică rezidă din ușurința și rapiditatea cu care preșcolarul memorează, dar și uită anumite lucruri. Caracterul relativ nediferențiat și difuz al
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
și ciorbiță de perișoare, care, în mod straniu, e de două ori mai scumpă decât ciorbița de văcuță. Este egal și prevestitor de tot ce-i mai rău. „Poate doriți altceva“ are întotdeauna agățate în coadă trei puncte de suspensie grele care ți se învârt în cap până la arderea la foc mic a celui din urmă neuron conștient că este neuron. Sigur că vrei altceva. Orice. Numai adu-le! Cum or fi, reci, calde, insuficient de fierte, fără gust, fără muștar
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
groase, rotunde, mari cât Farul din Constanța țasta, desigur, numai și numai în orele ei de intimitate, când e convinsă că nu o privește nimeni) ca să citească pe ascuns, în acest secol lipsit de aplecare către cultură, cărți din acelea... Grele. Cărțile, se știe, vor face într-o bună zi din ea, cum s-ar zice, un om cultivat. De vreme ce picioarele ei lungi până în amigdale, moștenire directă pe linie maternă, nu-i aduseseră nici un avantaj social, în afară de acela că o ajutau
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
în apartamentul meu de la etajul trei, după ce biruisem întunericul de pe palier, care te îmbia să-ți bagi degetele în ochi, și, în lipsa mâncării, m-am declarat învinsă. Dar nu mi-era dat să scap așa de ușor. Curând, pe ușa grea care des părțea până nu demult viața publică de intimitatea mea construită cu sudoare și fier forjat acoperit cu colant maro ce imită suficient de bine striațiile lemnului, a năvălit Mary Poppins, care stătea în palma lui Sfântul Petru, destul de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
zare spre ușile cinematografului de vizavi, de unde într-o oră vor exploda în stradă în mii de culori tinere cu aplecare spre cultură ce ar putea să cadă la drum de seară, momite de o plimbare prin culise. Dar ușile grele, de lemn masiv, rămân țepene la visările pompierului și, în loc să facă loc unei povești toride, lasă să se ițească barba netunsă a actorului plictisit. În urmă, ca și când ar fi fost trasă de-o ață invizibilă, alunecă o nouă arătare deasupra
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
grațios bătând aerul cu aripile sale albe și catifelate. Karina îi urmări zborul lin spre alte zări în timp ce se întreba dacă aceste ființe delicate au și ele dezamăgiri în dragoste. Mai au puterea să zboare când suferă? Sau aripile cad grele pe lângă trupul firav, incapabile să se înalțe? Ea se născuse cu aripile frânte, sau se frânseră atât de devreme încât nici nu-și mai amintea momentul? Cafeaua se răcise în timp ce admirase firava vietate, iar pata maro de pe bluză îi atingea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
încăpere o cuprinse ca într-o îmbrățișare haină, accentuând frigul pe care îl simțea de obicei. Pleoapele se desprinseră greu din cauza lacrimilor uscate de pe genele mari care umbreau ochii aceia de un verde pământiu. Aceeași tristețe sfâșietoare apăru când pleoapele grele se ridicară alene. Sângele îi dispăruse din obraji de parcă cineva se hrănise cu el cât timp dormise. Ridică privirea spre fereastră. Cerul senin o îmbia să iasă afară, să se lase răsfățată de razele calde și să se bucure de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
prost moment posibil, bineînțeles nepoftite. Cât de false se dovedeau a fi acele afirmații în legătură cu puterea gândului. Un simplu eveniment neprevăzut îți poate schimba starea doar într-o secundă. Se întoarse în casă urcând cu greu scările, căci picioarele deveniseră grele și nu mai ascultau comenzile creierului sau creierul nu mai funcționa normal. Cât de scurtă fusese schimbarea ei, cât de efemere erau bucuria, fericirea. Se așeză în fotoliu fără să se dezbrace de haina albastră pe care o alesese special
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
un loc liber și se așeză fără să arunce nicio privire călătorilor din jur. Imaginile rulau prin geamul prăfuit al autobuzului vechi, dar Karina nu vedea nimic. Mintea ei se blocase la scrisoarea din poșetă. Inima îi făcea și mai grea misiunea, oprind-o din când în când cu săgeți dureroase. Respiră adânc, des, de mai multe ori. Doar așa reușea să o calmeze. Apropierea lui o făcea să bată ca nebuna fără să transmită un mesaj concret, descifrabil. Nu reușea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
violente. „- Nu-ți simt inima. Unde e?” îi veniră în minte cuvintele unui medic atunci când făcuse o consultație din cauza durerilor repetate. „- Nici eu nu vreau să te mai simt. De ce te simt? Vreau să încetezi să mai bați.” Ridică pleoapele grele, umede, iar privirea îi căzu pe hârtia albă pe care erau scrise cu litere de tipar, cuvintele lui. Întinse mâna spre ea, dar distanța era mult prea mare pentru a ajunge să o atingă, să o ia. „- Ești departe. Nu
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
faptul că te iubesc și că doar tu ești specială pentru mine. - Convenabil, ce să zic... Interesant mod de a-ți arăta iubirea, că doar eu sunt specială pentru tine. M-ai lăsat să mă descurc singură în cele mai grele momente, atunci când totul se prăbușea în jurul meu, iar eu nu-mi puteam menține echilibrul nici într-un fel. - Cum ai fi înțeles altfel cât de puternică ești? Cum ai fi știut că poți să faci față unor situații grele fără
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]