2,958 matches
-
America Latină. Atunci (acesta fusese răspunsul dat de Olvido), Încearcă să-mi oferi beneficiile acestui fapt. Era extrem de perspicace: știa să privească tablouri și bărbați. Și, mai ales, era În stare să asculte orice tăcere cu mare atenție, ca o elevă harnică În fața unei probleme pe care profesorul tocmai o scrie pe tablă. Demonta orice tăcere piesă cu piesă, la fel cum un ceasornicar demontează ceasuri. De aceea ghicea ușor orice strângere de inimă a lui Faulques În brusca rigiditate a mușchilor
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
bibliografice: I. Bianu, „Comorile poporului. Literatură, obiceiuri și credințe”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; Vasile Bogrea, „Muscelul nostru”, DR, 1922-1923; Dan Simonescu, În amintirea folcloristului C. Rădulescu-Codin, „Șezătoarea”, 1927, 1-2; M. Robea, C. Rădulescu-Codin - un pasionat și harnic folclorist, „Cultura poporului”, 1956, 5; Dan Simonescu, Folcloristul C. Rădulescu-Codin, REF, 1958, 4; D. Udrescu, Învățători de altădată, ARG, 1968, 1; Bârlea, Ist. folc., 383-387; Silvestru Voinescu, Argeșeni în spiritualitatea românească, Pitești, 1980, 94-99; Ion M. Dinu, Figuri de dascăli
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
spasmofiliei, în caz de litiază biliară, melancolie, stres, bronșite, afecțiuni renale sau hepatice, reumatism cronic. Portocaliul simbolizează confort și căldură, fiind potrivit pentru camera de zi, însă pe suprafete mari poate deveni obositor. Cei cărora le place această culoare sunt harnici, entuziaști și iubesc aventura. Mai puțin agresiv decât roșul, portocaliul este un antidepresiv și un regenerant ideal, o culoare antistres excelentă, care ne ajută să ne echilibrăm dinamic atunci când suntem agresați de factorii exteriori. Din punct de vedere psihologic, culoarea
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Veverița se rugă: Lasă-mă, lupule, să plec. Lupul îi spuse: Bine, am să te las, dar numai cu condiția să-mi spui de ce voi, veverițele, sunteți atât de vesele." (Lev Tolstoi, Lupul și veverița) (c) "Mărunțica de făptură / Duse, harnică, la gură / O fărâmă de ceva, / Care-acasă trebuia / Așezat în magazie / Pentru iarna ce-o să vie. Un'te duci așa degrabă? Gândul meu mâhnit o-ntreabă, / Încă nu te-ai lămurit / Că greșești și-ai rătăcit? / Cu merindea îmbucată / Te-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
îi spuse: Da, da, nu-i tocmai rău!... Ia cântărește-mi, dragă mătușică, așa, ca la vreo patru uncii." (Frații Grimm, Croitorașul cel viteaz) Realizați familia lexicală a cuvintelor: floare, lumină, iubire, soare, vină, a trece, alb, carte, eficient, folos, harnic, școală, rar. Indicați elementele câmpurilor lexicale ale următoarelor cuvinte: culoare, toamnă, floare, ființă, mașină, calitate, defect, rechizite, grădiniță. Indicați câte patru expresii care să conțină fiecare dintre cuvintele: inimă, drag, gură, picior, ochi, dor, foc. Relații semantice Alcătuiți enunțuri în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vorbi și ea. Ea se rușina văzând că tată-său o băgase și pe ea în seamă, ca o mai mică ce era." (Petre Ispirescu, Sarea în bucate) Formulați enunțuri în care să ilustrați diferitele grade de comparație ale adjectivului harnic. Alcătuiți două enunțuri în care adjectivul frumoasă în cazul vocativ să îndeplinească funcția de atribut adjectival și același adjectiv, în cazul nominativ, să îndeplinească funcția sintactică de nume predicativ. Formulați cinci enunțuri în care adjectivul mare să fie în cazuri
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în suflet că a putut săvârși o faptă bună. Nu merse ea tocmai mult, și numai iaca ce vede un păr frumos și înflorit, dar plin de omizi în toate părțile. Părul, cum vede pe fată, zice: Fată frumoasă și harnică, grijește-mă și curăță-mă de omizi, că ți-oi prinde și eu bine vrodată!" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (f) "A fost odată ce-au fost; a fost un om și-o femeie, bărbat și muiere, oameni
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune și frumoase. Dar această fată bună era horopsită și de sora cea de scoarță, și de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
du-te și tu încotro te-a îndrepta Dumnezeu, ca să nu se mai facă atâta gâlceavă la casa asta, din pricina ta. Dar te sfătuiesc, ca un tată ce-ți sunt, că, orișiunde te-i duce, să fii supusă, blajină și harnică; căci la casa mea tot ai dus-o cum ai dus-o: c-a mai fost și mila părintească la mijloc!... dar prin străini, Dumnezeu știe peste ce soi de sămânță de oameni îi da; și nu ți-or putea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
așa cum le-a fost grecilor și ivriților, îi amintește pe goți că s-ar fi luptat cu egiptenii și la întoarcerea o parte dintre acești vîntură-lume s-au stabilit în Canaan. La paragraful 58 spune despre ,,istoricul Dio, cel mai harnic cercetător de antichități(de ce oare nu o fi ,,monitorizat” el antichitatea așa cum fac astăzi fel de fel de tonți proptiți pe banii noștri ca gorniști de fîsă sau de-o bleagă), care a dat operei sale titlul de Getica
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fost robiți pe dată, măcar că ei sînt cei mai viteji și cei mai drepți dintre traci”. Vicleanul carian vorbește de geții din Mesia de la sudul Istrului pentru că la nord, era după scriitura acestui nemernic, o mare pustietate stăpînită numai de harnicele albine și trîntorii acestora! Năbădăioși și curajoși cum erau falnicii geți, mai sînt amintiți ieșind să-și apere cuibul și în fața prădătorilor sciți în anul 339 î.e.n. și pe mulți i-a pus să asculte grasul pămîntului dobrogean. Tot pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
vezi tabelul de mai jos). Tabel 5.5 Autoportret trăsături pozitive și negative ale locuitorilor celor două comunități rurale Tălmăcel Spuneți ce vă place la oamenii din satul dumneavoastră? Spuneți ce nu vă place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 54,9 % 1. Bârfitori 21,3 % 2. Credincioși 13,8 % 2. Invidioși 18 % 3. Buni, cumsecade, înțelegători 9.3 % 3. Răi, dușmănoși 14,9 % 4. Cinstiți 8,6 % 4. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 9,3 % 5. Săritori, oameni de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
8. Omenoși, primitori 3,3 % 8. Mândri, încrezuți 2,6 % 9. Respectă tradițiile 1,9 % 9. Leneși 2,2 % Ludoș Spuneți ce vă place la oamenii din satul dumneavoastră? Spuneți ce nu vă place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 41,8 % 1. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 17 % 2. Buni, cumsecade, înțelegători 9,7 % 2. Bârfitori 15,7 % 3. Săritori, oameni de ajutor 7,9 % 3. Răi, dușmănoși 11,6 % 4. Cinstiți 7,8 % 4. Consumul de alcool 8
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
religiei în sistemul de valori al tălmăcenilor, aceasta constituind o bază importantă de construire a identității. În rest, diferențele între răspunsurile subiecților din cele două sate nu sunt foarte mari, în ambele fiind pe primul loc răspunsurile legate de muncă ("harnici", "muncitori", "gospodari") și apoi răspunsuri ce se încadrează în registrul valorilor ce amintesc de spiritul comunitar și umanitar ("omenie", "respect", "întrajutorare", "cinste", "unitate", etc.) În ce privește trăsăturile negative, se înregistrează și aici o serie de diferențe între cele două sate: astfel
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce se referă la defecte ale românilor. Se poate remarca similitudinea cu lista de răspunsuri rezultată la o întrebare asemănătoare, dar la nivel național (subcapitolul 4.4) Tabel 5.6 Reprezentări, stereotipuri despre români Prima alegere A doua alegere 1. Harnici, gospodari 20,7 % 1. Harnici, gospodari 7,2 % 2. Buni, cumsecade 17,0 % 2. Cinstiți 2,4 % 3. Hoți, ticăloși, parșivi 5,3 % 3. Buni, cumsecade 2,0 % 4. Răi, dușmănoși 5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ale românilor. Se poate remarca similitudinea cu lista de răspunsuri rezultată la o întrebare asemănătoare, dar la nivel național (subcapitolul 4.4) Tabel 5.6 Reprezentări, stereotipuri despre români Prima alegere A doua alegere 1. Harnici, gospodari 20,7 % 1. Harnici, gospodari 7,2 % 2. Buni, cumsecade 17,0 % 2. Cinstiți 2,4 % 3. Hoți, ticăloși, parșivi 5,3 % 3. Buni, cumsecade 2,0 % 4. Răi, dușmănoși 5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți, amărâți 4,5 % 4. Egoiști
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
avem cu rromii, că numai pagubă din partea lor" (G.F., 53 de ani, Tălmăcel) Dar care este atitudinea rromilor față de români? Daca urmărim tabelul 5.10, observăm că aceștia au atitudine ambivalentă față de români (îi consideră răi, dușmănoși, bârfitori dar și harnici și cumsecade), opțiunile fiind împărțite în ce privește respectul nutrit pentru aceștia. În schimb există un consens puternic în respingerea de către rromi a propriei lor etnii. Tabel 5.11 Analiză factorială pentru determinarea dimensiunilor relevante pentru identitatea culturală în Tălmăcel și Ludoș
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rezultatele acestei analize. Se observă că românii își atribuie numai calități (inteligenți, primitori, modești), maghiarii le atribuie românilor numai defecte dezbinați, leneși, hoți, ipocriți și consideră că sunt religioși, iar rromii atribuie preponderent calități românilor cumsecade, demni de încredere, cinstiți, harnici -, dar și câteva defecte delăsători, egoiști. Printre defecte același studiu enumeră duplicitatea, indisciplina, lenea, egoismul, slugărnicia, naivitatea, dar și credulitatea, mitocănia, superficialitatea. Rezultatele sunt confirmate și de alte studii (vezi în Vasiliu, 2005: 61-65) care prezintă aproximativ aceleași calități și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un element de "maximă stabilitate identitară" (Frumos, Iacob, 2002: 133-138) Similar, realizând același tip de analiză dar de data aceasta privind trăsăturile de caracter ale rromilor, putem observa că rromii își atribuie numai calități pozitive cumsecade, primitori, inteligenți, cinstiți, modești, harnici, de încredere fiind vorba desigur, ca și în cazul românilor, mai degrabă de o imagine ideală pe care o nutrește grupul despre el însuși. Celelalte două etnii în schimb, le atribuie rromilor o trăsături negative: românii consideră că sunt ostili
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unde acestea ar putea fi folosite. În perioada comunistă, o mare parte a populației satului, mai ales cea feminină era ocupată în industrie agricultura fiind o ocupație de timp liber aceasta fiind o importantă sursa de venit. "Sunt oameni destul de harnici, eu așa îi văd, că aicea în sat se lucrează pământul ăsta de multe ori fără rost...toată vara merg și lucră, stau acolo în arșița aia și toamna merg să cumpere porumb și grâu din piață. Pământul nostru este
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
viață interesantă 4 3 2 1 9 6. să ai avere 4 3 2 1 9 7. să pui munca pe primul loc 4 3 2 1 9 8. să respecți bătrânii 4 3 2 1 9 9. să fii harnic 4 3 2 1 9 10. să ai prieteni 4 3 2 1 9 11. să te distrezi 4 3 2 1 9 12. să spui adevărul 4 3 2 1 9 13. să știi să economisești 4 3 2
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și a căror zbatere o urmărește cu o simpatie ce nu coboară niciodată în lacrimogen. Prin nuvelele sale, a adus un spor de calitate prozei realiste din primele două decenii ale secolului al XX-lea. D. a fost și un harnic romancier. Tinerețea Casandrei (1913), Păcatul rabinului (1920), Orașul bucuriei (1920), Domnul colonel (1920), Domnul deputat (1921), Vieți zdrobite (1926), Monahul Damian (1928) încearcă să realizeze o frescă de tip realist a societății. Mediile sunt diverse și variate, de la politicieni și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
observat că atunci când vine vorba despre ce se întâmplă în România, formulele lui Dorel Dumitru Chirițescu pot fi necruțătoare: "Capitalismul creat de către noi ne seamănă într-totul: este meschin, sărac, lacom, egoist, rău, schimonosit, fără orizont, oligarhic, corupt, împotriva celor harnici, bazat pe cumetrie și respect față de oligarh, care nu are nimic de-a face cu piața, performanța și difuzia prosperității". Cu privire la situația noastră, concluzia sa pare lipsită de speranță: "Putem vedea (...) în cazul României, de la distanță că nu și-a
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
babei "umbla cum umblă melița". În casa lui "a apucat a cânta găina", fiindcă dacă îndrăznește "să se întreacă cu dedeochiul", baba și fata ei "îl umple de bogdaprosti". În încheiere, fata moșului se mărită cu "un bun om și harnic", nescăpând dar nici acum de trebi. În plin fabulos dăm de scene de un realism poznaș. Gerilă, Ochilă și celelalte monstruozități ale basmului se ceartă în casa de fier înroșită a împăratului Roș ca dascălii în gazdă la ciobotarul din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a urî pe evrei - și aceasta o poate pricepe orice om cu privirea clară acela va vedea că în toate măsurile noastre restrictive numai dreapta judecată și instinctul de conservare au jucat singure rolul principal"289; "Evreul e într-adevăr harnic, inteligent, econom dar el [e] o natură eminamente "comercială" bănească"290. d. Viziunea despre stat și teoria "păturii superpuse". Un alt aspect reflectat de publicistică îl constituie concepția despre stat a gazetarului. Rezultat al naturii și nu al unui "contract
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]