3,688 matches
-
leziune vasculară. Din numărul total de AVC, 85% sunt de natură ischemică (48% cauză trombotică și 18% cauză embolică) și aproximativ 15% sunt de natură hemoragică (intracerebral, subarahnoidian) [2]. Specialitatea neurochirurgicală se ocupă mai frecvent cu tratamentul accidentelor vasculare cerebrale hemoragice (HSA, hemoragia intracerebrală) dar și unele accidente vasculare ischemice (stenoză carotidiană, infacrt pseudotumoral ș.a). HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ HSA apare atunci când sângele pătrunde în spațiul subarahnoidian, care înconjoară creierul și maduva spinării. În aproximativ 80% din cazuri hemoragia subarahnoidiană este cauzată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
creșteri a tensiunii arteriale. Clasificarea hemoragiilor intraparenchimatoase: 1. primară (80-85%) 50% se asociază cu HTA și 30% asociate cu angiopatia amiloidă; 2. secundară (15-20%) se datorează rupturii unei malformatiilor arteriovenoase (MAV), anevrisme, angioamelor, cavernoamelor cerebrale, hemoragie produsă în interiorul unei tumori hemoragice, tratament anticoagulant, antitrombotic, traumatisme, vasculite, bolii Moya-Moya, trombozei sinusurilor venoase, eclampsie, endometrioză cerebrală, coagulopatii. Hemoragia intraparenchimatoasă primară sau spontană poate fi lobară sau profundă. În aproximativ 50% din cazuri hematomul este localizat în ganglionii bazali: cel mai frecvent în putamen
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Datele statistice mai vechi au arătat că în lipsa tratamentului de închidere a anevrismului doar 20-30% dintre pacienți supraviețuiesc la un an de la prima ruptură anevrismală. Literatura recentă în limba română oferă date ample despre această formă particulară de accident vascular hemoragic [1-5]. În continuare vom prezenta o sinteză și unele noutăți în abordarea acestei patologii. Obliterarea anevrismului se poate face în prezent fie microchirurgical (craniotomie urmată de disecția spațiilor subarahnoidiene din vecinătatea anevrismului și închiderea lui cu un clip plasat pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
că această clasificare se referă la hemoragiile subarahnoidiene apărute spontan și primar în spațiul subarahnoidian excluzând deci hemoragia subarahnoidiană traumatică, sau pătrunderea secundară a sângelui în spațiul subarahnoidian, de pildă în unele hematoame intracerebrale hipertensive sau amiloidotice, în infarcte cerebrale hemoragice, tromboze de sinus dural, tumori hemoragice, apoplexie pituitară, meningite hemoragice. În aceste situații tabloul clinic este de obicei diferit și corespunde bolii de bază. Pentru diagnostic se folosește denumirea bolii de bază: traumatism craniocerebral, hematom intracerebral, tumoră cerebrală etc. HSA
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
hemoragiile subarahnoidiene apărute spontan și primar în spațiul subarahnoidian excluzând deci hemoragia subarahnoidiană traumatică, sau pătrunderea secundară a sângelui în spațiul subarahnoidian, de pildă în unele hematoame intracerebrale hipertensive sau amiloidotice, în infarcte cerebrale hemoragice, tromboze de sinus dural, tumori hemoragice, apoplexie pituitară, meningite hemoragice. În aceste situații tabloul clinic este de obicei diferit și corespunde bolii de bază. Pentru diagnostic se folosește denumirea bolii de bază: traumatism craniocerebral, hematom intracerebral, tumoră cerebrală etc. HSA traumatică sau cea secundară fiind un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și primar în spațiul subarahnoidian excluzând deci hemoragia subarahnoidiană traumatică, sau pătrunderea secundară a sângelui în spațiul subarahnoidian, de pildă în unele hematoame intracerebrale hipertensive sau amiloidotice, în infarcte cerebrale hemoragice, tromboze de sinus dural, tumori hemoragice, apoplexie pituitară, meningite hemoragice. În aceste situații tabloul clinic este de obicei diferit și corespunde bolii de bază. Pentru diagnostic se folosește denumirea bolii de bază: traumatism craniocerebral, hematom intracerebral, tumoră cerebrală etc. HSA traumatică sau cea secundară fiind un fenomen asociat și nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
redoare de ceafă), chiar și în cazurile tipice întâlnim următoarele probleme de diagnostic diferențial: 1. Nu toate cazurile în care CT arată prezența sângelui în spațiul subarahnoidian sunt HSA propriu-zise (primare și spontane). Diagnosticul diferențial se face cu tcc, tumora hemoragică, infarctul hemoragic, tromboza venoasă cerebrală etc. Uneori contextul clinco-imagistic este clar pentru o HSA secundară (asociată), alteori boala de bază se identifică mai greu, necesită urmărire și reevaluare. 2. Nu toate HSA propriu-zise sunt date de ruptura unui anevrism cerebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ceafă), chiar și în cazurile tipice întâlnim următoarele probleme de diagnostic diferențial: 1. Nu toate cazurile în care CT arată prezența sângelui în spațiul subarahnoidian sunt HSA propriu-zise (primare și spontane). Diagnosticul diferențial se face cu tcc, tumora hemoragică, infarctul hemoragic, tromboza venoasă cerebrală etc. Uneori contextul clinco-imagistic este clar pentru o HSA secundară (asociată), alteori boala de bază se identifică mai greu, necesită urmărire și reevaluare. 2. Nu toate HSA propriu-zise sunt date de ruptura unui anevrism cerebral, ci numai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
indică sursa hemoragiei. În aceste cazuri trebuie reluată și aprofundată investigația tulburărilor de coagulare și a sindroamelor hemoragipare, a vasculitelor, reevaluat consumul drogurilor cu potențial hemoragipar, reluată anamneza și investigațiile pentru reconsiderarea unei HSA secundare în cadrul altei afecțiuni (tcc, tumoră hemoragică, tromboza venoasă, meningita etc.). Dacă se menține suspiciunea de HSA anevrismală, se evaluează calitatea angiografiei, eventual se repetă, angiografia CT se completează cu o angiografie endovasculară în general de o mai mare acuratețe. Când angiografiile rămân negative se repetă o dată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
stare gravă sau în perioada de vasospasm, obliterarea anevrismala endovasculară este în general mai bine tolerată decât cea microchirurgicală. 7. Pacienții cu explorarea angiografică normală și la care nu s-a evidențiat altă cauză de hemoragie subarahnoidiană (sindrom hemoragipar, meningită hemoragică, tumoră etc.) trebuie investigați suplimentar prin RMN (evidențierea malformațiilor vasculare angiografic „mute” - cavernoame mav cu flux redus) și reevaluați angiografic, în general după 2-6 săptămâni (anevrismul poate fi mascat la prima investigație angiografică datorită vasospasmului sau unui trombus provizoriu care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ca cefalee nevrotică de contractură musculară sau în cască iar neliniștea pacientului față de severitatea cefaleei interpretată ca sindrom anxios; - în secția de boli infecțioase interpretarea sindromului meningian ca meningita conduce de obicei la o puncție lombară, se găsește lichid cefalorahidian hemoragic și pacientul este trimis la neurochirurgie, desigur după o anumită întârziere și o manevră (puncția lombară) adesea inutilă și cu un oarecare grad de risc, manevră în general evitată oricând este posibil (sunt citate cazuri de repetare a rupturii anevrismale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
fiecare 10 mmHg peste valorile normale [4]; angiopatia amiloidă cerebrală; malformațiile vasculare cerebrale - malformații arterio-venoase; anevrisme; angioame venoase; tumori cerebrale; coagulopatii - congenitale sau dobândite; consumul de droguri și medicamente (simpatomimetice, suplimente dietetice etc.); arteritele și angiopatiile cerebrale; tromboflebitele cerebrale; transformarea hemoragică a infarctului cerebral; alte cauze (endometrioză cerebrală, hemodializă, sindrom Zieve, drenajul ventriculoperitoneal); cauze nedeterminate [5]. Cauza directă este ruptura unui vas intracranian, cel mai frecvent datorată hipertensiunii arteriale. Mortalitatea la 30 de zile este mai mare decât în cazul accidentului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
se datorează resângerării, crizelor, edemului, hidrocefaliei. Extensia intraventriculară apare la aproximativ 40% dintre hematoamele intraparenchimatoase și se asociază cu o mortalitate între 45 până la 80% [7,8]. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC Investigația de elecție în stabilirea diagnosticului este examinarea Computer Tomograf. Colecția hemoragică apare hiperdensă în faza acută față de masa cerebrală (fig. 5.29), tinde a fi izodensă în fazele subacute (fig. 5.30) și hipodensă în fazele cronice. De asemenea, examinarea CT ne oferă relații despre localizarea hematomului, deplasarea liniei mediane, edemul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cazul în care examinările neinvazive sunt negative, însa avem o suspiciune clinică de malformație vasculară. Chiar dacă investigația este negativă, ar trebui refăcută la 7 zile dacă suspiciunea clinică de malformație vasculară persistă [5]. ATITUDINEA TERAPEUTICĂ TERAPIA INTENSIVĂ A ACCIDENTULUI VASCULAR HEMORAGIC Evaluarea statusului respirator: primul pas în asistența pacienților cu AVC hemoragic acut sever este susținerea funcțiilor vitale. Acest lucru devine obiectiv prioritar la pacienții care prezintă alterarea stării de conștiență sau semne care atestă suferința trunchiului cerebral. Controlul insuficient al
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
clinică de malformație vasculară. Chiar dacă investigația este negativă, ar trebui refăcută la 7 zile dacă suspiciunea clinică de malformație vasculară persistă [5]. ATITUDINEA TERAPEUTICĂ TERAPIA INTENSIVĂ A ACCIDENTULUI VASCULAR HEMORAGIC Evaluarea statusului respirator: primul pas în asistența pacienților cu AVC hemoragic acut sever este susținerea funcțiilor vitale. Acest lucru devine obiectiv prioritar la pacienții care prezintă alterarea stării de conștiență sau semne care atestă suferința trunchiului cerebral. Controlul insuficient al căilor aeriene nu numai că favorizează hipoxia dar predispune bolnavii și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
insuficient al căilor aeriene nu numai că favorizează hipoxia dar predispune bolnavii și la pneumonie de aspirație, mai ales dacă prezintă și vărsături sau tulburări de deglutiție. Evaluarea statusului cardio-vascular: există o relație cauzală strânsă între bolile cardio-vasculare și AVC hemoragic acut. Bolile cardiace sunt cunoscute ca fiind cauza cea mai frecventă de deces la un interval de timp mediu sau tardiv după AVC. Din acest motiv este important ca monitorizarea electrocardiografică a pacienților cu AVC acut să fie realizată cât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
debutul HIC au prezentat o rată mai mică a deteriorării neurologice și a expansiunii hematomului [9,10]. Tratamentul hiperglicemiei este necesar datorită efectului nefavorabil al acesteia asupra creierului lezat, asocierii hiperglicemiei cu lărgirea hematomului și cu riscul crescut de transformare hemoragică după tratamentul trombolitic. Profilaxia crizelor convulsive care apar la 10,6% din pacienții cu HIC este necesară deoarece convulsiile posthemoragice sunt asociate cu deteriorarea statusului neurologic și cu creșterea efectului de masă Factorul de risc major pentru aceste convulsii este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cerebral din jurul malformației prin injectare de substanțe anestezice. OPȚIUNI TERAPEUTICE ÎN MALFORMAȚIILE ARTERIO-VENOASE Tratamentul malformațiilor arterio-venoase cuprinde excizia chirurgicală, tehnicile de embolizare endovasculară, radiochirurgia stereotactică sau combinații ale acestora - tratament multimodal [1]. TRATAMENTUL CHIRURGICAL Prezintă avantajul de a elimina focarul hemoragic, de a scădea riscul de resângerare și de a oferi un bun control al crizelor comițiale. Rezultatele tratamentului chirurgical sunt însă influențate de o serie de factori în relație cu MAV și anume dimensiunile acesteia (MAV de mari dimensiuni fiind
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
8,25,26]. După radiochirurgie, acele malformații care sau rupt prezintă un risc crescut de resângerare. Un singur studiu observațional al unui centru din Spania a arătat că terapia radiochirurgicală scade pe termen lung șansele de resângerare atât a leziunilor hemoragice cât și a celor non-hemoragice [27]. CAVERNOAMELE CEREBRALE BOGDAN FLORIN ILIESCU, ION POEATĂ INTRODUCERE. DEFINIȚIE Malformația cavernoasă (hemangiom cavernos, cavernom, angiom cavernos) este o malformație vasculară multilobulată, bine delimitată, ocultă angiografic, localizată în parenchimul cerebral dar fără să conțină țesut
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
la 2 ani de la radiochirurgia stereotactică, însă morbiditatea indusă de iradiere a fost semnificativă. Alte studii nu au putut demonstra aceasta reducere. Aceste date pot fi o reflexie a evoluției naturale a malformației cavernoase cu o concentrare temporală a evenimentelor hemoragice și o reducere a ratei hemoragiei după 28 de luni. FISTULELE ARTERIO-VENOASE DURALE DANA-MIHAELA TURLIUC, RAUL SANDU DEFINIȚIE. EPIDEMIOLOGIE. CLASIFICARE Fistulele arterio-venoase durale sau malformațiile arterio-venoase durale reprezintă conexiuni anormale arterio-venoase ce se găsesc la nivelul durei mater. Ele pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
În cazurile nehemoragice, explorarea computer tomografică cu substanță de contrast poate evidenția traiecte serpinginoase la nivelul cortexului în proximitatea fistulei. Explorarea prin rezonanță magnetică nucleară poate evidenția vene corticale dilatate fără un nidus în parenchimul cerebral, precum și zonele infarctizate sau hemoragice. Frecvent explorarea prin rezonanță magnetică nucleară este în limite normale. ATITUDINE TERAPEUTICĂ Tratamentul fistulelor arteriorio-venoase durale se instituie funcție de clasificare angiografică a fistulelor arterio-venoase durale [7]. Fistulele tip I și tip IIa sunt leziuni asimptomatice care se urmăresc anual Doppler
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
evidențierea scăderii hematocritului sau a întârzierii în dezvoltarea neurologică. Diagnosticul paraclinic se face prin ecografie transfontanelară (fig. 5.55, 5.56), rareori fiind necesară explorarea prin CT sau IRM. Repetarea ecografiei poate evidenția două complicații majore - hidrocefalia posthemoragică și infarctul hemoragic periventricular. Tratamentul este nespecific și constă în corecția tulburărilor metabolice, cardiovasculare si respiratorii. Puncția ventriculară transfontanelară, drenajul ventricular extern și/sau puncțiile lombare repetate au redus mult necesitatea drenajului ventriculo-peritoneal definitiv. Tratamentul profilactic este ideal: evitarea nașterii premature, evitarea travaliului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
în prezența unor criterii clinice și radiologice: apariția tulburărilor de conștiență, hipodensitate cerebeloasă mai mare de două treimi de emisfer cerebelos la CT-ul cerebral, efectul de masă asupra ventriculului IV și a trunchiului cerebral, dispariția cisternelor bazale și conversia hemoragică a infarctului cerebelos [18]. Spre deosebire de AVC-ul silvian malign, există un consens în privința necesității tratamentului chirurgical în formele grave de ischemie cerebeloasă dar nu în ceea ce privește timing-ul 425 chirurgiei și, mai ales, a tehnicii chirurgicale recomandate: craniectomie suboccipitală decompresivă asociată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de aceeași parte; IRM-DWI - volumul infarctat > 145 cm³; - tratamentul chirurgical posibil în primele 48 de ore de la debut; - acordul de participare la studiu. Criterii de excludere: - midiaza fixă bilaterală; - ischemie controlaterală sau leziuni ipsilaterale care ar putea influența prognosticul; - transformarea hemoragică a infarctului; - GCS < 6; - afecțiuni sistemice care ar putea afecta prognosticul; - coagulopatie; - contraindicații anestezice; - vârsta < 18 ani, > 60 ani; - pacienți care au primit trombolitice. Craniectomia decompresivă presupune (fig. 5.59, 5.60) [5]: - incizia pielii „în semn de întrebare”; - rezecție
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sa administrat aleatoriu warfarină versus aspirină. Pacienții au fost urmăriți pe o perioadă medie de 2,7 ani. Sa demonstrat că anticoagularea cu warfarină este asociată cu o reducere de peste 50% a riscului de evenimente ischemice intracerebrale, iar frecvența complicațiilor hemoragice extracra niene nu este mai mare sub warfarină comparativ cu aspirina. S-au adus astfel argumenteîn favoarea măsurilor de anticoagulare la persoanele de peste 75 de ani cu FA, care, atunci când sunt judicios alese, pot reduce fenomenele tromboembolice recurente la nivel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]