3,902 matches
-
fi prada ușoară a violenței Franței și Angliei, pierzând poziția sa independentă în Mediterana. De asemenea, noi putem conta pe poziția Turciei și a României. Noi deținem încă toate atuurile și vom putea menține comanda politicii europene printr-o ofensivă hotărâtă, ne vom putea asigura viitorul. Aceasta nu înseamnă însă că va trebui să provocăm noi războiul; dar acolo unde se manifestă un conflict de interese nu va trebui să dăm înapoi [...] pretextul contează prea puțin; căci nu este vorba de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
care va capitula în 12 martie 1940710. Rând pe rând, germanii au atacat și ocupat Danemarca și Norvegia 711, punând în aplicare "planul Weserübung" (9 aprilie 1940). În fața acestei situații, Anglia și Franța vor renunța la improvizații și vor intra hotărâte în război. Semnalul a fost dat de înlocuirea lui Chamberlain cu W. Churchill. Franța credea în continuare că Hitler nu este interesat să deschidă un front în Vest și că se va îndrepta spre Balcani. Pentru ea începea perioada "războiului
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
marcată până la recunoașterea RDG ca al doilea stat german de asigurarea că Germania de Vest nu va considera niciodată Estul ca o țară străină. Câteva luni mai înainte, la 5 martie 1969, a fost ales președinte Gustav Heinemann, un partizan hotărât al înțelegerii Est-Vest începând din timpul lui Adenauer. Willy Brandt, un bărbat care incarna rezistența activă împotriva dictaturii hitleriste, se afla în fruntea unui guvern federal care își axa energia pe aplicarea unei ordini de pace paneuropene. Parametrii geopolitici erau
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în dreapta, lângă intrare, era raionul cu îmbrăcăminte pentru bărbați. Iar majoritatea cumpărătorilor, după cum am făcut noi numărătoarea, erau femei. Faptul că îmbrăcămintea pentru bărbați era acolo făcea ca femeile să treacă repede prin raion, fără să observe prea bine marfa, hotărâte fiind să ajungă mai întâi la destinația principală - hainele pentru femei. De fapt, deoarece intrarea principală era pe mijlocul magazinului, și nu într-o parte, angajații noștri au observat că multe femei intrau, pășeau spre dreapta, se uitau în jur
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
sunt mai departe de haine, cu atât vor fi mai puțini cumpărători care se vor deranja să meargă până la ele. Un client hotărât găsește întotdeauna cabina de probă, dar nici un magazin nu-și permite să se bazeze doar pe oamenii hotărâți. Am văzut magazine în care trebuia să le traversezi în întregime și apoi să urci sau să cobori pe niște scări ca să probezi ceva. O astfel de situație este pur și simplu sinucidere. Am făcut un studiu pentru un magazin
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
tentat să mai stai. Dar dacă ești înghesuit - sau dacă aranjarea rafturilor îți dă această impresie - simți nevoia să pleci cât mai repede. Încercați să observați o dată cum se plimbă oamenii printre rafturile de cărți - rar vezi câte un cumpărător hotărât care se uită cu atenție la cărțile expuse mai sus de nivelul ochilor sau mai jos de nivelul taliei. Este foarte dificil să vezi mai ales cărțile de jos, deci te uiți la ele numai dacă este imperios necesar. Rezultatul
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
să fie masacrată. Între ansamblul cu o mie de variante și ediție interveniseră cuvintele de nerostit ale primului editor: "manuscrisul a fost reprodus integral"; nu e vorba aici de a savura cuvîntul "integral", ci de a contesta mitul acelui articol hotărît: "manuscrisul". Certitudinea esențială care trebuie pusă la îndoială este că acest ansamblu ar fi constituit un manuscris elaborat în vederea editării din iulie 1944. Această frază repetată ne ascunde (pînă cînd am găsit ansamblul manuscris) faptul că nu avem de-a
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
este desemnat de "această fântână" sau de "cei doi cocotieri". Însă incertitudinea sa va dispărea dacă va avea acces la paginile anterioare ale romanului: "[această] fântână" sau "cei doi cocotieri" constituie reluarea (marcată de determinanții substantivului, articolul demonstrativ și articolul hotărât) unor substantive deja introduse în text. Adverbul "aici" presupune și un fenomen de reluare, însă antecedentul său se găsește în fraza anterioară. Specifică unei povestiri clasice este construirea în text a unei rețele de relații, astfel încât referințele spațiale să nu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de adjective evaluative alcătuit din biet, nefericit, ghinionist reprezintă un caz interesant, care le apropie de "substantivele de calitate". Întrebuințările lor non-clasificatoare sunt legate de contexte bine determinate: după substantiv sau în incidentă, însoțite, în acest caz, de un determinant hotărât și eventual urmate de un substantiv. Pe de o parte, Bietul general este foarte surprins, pe de altă parte, Este ruinat, bietul (băiat)! Prin folosirea acestor adjective, locutorul nu aduce o informație care clasifică substantivul, ci formulează o apreciere "în detrimentul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mizerabilă 265. În ciuda apropierii, nu "fata" este antecedentul pentru "ea", ci "odioasa creatură", elementul evidențiat prin dinamica textului. 7.10. Anafora lexicală fidelă În relațiile anaforice lexicale numite fidele, se reia aceeași unitate lexicală, trecând de la determinantul nehotărât la determinantul hotărât sau demonstrativ. Referentul grupului nominal nehotărât, prin simplul fapt că a fost introdus în text, este considerat identificat și trebuie să facă obiectul unei reluări prin articol hotărât + S sau prin demonstrativ + S: În vorbele contesei de Marana era un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
din Huesca. În revolta lor, cei din familia Morisque au dat foc orașului: biserica a fost distrusă, însă, prin minune, tabloul s-a păstrat 266. Textul introduce câteva entități noi prin intermediul determinantului un; astfel identificate, el le reia, prin articolul hotărât și prin pronumele demonstrativ. Observăm că doar anumite grupuri nominale introduse prin un fac obiectul unei reluări fidele: astfel, "un înger" și "un șirag de mătănii" nu fac obiectul unei reluări anaforice. Dacă nu ar fi fost reluate rapid, anafora
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
este un hiperonim pentru "măgar" și "asin" este un sinonim pentru "măgar". Pe lângă anaforele nominale infidele în care cei doi termeni sunt strict coreferențiali, apare și un tip de anaforă infidelă, extrem de frecventă, numită anaforă asociativă. Ea folosește doar determinantul hotărât și se bazează pe o relație de la întreg la parte, în cel mai larg sens. Astfel, în fragmentul următor, "coloanele" este o anaforă asociativă a "bisericii", cu toate că cei doi termeni nu au decât parțial același referent (coloanele nu sunt decât
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
bază o evaluare asumată de un cititor care ar fi parcurs deja etapele anterioare ale textului și care ar fi acceptat să intre în universul configurat de către narator. 7.13. Reluarea imediată Textul lui Balzac amestecă anaforele nominale cu articolul hotărât și cu demonstrativul. Această libertate de alegere pe care limba le-o lasă locutorilor i-a interesat pe lingviști, care s-au întrebat pe ce principii se poate baza ocurența dintre cele două forme. S-a observat adesea dificultatea cu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
câte s-au văzut. Mama ei o iubea nespus de mult, iar bunica ei și mai mult. Această femeie bună îi făcuse fetiței o scufiță roșie, care îi ședea atât de bine, că toată lumea o numi Scufița-roșie. În schimb, determinantul hotărât va fi mult mai ușor folosit după o coordonare: (3) Am văzut intrând un soldat și un călugăr. Soldatul (*acesta) ... În primele rânduri din Frumoasa din pădurea adormită de Perrault, reluarea prin "această regină" ar fi foarte dificilă: A fost
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
că nu aveau copii, atât de necăjiți cât nu se poate spune. Se duseră la toate apele din lume; încercară totul legăminte, pelerinaje, rugăciuni dar în zadar. În cele din urmă regina născu totuși o fetiță 270. De fapt, articolul hotărât și demonstrativul nu au același mod de operare. Articolul hotărât pune în contrast cel puțin doi termeni nominali exteriori unul celuilalt și, prin urmare, implică prezența unui alt element în cotext: "călugăr" în (3) sau "rege" în (4). Demonstrativul evidențiază
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aceste". Această legătură directă făcută de demonstrativ, care impune coreferința, explică faptul că anaforele cu acest S pot fi, din punct de vedere material, apropiate de termenul anaforizat. Totuși, rămâne să explicăm dacă putem avea o reluare imediată prin articolul hotărât, cu un singur antecedent posibil: "Era odată un rege foarte crud căruia îi plăcea vânătoarea. Regele avea doi fii..." Potrivit lui G. Kleiber 271, se poate explica diferența dintre două tipuri de anafore nominale fidele plecând de la caracterul direct sau indirect
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
termenul anaforizat. Când folosim articolul hotărât, avem în vedere un obiect presupus unic (sau multiplu la plural), bazându-ne pe un ansamblu de "circumstanțe" care justifică desemnarea acelui obiect. Cititorul este cel care trebuie să caute motivele pentru care articolul hotărât poate viza un obiect unic. În cazul unei reluări anaforice cu articol hotărât, "circumstanța" care permite desemnarea obiectului nu este alta decât fraza care conține prima menționare prin un + Substantiv. Printr-o modalitate indirectă, articolul hotărât face ca obiectul în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sau multiplu la plural), bazându-ne pe un ansamblu de "circumstanțe" care justifică desemnarea acelui obiect. Cititorul este cel care trebuie să caute motivele pentru care articolul hotărât poate viza un obiect unic. În cazul unei reluări anaforice cu articol hotărât, "circumstanța" care permite desemnarea obiectului nu este alta decât fraza care conține prima menționare prin un + Substantiv. Printr-o modalitate indirectă, articolul hotărât face ca obiectul în cauză să fie un obiect prin care se verifică o anumită proprietate. În
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
la prima ocurență (de exemplu "o regină foarte zgârcită care avea două fete"), regina ar deveni posibilă. În această versiune de la începutul poveștii Barbă albastră, de Charles Perrault, avem de-a face cu o reluare prin demonstrativ, însă și articolul hotărât ar fi fost posibil: A fost odată un om care avea acareturi frumoase în oraș și la țară, vase de aur și de argint, mobile cu broderii și calești cu totul și cu totul de aur. Dar, din nenorocire, acest
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
îi indică cititorului că vorbește tot despre același iepure. Folosirea lui "acesta", chiar și într-o digresiune, privilegiul celui care spune povestea, întărește înțelegerea cu cititorul. În afara strânsei sale legături cu subiectivitatea enunțiativă, determinantul demonstrativ, spre deosebire de anafora realizată cu articol hotărât, introduce o discontinuitate: ea poate indica faptul că enunțătorul izolează, desprinde o temă. Ca în exemplul următor: Am un păr des, mătăsos, dureros, o masă arămie care-mi ajunge până la talie. Mi se spune adesea că e tot ce am
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un text cu non-persoană), chiar dacă nu dispune de nici o informație pentru a face acest lucru. O asemenea folosire a demonstrativului conduce la crearea unei empatii a cititorului față de centrul deictic, empatie mult mai puternică decât cea cu un simplu articol hotărât, încetinind accesul cititorului la referent, și, mai mult, organizarea universului fictiv 278. Narațiunea clasică nu agreează asemenea folosiri transgresive prin care se consideră că cititorul cunoaște atât centrul deictic, cât și referentul vizat. O modalitate de a păstra efectul de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Valoarea originală a pronumelui este confirmată prin întregul roman în care acest personaj apare descris în două feluri: "ea" și mai puțin "doamna Arnoux". F. Corblin 282 a remarcat că Educația sentimentală nu a folosit un grup nominal cu articol hotărât (de exemplu "inspirația lui Frédéric", "stăpâna casei" etc.) pentru a o descrie. Este un caz extrem și revelator: prin "ea", femeii nu i se atribuie proprietăți contingente sau un punct de vedere deosebit, ci apare ca o esență pură, percepută
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
baldachin din velur roșu", "un proletar". Enunțătorul introduce noi referenți în povestire, dar nu oferă alte lămuriri despre ei cu excepția faptului că aparțin unei clase. Prin urmare, se poate vorbi atât despre anumiți oameni, cât și despre oameni oarecare; determinanții hotărâți: un anumit număr de grupuri nominale definite apare în legătură cu anafora asociativă. Această asociere se poate stabili prin părțile corpului omenesc: "fețele", "sudoarea" sunt asociate actantului din afara cotextului, adică din mulțime; în schimb, "pantofii" și "cămașa" se bazează pe un stereotip
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
închisorile comuniste, în care fusese aruncată mare parte din intelectualitatea română a epocii, intelectualitate ce în mare măsură a reușit să iasă de acolo fără a fi "educată" (e și cazul lui Steinhardt), ba dimpotrivă, parcă împrospătată spiritual, parcă mai hotărâtă ca oricând să refuze pactul cu diavolul: "De multe ori m-am întrebat de unde le-a venit acestor oameni, care au stat zeci de ani în închisori, puterea fizică și morală de a rezista în condiții pe care imaginația noastră
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
timpul întuneric ziua, geamurile fiind acoperite. Își dorea să mai trăiască măcar câțiva ani, să crească fata un pic mai mare. Am vrut să o duc în Brazilia să o vindec. Nu a vrut. Am luat legătura cu diferite persoane, hotărâtă să o duc undeva, oriunde o puteam face bine. În zadar deschideam uși. „ Nu merg nicăieri. De ce să merg? Să-mi spună și alți doctori că mor? Nu mi-au spus destui? Vreau să mor în casa mea! Mergeam după
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]