9,802 matches
-
planul cunoașterii raționale, în orice act medical găsim mai mult decât “lucruri reci”; găsim “un al treilea factor” (component) care este puntea de înțelegere între om și om (Loomis). S-a vorbit despre “antanta cordială” care se stabilește, în cazuri ideale, între medic și bolnav (Milcoveanu); la simpatia pentru pacient, acesta răspunde cu încredere. S-ar putea face “un dublu transfer psihologic”: medicul înglobează în sine suferința bolnavului și îi transferă voința de a se vindeca. În situația de transfer, bolnavul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
fiind cunoscut că adesea bolnavul este mai dependent de medicii mai puțin “tiranici” și - din acest motiv - încearcă sa evite terapeuții autoritari. 5.5. Angrenarea în situații conflictuale generate din vina medicului ori a pacientului Deși, la modul cel puțin ideal, RIP-Dr-Pt este conceputa pe baza unei conlucrări animate de cele mai bune intenții de ambele părți, exista - din păcate, nu arareori - abateri de la regula, din vina ambilor parteneri. 5.5.1. Premisele unor stări conflictuale din vina bolnavului a. Agresivitatea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
sănătății, dacă bolnavul se supune la toate ordinele primite” (Deshaies). Aceasta situație sporește la un grad extrem starea de dependență a bolnavului în cadrul relației sale interpersonale cu medicul. Interesant însă este faptul că, în afara unei relații de simpatie reciprocă (cazul ideal), pot exista relații de respingere unilaterală care sunt “disimulate cu grijă de ambele părți deoarece ele ar contraveni “regulilor jocului” (bolnavul are o poziție defavorizată). Când respingerea este bilaterală pot avea loc conflicte care însă, de regulă, sunt și ele
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
înțeles, atunci micii pacienți se simt ușurați, fiind apoi confruntați cu proceduri pe care au impresia că le cunosc deja. Pauzele scurte pentru clătirea gurii, umplerea paharului cu apă etc., pot satisface într-o măsură neastâmpărul lor. În definitiv, scopul ideal este de a crea o anumită formă de experiment reușit, oricât de modest, astfel ca la sfârșitul fiecărei ședințe copilul să-și recapete autoîncrederea sau chiar să o dobândească (Loch). Nervozitatea, nesiguranța și stările de agitație ale însoțitorului și medicului
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
producătorului. Potențialul economic nerealizat al agriculturii este larg în multe țări cu venit redus per capital din cauza stimulentelor. Intervențiile guvernelor sunt în mod curent cauza majoră a lipsei de stimulente economice optime”. Mult timp, Economia dezvoltării părea să ofere soluțiile ideale pentru transformarea integrală a țărilor din „Lumea a treia”. Caracterul de sistem integrat de cunoștințe speciale și reputația internațională a organizațiilor și experților care au propagat-o au conferit aură științifică unor experimente sociale pe scară largă. Planificarea centralizată, industrializarea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
abstract. Recunoscând că indivizii sunt influențați de anumite impulsuri, motivații și tipuri de comportament care ar putea să afecteze funcționarea benefică a pieței libere, Smith a acordat o atenție considerabilă condițiilor instituționale necesare operării efective a pieței libere. Ordinea instituțională ideală ar permite individului să se comporte eficient, folosind la maxim spiritul său industrios. Recompensa pentru eforturile sale ar fi tocmai potrivită, nici nejustificat de mare (monopoluri), nici incorect de mică, nestimulativă (discreționism etatist). Venitul obținut nu ar fi independent de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
education. De asemenea, a impulsionat dezvoltarea unei alte ramuri a științei economice - Economics of Health Care. Odată ce motivațiile și aspirațiile individuale au fost puse în „patul procustian” al teoriei neoclasice, nimic nu a rămas în afara analizei economice. Aspirații intime, virtuți ideale și sentimente nobile ori stări emoționale detestabile au fost amestecate în „cutia magică” a actorului economic perfect rațional, căutător perpetuu al utilității maxime. Căsătoria și crima, dragostea și ura, prietenia și inamiciția au devenit simple relații de afaceri, evaluate instrumental
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Doamne! Zic că visați! ȘT[EFAN] (beat) 2262 Prin noaptea mea cea plină cu umbre de argint, Cu gânduri zâmbitoare, cu visuri care mint, C-un ocean de raze, cu îngeri de cristal, Pierduți într-a lor suflet sublim și ideal, Pin aste minuni vie ce-mi farmecă gândirea Ce-adorm inima-mi plină, ce-mi leagănă privirea. Voi să aud un cântec frumos, sublim, ceresc, Voi să aud suspinul a arpei ce iubesc. O, Maio, barde june! lungi visuri înfocate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
l-auzi l Sfărmata liră - ȘTEFAN 2254 Prin noaptea [mea] cea plină cu umbre de argint, Cu gânduri zâmbitoare, cu visuri cari mint, C-un ocean de raze, c-un înger de cristal, Pierduți într-al lor suflet sublim și ideal, Prin aste minuni vie ce-mi farmecă gândirea, Ce-adorm inima-mi plină, ce-mi leagănă privirea. Voi să aud un cântec frumos, sublim, ceresc, Voi să aud suspinul a arpei ce iubesc O, Maio! barde june! lungi visuri înfocate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
viață. (cortina cade ) (s-aude de departe, cîntînd) [DELFINUL] Ondină Cu ochii de dulce lumină, Cu părul tău lung, un tezaur De aur. TEXTE AFERENTE 1 2259 Am scris-o într-un timp când sufletul meu era pătruns [de] curățenia idealelor, când nu eram rănit de îndoială. Lumea mi se prezinta armonioasă, cum i se prezintă oricărui ochi vizionar netrezit încă, oricărei subiectivități fericite în grădina înflorită a închipuirilor sale. 2 2254 [ÎNTUNERICUL ȘI POETUL] ÎNTUNERICUL Tu care treci prin lume
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
unde lumina nu e în puterea sa deplină, zise el, acolo totul se păstrează mai bine. Este în general un adevăr că ce e străvechi aceea se păstrează mai bine în întuneric, atât în lumea materială cât și în cea ideală. Ceea ce crește are trebuință de lumină, dară ceea ce decade se dărâmă mai ușor la lumină decât la umbră. De aceea, părinte, adause el cu o trăsătură satirică, ce juca împrejurul gurei sale, întunericul e foarte necesar pentru păstrarea instituțiunelor vechi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
efect osmotic) în compartimentul în care se găsesc în concentrație mai mare, ducând la transferul net al unui volum de apă spre compartimentul respectiv, adică la fenomenul de osmoză. Atunci când membrana este permeabilă numai pentru apă ea se numește membrană ideală<footenoteid="8">Epiteliul ramului ascendent al ansei Henle constituie o membrană aproape ideală ce separă lichidul din lumenul tubular de lichidul interstițial.</footenote> și permite desfășurarea unui fenomen de osmoză pură (adică neînsoțit de difuziunea prin membrană a vreunei substanțe
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
la transferul net al unui volum de apă spre compartimentul respectiv, adică la fenomenul de osmoză. Atunci când membrana este permeabilă numai pentru apă ea se numește membrană ideală<footenoteid="8">Epiteliul ramului ascendent al ansei Henle constituie o membrană aproape ideală ce separă lichidul din lumenul tubular de lichidul interstițial.</footenote> și permite desfășurarea unui fenomen de osmoză pură (adică neînsoțit de difuziunea prin membrană a vreunei substanțe dizolvate). Efectul osmotic este cu atât mai mare cu cât numărul particulelor nedifuzibile
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
osmotice reale, ale solviților non-permeanți prin membrana respectivă), iar cele care au aceași osmolaritate sunt denumite izoosmotice (se referă la osmolaritate, incluzând solviții permeanți prin membrana în cauză, altfel spus se referă la efectul osmotic total și la o membrana ideală). Celulele sunt viabile și funcționează normal numai dacă mediul în care se găsesc are aceeași presiune osmotică cu cel intracelular, adică este izoton<footenoteid="10">In practica medicală se folosesc în anumite cazuri soluții hipotone sau hipertone.</footenote>. Dacă mediul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
rândul lor o diferență de potențial electric între interiorul și exteriorul celulei. 5.8.1. Echilibrul Donnan In funcție de posibilitățile de traversare a membranelor de către anumiți solviți sau solvenți se diferențiază gradul de permeanță al acestora. Astfel, așa numitele membrane ideale sunt permeabile pentru apă și impermeabile pentru substanțele solvite. Membrana celulară izolată este permeabilă pentru apă, electroliți, cristaloizi și este impermeabilă pentru macromolecule, ea comportându-se ca o “sită moleculară”. Ca urmare se stabilește așa-numitul “echilibru Donnan” (elaborat teoretic
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
să nu fie decât un rezultat a diferitelor cunoștințe ce trebuiesc unui actor). (Ele) Acele cunoștințe (mari nimicuri) sânt legitimațiunea că artistului nu-i vorbește un om dintr-o lume streină, ci unul familiarizat în (ideea sa cosmică) lumea sa ideală (Weltanschauung). Pentru o adevărată dezvoltare a artei de reprezintațiune dramatică trebuie să se (întrunească) împreune c-un simț simbolioc cari simte lucrurilor și formelor însemnătatea lor suprasensuală (ubersinnlich) și impresiunile adânce asupra sufletului, o fantazie rodită (befruchtet) de mari esperiințe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trecerei, capătă de la el sigiliul cel din urmă a vieței lor. Actorul așadar transformă fără îndoială personalitatea sa întreagă și ne ascunde particularitatea ei, spre a forma din ea o a doua figură, răsărită din spirit, o viziune a simțului ideal. El renunță așadar la aparițiunea definită (endlich, precisă) a individualităței sale (particulare) deosebite (besondere) pentru o personalitate ideală. El se nimicește cum am zice în toată înfățișarea sa sensibilă spre a re-nvia într-o formă ideală. Ba încă cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întreagă și ne ascunde particularitatea ei, spre a forma din ea o a doua figură, răsărită din spirit, o viziune a simțului ideal. El renunță așadar la aparițiunea definită (endlich, precisă) a individualităței sale (particulare) deosebite (besondere) pentru o personalitate ideală. El se nimicește cum am zice în toată înfățișarea sa sensibilă spre a re-nvia într-o formă ideală. Ba încă cu cât poate mai mult de-a se transforma pe deplin, cu cât învinge mai mult peste individualitatea sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
viziune a simțului ideal. El renunță așadar la aparițiunea definită (endlich, precisă) a individualităței sale (particulare) deosebite (besondere) pentru o personalitate ideală. El se nimicește cum am zice în toată înfățișarea sa sensibilă spre a re-nvia într-o formă ideală. Ba încă cu cât poate mai mult de-a se transforma pe deplin, cu cât învinge mai mult peste individualitatea sa proprie în favoarea unei individualități ideale, renăscute de el, cu [atît] și-a îndeplinit mai cu complecțiune tema sa. Împregiurarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
am zice în toată înfățișarea sa sensibilă spre a re-nvia într-o formă ideală. Ba încă cu cât poate mai mult de-a se transforma pe deplin, cu cât învinge mai mult peste individualitatea sa proprie în favoarea unei individualități ideale, renăscute de el, cu [atît] și-a îndeplinit mai cu complecțiune tema sa. Împregiurarea că actorul se vede silit a nega toată aparenta sa personalitate apare așadar ca numai ca o sacrificare a definitei (endlich) sale individualități pentru idee, așadar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încît fiecare artist face din general o espresiune a individualului și ridică individualul la manifestarea generalului. Vie și pătrunzătoare e artea numai în puterea acestui proces (de formare) d-a se forma, căci prin el ea e în orce moment ideală și caracteristică, semnificativă și originală (... ). Fiecare din arți aceste antiteze le aduce la viață conform ființei sale; în fiecare dară ele primesc un caracter anume, o colorare proprie. În artea dramatică, Cultura profesiunei de arte nu poate într-adevăr să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu ne încîntă pentru că privim în el o copie fidelă a naturei, pentru că astfel vedem numai creațiunea anterioară în duplicatul ei; ci pentru că înainte[a] ochilor noștri se deschide o esistință smulsă din legea pieirei ce-l mulțumește pe omul ideal. O altă lege însă pare-a trebui să domnească întru reprezintarea dramatică. Ea aduce formele fantaziei libere în viața sensibilă. Ea ar trebui așadar să reverse asupră-ne toată cupa iluziunei (sensuale) sensibile. Aceasta însă ni se pare posibil numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reprezinte o esistență plină de-nsemnătate și de-un interes întru adevăr general. Dar oare în viață chiar nu e un individ cu atât mai interesant și mai însemnat cu cât se concentră-n el elemente esențiale a naturei noastre ideale, cu cât reprezintă mai otărît interese, împregiurări și tendințe generale care a devenit în el espresiune individuală. Din tact natural măsurăm deja în viață însemnătatea sa după asta. O viață care nu presupune ceva mai înalt, care n-a câștigat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aurul unei personalități pline de-nsemnătate. Asta-i esențialul fiecărui caracter poetic. Deși cu rădăcinele în natură, deși manifestând natura omenească, el totuși e smuls din stratul de nisip a vieței ordinare și e mânat pe fluviul plin a vieței ideale. Tot această imagine are dar să o reproducă și artistul reprezintator. Prin el trebuie să ni se pară caracterul poetului o ființă generală, care să-nlănțuie natura noastră ideală și totodată individuală, care [să] fie pătrunsă de viață. Din această
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a vieței ordinare și e mânat pe fluviul plin a vieței ideale. Tot această imagine are dar să o reproducă și artistul reprezintator. Prin el trebuie să ni se pară caracterul poetului o ființă generală, care să-nlănțuie natura noastră ideală și totodată individuală, care [să] fie pătrunsă de viață. Din această lege de reprezintațiune dramatică rezultă pozițiunea și problema actorului față cu diferitele caractere dramatice. Ba e triplă. Dacă actorul are de-a reprezinta un caracter în cari se pătrund
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]