86,363 matches
-
maniera clasică de reprezentare a tipurilor de autoritate exercitate de părinți, G. Lipovetsky (2000, p. 167) arăta: „chiar dacă autoritatea paternă prevalează în fața celei materne, educația este din ce în ce mai mult o funcție dominată și controlată de către mame, care, la urma urmei, se identifică pe deplin cu această funcție”. Se poate observa un aspect contradictoriu: deși îi îngrijesc și îi educă în mod prioritar, totuși, mamele au o autoritate mai mică asupra copiilor lor. Impunerea cu forța a deciziilor părintelui, mai ales față de copilul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a nevoilor, acordarea efectivă a suportului public sunt stigmatizante. Serviciile publice sunt preponderent private. De asemenea, statul încurajează asigurările de tip privat (G. Esping-Andersen, 1990)27. În legătură cu egalitatea de șanse, Lohkamp-Himmighofen și Dienel arată că în Europa vestică se poate identifica un model de politici de tip liberal, orientat spre piața muncii 28. În acest model, familia își crește copiii fără ajutor din partea statului. Cel mult, are loc o protecție de tip sindical, angajatorul oferă anumite facilități familiilor în schimbul unor scutiri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o ordine de prioritate, acces în abordarea anumitor aspecte de interes din sfera publică). În acest sens, România se încadrează modelului de stat de tip corporatist (A. Miroiu, M. Rădoi, M. Zulean, 2002, p. 49)53. Aspecte conservativ-corporatiste pot fi identificate pentru România și privind modelul de regim al statului bunăstării (G. Esping-Andersen, 1990). Bunăstarea ocupațională nu se află în prim-plan. De asemenea, nici asigurările private. Atitudinea față de familie și rolul acesteia sunt conservatoare. Biserica este instituția care influențează formarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
față de bărbați, pentru supraviețuirea în perioada de tranziție (2/3 dintre femeile tinere fie nu aveau în 2001 nici un venit, fie câștigau echivalentul a 40 USD pe lună - D.O. Ștefănescu, M. Miroiu, 2001, p. 12). Dependența economică poate fi identificată la anumite categorii: • persoanele fără ocupație (persoanele bolnave, persoane cu diverse forme de handicap, vagabonzii); • persoanele cu ocupații care nu sunt aducătoare de venit (casnicele, elevii, studenții); • persoane ce realizează venituri foarte mici (pensionari, persoane angajate în munci sezoniere sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
persoane. În genere, nu se poate exercita în comunitățile în care drepturile omului se opresc la ușa casei, a instituției, firmei sau a statului (M. Miroiu, 2001, p. 63). În cadrul problematicii familiei monoparentale, o astfel de condiție ar putea fi identificată la nivelul cauzelor care au determinat constituirea respectivei familii. De multe ori, se recurge la separare sau la divorț tocmai pentru că în familie au existat constrângeri, pe care unul dintre parteneri le denunță (eliberarea de sub stresul unei relații insatisfăcătoare, de sub
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
lăsat să sufere în singurătate. Nimeni nu va mai fi umilit, înfricoșat sau marginalizat. Față de acest context, familia monoparentală se află într-o situație paralelă. Femeile părinți singuri sunt adesea hărțuite, agresate, marginalizate, tocmai pentru că în plan public s-a identificat o anume vulnerabilitate, care decurge din starea lor de singurătate. Femeile respective nu sunt supuse presiunilor de acest tip în cadrul familiei (opresorul lipsește), dar sunt vânate în spațiul public, ca fiind disponibile, ușor de influențat, abordabile. Toate aceste aspecte sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pentru sfera privată, la nivelul contractului sexual, ele sunt receptate ca apte de a intra în contractul conjugal (o situație analoagă fiind prostituția), asumându-și responsabilități în calitate de oameni liberi (A. Gheauș, în Laurențiu Ștefan-Scarlat, coord., 2000, p. 314). Se pot identifica raporturi de tip contractual în cazul familiei? Cei care intrau într-o asociere de tip contractual dispuneau de libertate, astfel încât participarea la ordinea contractuală era o expresie a liberului lor arbitru, a voinței lor neconstrânse. Pe de altă parte, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familia monoparentală nu există prevederi explicite, politicile egalității de șanse fiind implicite, corelate strategiei generale. Centrul de greutate al demersului politic, în România, se situează în sfera publică. În Strategia Europeană pentru Egalitatea între sexe, pentru perioada 2001-2005, au fost identificate cinci domenii de intervenție: economie, participare la viața politică, drepturi sociale, viață civică, rolurile diferite ale sexelor și stereotipurile. În documentele Uniunii Europene, egalitatea de șanse este un principiu aplicabil în sferele economică, socială, culturală și familială. Acest principiu este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
accentueze izolarea și marginalizarea, dezvoltând norme, valori, comportamente și moduri de viață diferite de cele ale colectivității din care fac parte. Faptul respectiv determină și plasarea lor la periferia societății, stigmatizarea, ceea ce îi forțează pe cei în cauză să se identifice cu starea de marginal, să o adopte ca pe o dimensiune a identității lor. Marginalizarea îi transformă pe cei care o trăiesc. Ei resimt o anumită formă de frustrare, rezultată din contradicția dintre socializarea primară orientată spre anumite norme și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
frecvent cu situații de lipsă de autonomie 57, șansele lor de viață fiind diminuate printr-o participare socială deficitară. Arătând că statutul cetățenilor privind drepturile egale de autodeterminare trebuie analizat critic, astfel încât să fie evaluate oportunitățile de participare, David Held identifică șapte locații de putere 58: corpul, bunăstarea, participarea la cultură, asociațiile civice, economia, relațiile coercitive și violența organizată, instituțiile legale și reglementative 59. Corpul, ca locație de putere - arată David Held -, se referă la bunăstarea fizică și emoțională, la conservarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de resurse. Categoriile de rudenie 70 instituie în cazul familiei monoparentale stări de fapt contradictorii; sunt accentuate legăturile pe linie maternă în detrimentul celor pe linie paternă. • Nici concluziile nu sunt suficiente, mai ales dacă se intenționează conchiderea discuției ca și cum ar identifica soluții. Pentru realizarea unei stări de fapt mai bune pentru familia monoparentală, în România (mai bune decât aceea de acum, recunoscută pentru sărăcia și premisele create pentru marginalizarea socială), este necesară centrarea atenției publice asupra părintelui singur. Aceasta va permite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o pălărie de aceeași culoare, cu boruri largi. Înfofolitul nu făcu nici o mișcare la intrarea căpitanului, iar când servitorul - care la lumina candelabrului se vădi a fi un om de vârstă mijlocie, fără vreo livrea după care să poată fi identificat - se retrase lăsându-i singuri, rămase neclintit În cotlonul lui, ca o statuie Întunecată, observându-l pe nou-venit. Singurul lucru viu care se zărea Între capă și pălărie erau ochii lui, foarte negri și strălucitori, pe care candelabrul de pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Englezii fuseseră bine Îngrijiți și Își reveniseră după călătoria și atacul nocturn. Hainele lor erau periate și rezonabil de curate, iar cel mai tânăr avea o amplă legătură În jurul gâtului, susținându-i brațul cu rana de la subsuoară. Celălalt englez, cel identificat ca fiind Buckingham de către Álvaro de la Marca, recăpătase o aroganță pe care Alatriste nu-și amintea s-o fi văzut la el În timpul Înfruntării de pe drumeag. La vremea aceea, George Villiers, marchiz de Buckingham, era deja mare amiral al Angliei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
care mijea sub mustața secretarului regelui se șterse ca prin farmec. — Nu știu la ce se referă Înălțimea Voastră. — Nu știi? Ce ciudat! Spionii mei mi-au confirmat predarea unei sume importante către un personaj al Curții, dar nu au identificat destinatarul... Toate astea Îmi limpezesc puțin ideile. Alquézar Își puse o mână exact peste crucea de Calatrava brodată pe piept. — Nădăjduiesc că Excelența Voastră nu se gândește că eu... — Domnia ta? Nu știu ce amestec ai putea avea În afacerea asta. Olivares făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
picături pe zi în paharul cu apă, spune Manfred. Sau șase. Sau nouă. Sau un alt număr, ales la întâmplare. Important este că e mai bine. Din odaia de jos se auzeau zgomote slabe, pe care nu puteam să le identific: un plescăit, un tropăit ușor și niște croncănituri nearticulate. Este Eva, spune Manfred. Stă la computer. Ea și micul Manfred. Le-am dat permisiunea s-o facă. Au voie să facă câte un articol mai nesemnificativ. Până una, alta. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
făcuse brusc să înceteze arșița insuportabilă de peste vară, și părinții Cameliei se arătară din prima clipă cât se poate de binevoitori și de afabili cu musafirul lor înalt și bine făcut, cu costum Armani și maniere elegante, pe care îl identificară de mai multe ori, cu deosebită satisfacție, drept „directorul celei mai mari și mai bune reviste de afaceri din România”. Degeaba repetă el, corectându-i discret, că era doar redactorul-șef adjunct, că tot director de revistă în ochii amfitrionilor
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
proprietate este deținută de Stat. Cînd este vorba despre societăți cu capital mixt, public și privat, chestiunea rămîne discutabilă privind pragul de la care o astfel de entitate poate fi considerată publică; 4. Sectorul privat noncomercial corespunde administrațiilor private. Pot fi identificate aici diverse asociații fără scop lucrativ care angajează personal salariat și care, prin veniturile pe care le distribuie, participă de fapt la producție. Avem acum o clasificare a activităților publice și a celor private, dar care este una destul de grosieră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mixte. în care coexistă, în proporții diferite, sectorul capitalist bazat pe piață si Statul ca agent economic. De ce trebuie să intervină Statul? În ce domenii și în ce măsură? Trebuie el să-și amplifice intervenția sau să o diminueze? Vom încerca să identificăm, în continuare, cîteva răspunsuri. 1.3.1. Rațiunile și rolul intervenției statale 1.3.1.1. Legea lui Wagner Această lege, concepută în secolul al XlX-lea de economistul german, poate fi enunțată astfel: "Într-o lungă perioadă de creștere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
care să dezvolte servicii și domenii înzestrate în tehnologia de vârf. Astfel, putem arde multe etape din traseul clasic al dezvoltării, dacă știm să valorificăm în mod inteligent înzestrările. Într-un studiu relativ recent, profesorii Vasile Cocriș și Vasile Ișan identificau condițiile favorabile, sau punctele tari și punctele slabe ale dezvoltării economice locale, ca și restricțiile în formularea strategiilor necesare în acest sens. Astfel, printre condițiile favorabile figurează: structura pe grupe de vârstă a populației, mărimea și calitatea capitalului uman, dimensiunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
trebuie, în general, noi distorsiuni corectoare în celelalte sectoare, pentru a ține seama de costul de oportunitate pentru colectivitate. 4.2.2. Imposibila definire a unui optim social 4.2.2.1 Problema repartiției bunăstării Analiza economică încearcă deci să identifice condițiile unei alocări eficace a resurselor și necesitatea unei intervenții publice pentru restaurarea eficacității în caz de neajunsuri ale piețelor. Dar pentru căutarea maximului de eficacitate (în sens paretian) nu este suficient a determina alegerile publice optime. Într-adevăr, criteriul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
evaluare nu se limitează la activitățile publice. Se întîmplă adesea ca întreprinderi private să facă un audit al funcționării unuia dintre sectoarele lor, văzute de la nivelul de ansamblu al firmelor lor. E vorba de a repera disfuncționalități și de a identifica surse de ineficiență și blocaje. Am făcut deja o distincție între evaluarea a priori, ca în cazul analizei cost-beneficiu și evaluarea a posteriori, pe baza datelor contabile sau statistice. Dar aceasta nu este singura distincție posibilă. La recomandarea lui Xavier
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
perspectiva menținerii unității naționale, aceste transferuri sunt indispensabile. Ele pot evita, de pildă, instaurarea unui salariu minim variabil de la o regiune la alta. Pe ansamblu, dacă ne reamintim cele patru tipuri de ajustare practicabile între două zone economice inegale, putem identifica două categorii: cele care răspund din punct de vedere tactic constrînge-rilor aduse de deschiderea economiilor, adică mobilitatea lucrătorilor și scăderea costurilor salariale unitare; cele care țin mai curînd de o alegere strategică națională, adică alegerea ratei de schimb, pe de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
unul, atunci, făceam tot ceea ce ne sta în putință pentru ca jocul întregului să iasă perfect. De fapt, nu era chiar așa de greu. Am fost niște gemeni atât de asemănători, încât, ani buni, nici un cunoscut nu a reușit să ne identifice cu precizie. Nici părinții nu izbuteau prea ușor. Ba chiar cu mare dificultate. Și nici nu erau convinși. Pentru mai multă siguranță, pe unul îl punea să spună câteva versuri, pe altul să meargă pe sârmă, iar pe ultimul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
mutre roz imprimate pe cutiile de lapte, pe ambalajele de ciocolată și pe baloanele-reclamă. Pe afișe. Pe tricouri. Pe caietele școlarilor. Pictate pe ziduri. A fost o furie. Îmbrăcați la fel, pieptănați la fel, zâmbind la fel, încercam să ne identificăm, dar era imposibil. Fiindcă totdeauna eram fotografiați separat, dispunerea în cadrul final aranjându-se în laborator. Degeaba ne holbam ore în șir la propriile chipuri; nu ajungeam la nimic sigur. Era, se vede, plata străduinței noastre de a ne induce în eroare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
-i dea în cap. Ăla ce să facă? Să stea să-i dea în cap? L-a împușcat. Și într-adevăr au fost destul de mulți. Nu știu câți, 10-20-30 de oameni - habar n-am - de cadavre pe care nimeni nu le-a identificat și nimeni nu le-a cerut. De unde erau ăia? Au fost aduși în București și arși aici la crematoriu. Dar nimeni n-a revendicat, n-a cerut nimic. Deci ăia sigur erau aduși de alții și puși să facă ceea ce
Mărturia unui militar de la Timișoara:N-a existat niciun revoluționar. Totul a fost orchestrat, organizat și planificat by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80505_a_81830]