5,812 matches
-
el mai complex. Boccaccio nu poate decât să-și dorească niște naratare fidele, iar acestora le promite „bucuria desfătării” lecturii, dar și numeroase învățături („sfaturi de folos” 124 ), îmbinarea judicioasă a plăcutului cu utilul, așa cum stipulaseră autorii antici, îndrăgiți și imitați de scriitorii medievali și renascentiști. Cartea devine refugiu și alinare, remedia amoris 125, consolare, sprijin, sfat, ba chair modalitate de salvare dintr-o societate ce izolează și condamnă la solitudine femeile claustrate între zidurile caselor. Se evidențiază în acest cuvânt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care aducea atâtea acuzații, mai mult sau mai puțin fondate, femeilor. Împrumută tehnica discursului patriarhal medieval nu pentru că era de acord cu acesta sau pentru că îl aprecia în mod special, ci doar din dorința de a fi receptată, de a imita pe cei care se bucurau de o apreciere generală. 321 Imitarea avea un scop pur persuasiv. Își construiește autobiografia din corelarea acestor texte ce învinovățeau femeile rele, cum era și cartea celui de-al cincilea soț, Jankin.322 Ca și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o încercare certă de a atrage atenția asupra propriei persoane („Sfios zâmbea ea pururi, cu sfinție”473). Are manierele cizelate ale unei curtezane („Alene cunoștea să se compoarte,/ Cu farmec mult și cu mișcări învoalte” 474 ), știe să mănânce elegant, imită comportamentul nobiliar pentru a se impune, dând dovadă de snobism, iubește animalele (câinii), dar sunt aluzii la concupiscența care îi dictează această milă față de necuvântătoare. Măicuța Eglantina are, fără îndoială, pretenția de a fi considerată o persoană educată: cunoaște limba
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
op. cit., p. 31. 477 Ibidem, p.507 (în notă). 478 Ibidem, p. 31. 130 femei din înalta societate 479 și nu unei monahii, care a ales modestia, evlavia și retragerea de lume. Dar, mai presus de toate, încercarea de a imita aristocrația vremii îi aducea adevărata satisfacție: „Purtarea aleasă o făcea ferice.” 480 Portretul fizic îi trădează concupiscența, seamănă cu un personaj feminin din creațiile sentimentale: „Năsuc alung și ochii de smarald,/ Iar gura - cum îi fraga pârguită./ și ce mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 3. 604 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 22. 165 deoarece Boccaccio scrie într-o nouă epocă, în care tot ceea ce reprezintă omenesc este strâns legat de natură, de teluric, de materialitate. Il Filocolo încearcă să imite marii clasici ai literaturii antice (intervenții divine neașteptate, metamorfoze), face trimiteri la realități istorice cunoscute, conține numeroase digresiuni care trădează o erudiție a autorului legată de mitologia străveche, reușește chiar să explice formarea unor orașe (cum ar fi cel natal
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de funcții complementare. Inovațiile incrementale au caracter continuu (spre deosebire de cele radicale care sunt discontinue) și o frecvență relativ mare în vederea satisfacerii necesităților percepute pe piață, însă asigură firmelor câștiguri mai mici în comparație cu inovațiile radicale. Categoria inovațiilor incrementale include și inovații „imitate”, similare cu cele ale concurenților, care sunt noi pentru firmă însă nu sunt noi pentru piață. Inovațiile imitate au de obicei o inovativitate tehnologică scăzută și o inovativitate de piață mai redusă. e) În funcție de forma de materializare a inovării, sunt
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
jur nu cred, iar ei nu știu să le transforme în bani. Colțul din stânga sus aparține oamenilor care nu au idei proprii, dar știu foarte bine să le valorifice pe ale altora, idei pe care le cumpără, le fură, le imită cel mai adesea, aducând însă și mici îmbunătățiri, care le fac să se vândă și mai bine. Colțul din stânga jos aparține oamenilor care nici nu au idei proprii, dar nici nu știu să le valorifice pe ale altora. Ei sunt
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
el mai complex. Boccaccio nu poate decât să-și dorească niște naratare fidele, iar acestora le promite „bucuria desfătării” lecturii, dar și numeroase învățături („sfaturi de folos” 124 ), îmbinarea judicioasă a plăcutului cu utilul, așa cum stipulaseră autorii antici, îndrăgiți și imitați de scriitorii medievali și renascentiști. Cartea devine refugiu și alinare, remedia amoris 125, consolare, sprijin, sfat, ba chair modalitate de salvare dintr-o societate ce izolează și condamnă la solitudine femeile claustrate între zidurile caselor. Se evidențiază în acest cuvânt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care aducea atâtea acuzații, mai mult sau mai puțin fondate, femeilor. Împrumută tehnica discursului patriarhal medieval nu pentru că era de acord cu acesta sau pentru că îl aprecia în mod special, ci doar din dorința de a fi receptată, de a imita pe cei care se bucurau de o apreciere generală. 321 Imitarea avea un scop pur persuasiv. Își construiește autobiografia din corelarea acestor texte ce învinovățeau femeile rele, cum era și cartea celui de-al cincilea soț, Jankin.322 Ca și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o încercare certă de a atrage atenția asupra propriei persoane („Sfios zâmbea ea pururi, cu sfinție”473). Are manierele cizelate ale unei curtezane („Alene cunoștea să se compoarte,/ Cu farmec mult și cu mișcări învoalte” 474 ), știe să mănânce elegant, imită comportamentul nobiliar pentru a se impune, dând dovadă de snobism, iubește animalele (câinii), dar sunt aluzii la concupiscența care îi dictează această milă față de necuvântătoare. Măicuța Eglantina are, fără îndoială, pretenția de a fi considerată o persoană educată: cunoaște limba
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
op. cit., p. 31. 477 Ibidem, p.507 (în notă). 478 Ibidem, p. 31. 130 femei din înalta societate 479 și nu unei monahii, care a ales modestia, evlavia și retragerea de lume. Dar, mai presus de toate, încercarea de a imita aristocrația vremii îi aducea adevărata satisfacție: „Purtarea aleasă o făcea ferice.” 480 Portretul fizic îi trădează concupiscența, seamănă cu un personaj feminin din creațiile sentimentale: „Năsuc alung și ochii de smarald,/ Iar gura - cum îi fraga pârguită./ și ce mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 3. 604 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 22. 165 deoarece Boccaccio scrie într-o nouă epocă, în care tot ceea ce reprezintă omenesc este strâns legat de natură, de teluric, de materialitate. Il Filocolo încearcă să imite marii clasici ai literaturii antice (intervenții divine neașteptate, metamorfoze), face trimiteri la realități istorice cunoscute, conține numeroase digresiuni care trădează o erudiție a autorului legată de mitologia străveche, reușește chiar să explice formarea unor orașe (cum ar fi cel natal
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lui sunt foarte reușite și credibile. Personajele sunt oameni care, chiar dacă au ales calea bisericii, nu sunt ocoliți de nici un defect uman, dar nici de vreo calitate, de pildă aceea de a avea umor. Ei își fac reciproc farse, își imită cu haz superiorii, găsesc plăcere în traiul bun. Nu sunt desigur niște sfinți, dar nici nu păcătuiesc de moarte. La Arghezi, în Cimitirul Buna-Vestire călugării care învie în masă îi găsesc pe confrații lor de peste câteva generații mai dedați cu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
stil eclectic și, în timp, „Butoiescu” nu l-a învins pe „Ioanide”, dar stă alături de el în Bucureștiul anilor 2000. Amândoi, Ioanide și constructorul său, poate și G. Călinescu, ar fi uimiți să constate că unele construcții ridicate după 1990 imită stilul interbelic al unuia sau al celuilalt. Asta se întâmplă în Capitală dar, mai ales, în stațiunile de vacanță, Sinaia de pildă, unde stilul Butoiescu ar putea să devină normă dacă nu ar fi atât de „deschis”, înglobând tot felul
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
însă, chiar militarii, care cunosc în materie de muzică, precum Moș Teacă, aproape doar semnalele codificate ale gorniștilor, trec la alte melodii. La un chef în cazarmă, ei pun să le cânte un recrut țigan, lăutar în viața civilă, care imită cobza cu o baionetă. Moș Teacă însuși, deplasat pe graniță la Kadikioi, ascultă cântecele de jale turcești ale unei Fatmé, vivandieră de vârsta a treia. Pe front, Ștefan Gheorghidiu ascultă cântece populare care îi ațâță dorul și neliniștea față de soția
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
regulă, referire la o psihologie a populației, în care comportamentul este înțeles ca un rezultat al atitudinilor, cum ar fi credințele, dorințele, intențiile ș.a.m.d. Comportamentul uman poate fi privit ca apărând din interacțiunile dintre aceste atitudini. Arhitecturile care imită raționamentul practic sunt modelate ținând cont de aceste interacțiuni. Modelele de acest tip se numesc modele BDI (Belief-Desire- Intention) (Georgeoff, Kinny, 1997). Agenții BDI sunt caracterizați de o anumită ,,stare mentală” care specifică valorile atribuite celor trei componente: convingeri, dorințe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
furnizează rezultate destinate să ofere indicații privind sistemul real de care este interesat utilizatorul. Totuși, utilizarea simulării nu induce sau precede o schimbare în sistemul real. Succesul unei simulări este deci măsurat de cât de apropiat sau cât de fidel imită modelul de simulare sistemul real. Din această perspectivă, modelele de simulare bazate pe agenți reușesc să reproducă prin însăși structura lor sistemele reale. Fiecare actor al unui proces sau sistem real poate să fie reprezentat în modelul bazat pe agenți
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Fotino, S. Belloescu, G. Tutoveanu, N. Cădere, N. Theodorescu. În ziar au publicat I.G. Ciorescu - Bogdana, C.V. Slobozeanu - deputat, foto Wexler - Bârlad. Numărul 4 al ocazionalului publica în prima pagină, cu fotografie, un editorial despre dl. Emil Juvara, prefectul județului, imitând gazeta Lumina Poporului care făcuse același lucru ceva mai devreme. 55 * Foto Wexler - Bârlad este de natură să învieze amintirile. ... Revista „Fotografia” nr. 139/ 1981 publică un articol din care rezultă că după 11 ani de la patentarea la Paris în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și consultanță, înainte de a o separa în două firme distincte - în primul rând deoarece consultanții nu mai doreau să-și împartă veniturile substanțiale cu contabilii. (O mutare inteligentă și, după cum avea să demonstreze istoria, norocoasă.) Sute de americani l-au imitat pe Arthur Andersen și au adăugat consultanța la serviciile lor. În 1999, chiar și Microsoft avea un departament de consultanță, specializat pe tehnologia informației, integrarea sistemelor, implementarea internetului și a intranetului. Directorii de la Empower au remarcat o oportunitate majoră în
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
la femei decât la bărbați în privința controlului dorințelor. Femeile pot de asemenea mai ușor să controleze anumite expresii ale emoției. În cercetările în care oamenii sunt invitați să aibă o mimică pozitivă după o experiență negativă sau, de exemplu, să imite un gust fetid când produsul este bun, încă de la 4 ani, fetele pot mai ușor decât băieții să își controleze expresiile emotive, adică să îi păcălească pe cei care le observă. (Cole, 1986). Se pare că și în plan sexual
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
are o formulă particulară, alcătuiește o lume proprie de valori, străduințe și valori. Principiul unicității se afirmă și mai hotărât În formarea caracterului, care e o realitate nouă și proprie pentru fiecare om. Caracterul nu este ereditar, el nu se imită, nu se Împrumută; fiecare o Își creează prin adâncire a vieții proprii, prin reflexie și mai cu seamă prin experiențele trăite, un caracter propriu. Caracterul Înseamnă conjugarea armonioasă a tendințelor și valorilor pe care se bazează adaptarea, conservarea și dezvoltarea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
înțeles și nici nu înțeleg prea multe din ceea ce se întâmplă în lume și chiar aici, la frontierele „Republicii”. Președintele Voronin, cel care conduce în mod autoritar țara (a se vedea care sunt prerogativele sale), manipulând un parlament care îi imită, disciplinat, gesturile precum reflecția în oglindă, continuă să facă aceeași jenantă și derutantă echilibristică verbală și de comportament. Întors de la summit-ul NATO de la Praga, unde a fost primit mai mult din politețe și poate ca un element mai ciudat
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mers pe tipicul vechi, festivist, bine rodat în anii din urmă: excursii turistice, dezveliri de plăci comemorative, recitaluri de poezie patriotică, serate jubiliare înecate în alcool și muzică populară, degustări la Cricova etc. Un model, cum bine se observă, care imită în parte „strategia de seducție” aplicată de guvernul Sangheli observatorilor și creditorilor occidentali sosiți în Basarabia pentru a evalua nivelul de democratizare a tânărului stat „independent și suveran”. Dacă dl Martinez, de pildă, înalt funcționar în structurile europene, va pleca
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
este de alt tip decât a lor. La mine estetismul, În sensul larg și personal (vezi teza) de percepție liberă (expresie personală) a predominat problemei adevărului fie mistic, fie rațional. Avem atâtea de văzut; atâtea imagini să exprim și să imit, recreând, Încât și astăzi mă Întreb dacă vanitatea pe care mi-o suspectez În orice gest din trecut și din prezent nu e cumva de fapt adusă În cercul egocentrismului meu de vizionar estetic al existenței. Mi s-a tot
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a alcătui un autoportret. Modelul previzibil al acestuia este, desigur, portretul literar, așa cum l-a consacrat o Întreagă tradiție a exegezei critice. Așadar, creionându-și autoportretul, autorul de jurnale mai operează un fals: el Încearcă să dea senzația de realitate imitând o formulă a maximei artificialități: literatura. Acumulări orizontale Pledează pentru imposibilitatea autoportretului literar și o incompatibilitate de natură fizico-biologică: prin ce forță omul, o ființă „continuă”, articulată, se poate recunoaște Într-o modalitate de creație discontinuă prin excelență? Suprapunerea perfectă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]