8,822 matches
-
răspândire, dar în cantitate de numai 1/4 față de aceasta. Este și ea o provitamină A, având activitatea vitaminică A de 25%. Licopina se găsește în 70 de specii de plante. În tomate conținutul său este de 3-4 mg/100g, imprimându-le culoarea roșie. Pepenii verzi și măceșele conțin de asemenea acest pigment. Se poate separa din materiile prime vegetale, fiind solubilă în uleiuri, grăsimi, benzen sau sulfură de carbon, dar aproape insolubilă în etanol. Se prepară și prin sinteză și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
extracția într-o baterie de extracție a tăițeilor de sfeclă roșie cu apă acidulată (pH=4,0-5,0). Extractul este concentrat sau eventual uscat prin pulverizare. Este un colorant sensibil la căldură (se brunifică). 7.10 Substanțe volatile care conferă (imprimă) mirosul produselor horticole Aroma și mirosul produselor horticole se realizează prin apariția și acumularea unor compuși intermediari sau finali ai metabolismului. Uneori sunt compuși chimici specifici, formați sau secretați de țesuturi specializate. Numărul compușilor care dau aroma unui produs horticol
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
unor legume și fructe. Dintre aceștia se menționează antranilatul de metil (Vitis labrusca), acidul cianhidric (sâmburoase și migdale), compușii pirazinici (ciuperci, ardei, cartofi). 9. Compușii cu sulf ca tiosulfinații, tiosulfonații, izotiocianații și mercaptanii formează principalele componente ale aromei și mirosului, imprimând chiar nuanța gustului unor legume din familiile Cruciferae și Liliaceae. Diși trisulfura de metil propil, precum și trisulfura de dipropil sunt compușii volatili mai evidenți și importanți din ceapă. La usturoi, disulfura de 96 dialil constituie 60% din compușii de hidroliză
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cu o activitate de 100 de ori mai redusă. ALCALOIZII DIN PRODUSELE HORTICOLE (FACULTATIV) Alcaloizii sunt compuși de origine vegetală, aparținând unor clase sau categorii diferite din chimia organică. Conțin în moleculă cel puțin un heterociclu cu azot, care le imprimă caracter bazic. Se formează în țesuturile cu activitate fiziologică mai redusă, în plantele horticole găsindu-se în cantități semnificative doar la unele specii (Solanaceae, Umbelliferae, Papilionaceae, Chenopodiaceae etc.). În doze mici, aceste substanțe manifestă acțiune fiziologică și farmacologică deosebită. Alcaloizii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
produc în număr preponderent în faza de maturare. Produsele horticole devin frumos colorate, aromate, cu fermitate structo-texturală, mai mică. Gustul se schimbă ca urmare a acumulării treptate a glucidelor, a oxidării acizilor organici și a substanțelor tanoide (fenolice). Aroma este imprimată de formarea substanțelor volatile caracteristice. Fermitatea structo-texturală se schimbă prin descompunerea protopectinei. Culoarea se modifică datorită descompunerii pigmenților porfirinici (clorofile) și sintezei celor carotenoidici, antocianici sau flavonici. Desfășurarea acestor modificări, procesele biochimice de polimerizare sau depolimerizare, de biosinteză sau de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fost trimisă de regele Ungariei, Matei Corvin, din Tokay, lui Ștefan cel Mare, care a plantat soiul în podgoria Cotnari. În Tokay - Ungaria, poartă denumirea de Furmint și nu se deosebește de soiul Grasă de Cotnari, decât prin anumite caractere imprimate de climă și natura terenurilor. Soi pentru vinuri albe de calitate. Struguri mijlocii cilindro-conici, uneori ramnificați, rahis fragil. Boabe rare, ovoide, mijlocii, neomogene, galben verzui, pete ruginii pe partea expusă la soare. Produce la Cotnari 5-9 t/ha, cu 200220
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
o curbă obținută prin intersecția a doua suprafețe, curbă ce poate fi apoi utilizată pentru obținerea unei alte suprafețe. - Proiectează o curbă, o schiță/profil sau un text, pe o suprafata. Este comandă ce se utilizează pentru realizarea unui text imprimat într-o suprafață sau evidențiat pe această. - Cross - crează o curbă 3D (curbă roșie), prin intersecția a doua curbe plane (curbele albastre) - Curbă rezultată este folosită ca input (cale), pentru realizarea unor corpuri prin comandă Sweep. - Wrap Sketch - “îngroapă” schița
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
context, ambient, mediu). O altă sursă de ambiguități este prea evidenta noțiune de reprezentare. Trebuie să distingem între două expresii ale realismului epistemologic. Realismul naiv este credința potrivit căreia realitatea considerată un dat exterior se oglindește în spirit și se imprimă în corp. Teoria reflectării stipulează că o reprezentare poate și trebuie să fie oglinda realității (fizice, sociale...). Poezia lui Pessoa, semnată Alberto Caeiro, e străbătută de idealul comuniunii cu natura: Închid ochii, și pămîntul tare pe care mă întind/ E
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
multor neamuri, sau reprezentarea pe scenele bucureștene a unor piese originale semnate de moldovenii V. Alecsandri, C. Negruzzi sau Matei Millo reprezintă, netăgăduit, inițiative și acțiuni ce se cuvin interpretate în cheie națională, atribuite și integrate spiritului înnoitor al epocii imprimat de generația revoluției pașoptiste și totodată a Unirii, sau de "oamenii începutului de drum", în inspirata expresie a profesorului Paul Cornea. Este drept, izbucnirea războiului Crimeii (1853-1856) și noua ocupație militară străină (rusă, apoi austriacă) a Principatelor, începând din vara
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ambițiilor, dar și cunoștințelor sale multilaterale. Așadar, el n-a venit în Moldova doar pentru a-și pune în valoare bogata experiență acumulată în domeniul geologiei, al "montanisticii", cum era mai cunoscut termenul în epocă și cum i-a fost imprimată efigia în posteritate, ci în calitate de consilier guvernamental pe probleme tehnico-economice, chiar dacă această demnitate nu i-a fost oferită din start; a dobândind-o cu timpul, grație registrului larg de cunoștințe și de competențe afișat fără să fi avut nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
între două mesaje. Ceea ce vindem la Coca-Cola este timp disponibil al creierului uman.” Publicitatea la televizor - și în mass-media în sens larg, după cum vom vedea mai departe - este, prin urmare, arta de a „permeabiliza creierul uman” pentru ca informațiile să se imprime cât mai eficient. Însă cum pot programele televizate să „pregătească” telespectatorul pentru a îngurgita conținutul paginilor publicitare ca o sugativă care se impregnează cu cea mai mică picătură de cerneală? Această problemă preocupă foarte mult publicitarii, dar ar trebui să
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ca reclama să preceadă programul în care vor fi reluate temele-cheie. De aici și necesitatea celor care își fac reclamă de a-și coordona mesajele cu conținutul programelor televizate. Aceste studii atrag atenția și asupra mecanismelor inconștiente pe care le imprimă produsele comerciale în creierul nostru și pe baza cărora grilele televiziunilor opera în voie. A. Fornham a studiat și alți factori: programul televizat are interesul să implice puternic spectatorul, să-l amuze, să-i ofere senzația de bine și de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sub impulsul propriilor gînduri și emoții, dar avînd extrem de rara capacitate de a deveni imediat cel mai bun, indiferent de subiectul sau domeniul pe care se decidea să-l exploreze. Pe lîngă el (căci avem uneori impresia ca Yersin își imprimă ritmul narațiunii și nu Deville este cel care ține hățurile), scriitorul nu-și permite prea multe divagații lirice. Totul este esențializat, într-o frazare vie, alertă, precisă, elegantă și seducătoare, nu lipsită de fulgurări pline de umor, dar liberă și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
tensiune care alcătuiesc textul și care decurg din: 1) "mișcarea infinită a scriiturii", care trebuie să se supună limitelor textuale; 2) interacțiunile variabile destinator/destinatar, semnificant/semnificat; 3) intertextualitate (seriile culturale și istorice adiacente). Interacțiunile multiple, pe de altă parte, imprimă textului posibilitatea funcționării pe diferite niveluri, astfel încât el se descrie ca "sistem diferențial" în care scriitura nu este o funcție expresivă, ci una operatoare de sens274. Concepția tel-quel-istă asupra scriiturii, textului, lecturii, autorului și intertextualității își relevă deplina importanță în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
afirmarea unor concluzii "tari", cum ar fi aceea a imposibilității unei capodopere moderne, căci obiectul operei se află sub imperiul formei, iar autorul dispune doar de "un instrument decorativ" moștenit, care îi compromite punerea în practică a ideilor. Astfel, se imprimă celui care scrie un mod tragic al existenței, iar scriitura devine un ritual, pentru că ea se desfășoară utilizând semne care aparțin unui trecut străin, dar care obligă 278. Să fie gradul zero al scriiturii un început absolut al său sau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ca acceptare sau respingere a operei, îi apare lui Barthes drept o libertate "limitată" de către cititorul însuși. 3.2.3.5. Scriitura ca pluralitate a vocilor Roland Barthes par Roland Barthes continuă, subiacent, unele teze din Gradul zero al scriiturii, imprimându-le un caracter mai tranșant. Astfel, scriitura apare ca "o desfătare seacă, ascetică, fără efuziuni"286, excluzând posibilitatea exprimării. Creativitatea, emoția sau vraja sunt sortite unei fixări pe care Barthes o contestă, în special pentru un limbaj de tip poetic
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vorbirii asupra scrierii. Mai mult decât atât, nu există scriere pur fonetică de vreme ce spațierea semnelor, punctuația și intervalele sunt absolut necesare pentru funcționarea ei, fonemul sau grafemul putându-se constitui doar prin intermediul urmei pe care celelalte componente ale sistemului le imprimă în el (complexul acestor urme formează arhi-scrierea: scrierea în general, ca model al oricărei limbi). Scriitura trebuie să funcționeze în absența autorului și a destinatarului empiric. De asemenea, ea trebuie să fie repetabilă, indiferent de moartea destinatorului și a destinatarilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de origine, așa cum au decurs ele din postularea discontinuității, scriitura devine o suprafață, iar literatura limbaj ca mecanism de multiplicare a suprafețelor. Metaforele adâncimii sunt excluse, din moment ce nu mai există un set de principii originare și absolute care să-i imprime o mișcare dintr-un exterior idealizat înspre interiorul scriiturii. În studiul Ce este un autor?, Foucault se apleacă asupra scriiturii actuale, care se eliberează de sub tutela expresiei referindu-se doar la ea însăși, astfel încât "ea reprezintă un joc de semne
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fi niciodată satisfăcută"384, va trece de la ideea metaconsumului la aceea a hiperconsumului. În acest sens, Baudrillard afirma că ""forma" hipermarketului poate de asemenea să ne ajute să înțelegem ceea ce reprezintă sfârșitul modernității"385, așa cum "isteria" consumului, caracteristică zilelor noastre, imprimă o presiune puternică asupra producției de bunuri materiale, producție care începe să fie ea însăși hiperreală. Aceste ultime considerații sunt în acord cu reflecțiile lui Gilles Lipovetsky asupra "societății de hiperconsum", care descrie faza a treia a unei evoluții aflate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
transcendenței Temele consumului și transcendenței sunt relevante în ceea ce privește surprinderea subiectelor și conceptelor-cheie în jurul cărora Jean Baudrillard își construiește discursul. În primele sale scrieri, fenomenologia consumului este exprimată și printr-o fenomenologie a mass-media, care creează în mod nelimitat nevoi suplimentare, imprimând o procesualitate și o dinamică vertiginoase. În viziunea lui Baudrillard, după cum am văzut deja, consumul este considerat fie un cod, fie o activitate de manipulare a unor semne și simboluri. Interesantă pentru scopul demersului nostru este surprinderea relației dintre consum
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vede abolit în modernitate și înlocuit cu simbolul "vitrinei". De altfel, este deja un loc comun "convenția" culturală care face să corespundă premodernității metafora oglinzii, modernității metafora lămpii, iar postmodernității metafora labirintului de oglinzi. Dacă oglinda este simbolul transcendenței, care imprimă creatorului datoria de a o imita, lampa este simbolul unicității sursei de semnificație care este chiar individul modern (lumina este proiectată din interiorul său), iar labirintul de oglinzi semnifică fragmentaritatea și disparitatea omului postmodern, care se dizolvă într-o multitudine
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
efectele pe care le creează fiind extrem de interesante la nivelul adaptării conținutului la formă; în special pentru lucrările considerate în general postmoderne, se observă la Baudrillard o adaptare reușită între subiectele tratate și modul cum sunt acestea expuse, situație care imprimă efecte textuale și de interpretare noi. Tocmai de aceea s-a afirmat despre Baudrillard că deține un tip special de discurs, care, în același timp, expune și ilustrează temele și conceptele, explicația sau introducerea lor fiind aproape simultană ocurenței acestora
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este doar operațională, creând fascinația și transparența imaginilor media. Subiectul, la rândul său, este redus la statutul de terminal într-o rețea de comunicare (această viziune cibernetică i-a fost, de asemenea, aspru criticată). Cartografierea schimbărilor, viteza pe care o imprimă scrierilor sale, critica asociată aforismului fac din discursul pe care îl practică un exemplu de discurs postmodern, cu toate exagerările și performanțele sale cunoscute. După cum interpretează unii exegeți, însuși universul postmodern propus de către scriitorul francez este unul hiperreal, în care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
într-un peisaj virtual precum copilăria în închipuire făcând nimicul să învie. Pășești pe cărarea necercetată și ți se pare că ai ajuns pe lumea cealaltă. Căderea clipelor e doar risipire și înstrăinare topindu-se ceara pe care s-au imprimat peceți princiare și toate se retrag în sine când făptura de aer se mistuie-nviforată. Și-i prileju de-ncăierare și-i ocazie de nuntă cum doar veciile în culme se înfruntă și în duhul păcii pricini de războaie strigăte laconice
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
în dreptul fiecărei clipite cu ochiul tău fotografiind o ceață vag însorită din care îți mai sorbi răsuflarea când chipul mamei poartă o pâine ca o lumânare acolo pe fundul mării deschizând albă - ca aripa unui porumbel - calea întoarcerii * ți se imprimă pașii printre frunzele putrede pe trotuar. Un tremur de umbre și lumini (poate din visele de peste noapte) își continuă, printre genele tale, capriciosul joc matinal. Din când în când, în aerul iernatic - acum, feeric însorit - te stropesc limuzine albastre, adâncindu
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/8573_a_9898]