13,972 matches
-
devenit agent dinamic. „Revelația” vizată (despre care vorbesc de atîtea ori textele programatice ale militantului avangardist) ar fi atunci aproximată nu ca sens preexistent sau ca țintă definitiv precizată, ci ca traseu, ca itinerariu dinamic mereu reluat, spre o mereu incompletă identificare a propriului contur spiritual, proiectat pe fundalul În spectaculoasă metamorfoză al macrocosmosului. „Înțelesul” e, În ultimă instanță, chiar mișcarea constructiv / destructurantă a poemului, instituit ca realitate sui generis, omoloagă tensiunii trăirii, cu meandrele și discontinuitățile ei. O asemenea lectură
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și al unui program de procesare a textelor, mai mulți asistenți transcriau conversațiile cuvânt cu cuvânt. Secțiunile neinteligibile le erau arătate intervievatoarelor, în vederea lămuririi lor. Asistenților li s-a spus să transcrie tot ceea ce auzeau, inclusiv repetițiile, sunetele neinteligibile, propozițiile incomplete, pauzele și expresiile afective (râsete, oftaturi, suspine etc.). Un aspect important în selectarea și pregătirea asistenților a fost să ne asigurăm că aceștia au înțeles natura personală a interviurilor și că se vor abține să discute cu alții despre conținutul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
patru strategii sau posibilități de a face acest lucru: într-o primă etapă, se constată o incapacitate totală de a realiza înșiruirea, copilul manipulând la întâmplare bețișoarele. În cadrul celei de-a doua strategii, copilul încropește un clasament, dar acesta este incomplet, fie alcătuind mici grămezi (bețișoarele mici la un loc, iar cele mari alături), fie minișiruri. Piaget numește această perioadă „infra-logică”. O a treia strategie corespunde unei înșiruri, dar aceasta este realizată prin tatonări, prin încercări și greșeli. În fine, în cadrul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Eliot, Stevens ș.a.m.d., că nucleele epice - apărând adesea într-o formă relativ închisă și egocentrică, așa cu se întâmplă în Tărâmul pustiu al lui Eliot, de pildă - nu reușesc să favorizeze accesul către ceea ce este vag, contingent, neformat, incomplet în limbaj sau în experiență. Către ceea ce este, cu alte cuvinte, foarte uman. Mai mult chiar, aceste nuclee narative - rotindu-se în jurul unor imagini disparate - trădează, în cele mai multe cazuri, o nostalgie mai abil sau mai stângaci disimulată, a esențelor primordiale
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sociale, constituind rețele ce exprimă În același timp raporturi de putere Într-un anumit câmp. În modelul propus, considerăm dinamica legăturii instituții sociale - rețele de relații sociale din perspectiva implicării actorilor sociali În modelarea instituțională (chiar dacă operând cu modele mentale incomplete); din această dinamică rezultă instituții sociale funcționale la diferite nivele de agregare socială; funcționalitatea la nivel social (echivalentă cu instituții sociale eficiente) apare atunci când (așteptările) probabilitățile subiective asociate acțiunilor semnificative ale celorlalți actori - relații sociale - coincid cu (se ipostaziază În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
resursele prin intermediul relațiilor de schimb contractuale, discrete și, ideal, impersonale, ce se stabilesc Între agenți economici. Problema pieței ca instituție de organizare economică este aceea că Întotdeauna contractele, În calitatea lor de angajamente scrise de acțiune, reglementează doar imperfect sau incomplet schimbul dintre actori; aceasta se datorează incertitudinii și consecințelor neanticipate ale acțiunilor angajate. Incertitudinea și incompletitudinea contractelor generează Însă oportunism (mai ales În situații de dependență generate de specificitatea investiției inițiale), precum și lipsa condițiilor exterioare egale. Dacă toate consecințele ar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nu există posibilitatea anticipării și planificării tuturor situațiilor, pot apărea situații neprevăzute și ale căror condiții nu au fost negociate, care comportă Înțelegeri și interpretări diferite ale partenerilor și astfel pot genera conflict. În acest caz drepturile de control sunt incomplete, În sensul că nu sunt specificate și agreate ex-ante, ci pot fi doar impuse printr-un anumit mecanism instituțional. Există astfel angajamente latente care nu sunt asumate prin negociere, ci decurg din componenta instituțională a contractelor, adică sunt social constituite
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și agreate ex-ante, ci pot fi doar impuse printr-un anumit mecanism instituțional. Există astfel angajamente latente care nu sunt asumate prin negociere, ci decurg din componenta instituțională a contractelor, adică sunt social constituite. O. Hart (1993) denumește aceste drepturi incomplet asumate acțional „drepturi reziduale de control”. Drepturile reziduale de control nu sunt angajate contractual de părți, ci sunt fixate (reglate) instituțional Într-o direcție sau alta. Într-un exemplu furnizat de același autor, se presupune că doi actori, A, furnizorul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În contractul dintre A și B nu se precizează nimic În acest sens, B are nevoie de acceptul lui A pentru obține mai multe caroserii. Situația lui B este astfel la dispoziția lui A. În cazul În care contractul este incomplet, În sensul că nu precizează explicit cui revine dreptul rezidual de control al furnizării unui număr suplimentar de caroserii, acest drept aparține totuși lui A În virtutea proprietății social constituite asupra propriilor capacități de producție. Dacă această situație ar fi fost
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fi soluționată pe bază de reciprocitate fie În cadrul rețelei de relații În care este implicată, fie prin reglarea balanței, pe termen lung, Între cei doi actori. În astfel de cazuri, datorită incertitudinii, relațiile individuale dintre actori nu pot fi decât incomplete. Insuficiența relațiilor particulare dintre actori este completată social, fiind soluționată prin mecanisme instituționale: dreptul real asupra lucrurilor - proprietatea asupra unui anumit bun, imersiunea unei relații Într-un context mai larg al relațiilor sociale sau Într-o serie de tranzacții ce
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de colectivitate, În timp ce organizația este o instituție ce facilitează cooperarea prin asociere Între actori având capacități proprii de acțiune (solidaritate prin diferențiere). Ambele instituții sunt construcții sociale mai presus de voința și acțiunea actorilor individuali. Acestea din urmă ar fi incomplete, În lipsa cadrului instituțional social În care sunt implicate. Piețele sunt Întemeiate pe drepturile de proprietate, dar includ multe alte reglementări privitoare la relațiile dintre parteneri (drepturi, obligații, răspundere etc.). 7.1 Diferențe instituționale Între piețe și organizații Componenta instituțională este
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
adică preponderent contractual sau instituțional) și relațiile reciproce sau schimburile sociale. În relațiile negociate, actorii se angajează Într-un proces comun, mutual, de negociere, prin care ajung la o Înțelegere contractuală a termenilor de schimb. Desigur, angajamentele negociate fiind doar incomplete, există Înțelegeri sociale, rezultante ale unui proces de negociere socială, ce iau forma prevederilor legale sau a componentei instituționale a relației. Relațiile sociale de reciprocitate pe termen lung, schimburile sociale ce nu devin tranzacții nefiind guvernate În primul rând de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relațiile de reciprocitate determină, la rândul ei, angajamentul credibil al actorilor (credible commitment) În relații de schimb pe termen lung, odată ce au identificat actorii ale căror comportamente sunt pro-sociale, În dauna oportuniștilor. Angajamentele latente de care vorbea O. Hart (1993), incomplet asumate acțional, dar soluționate instituțional În cadrul piețelor și ierarhiilor, sunt clarificate În virtutea Încrederii În comportamentul pro-social al partenerului. Cercetările etnografice realizate de Uzzi (1996) arată că „Încrederea acționa ca un mecanism de guvernare (governance structures - mecanisme de aliniere a recompenselor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
componenta instituțională (non-contractuală, normativă) a contractelor. În lipsa instituțiilor, manifeste sub forma drepturilor de proprietate (care stabilesc relații negative În terminologia lui Durkheim), a dreptului comercial sau a dreptului muncii, contractele, ca angajamente mutuale negociate Între părți, nu pot fi decât incomplete În condițiile unor evenimente neașteptate (În exprimarea lui Williamson perturbări cu consecințe majore). Instituțiile și reciprocitatea sunt mecanisme adaptative ce induc așteptări sociale și stabilesc un „sens” comun al cooperării În cazul evenimentelor imprevizibile. Instituțiile formale reprezintă background-ul legal
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Acest lucru nu Înseamnă că agenții nu pot fi și altruiști. Altruismul nu echivalează Însă cu a fi agent perfect, adică a acționa În sensul maximizării intereselor principalului. K. Arrow (1974, apud Rowlinson, 1997:54 ) argumentează că incomensurabilitatea și comunicarea incompletă a valorilor și dorințelor umane fac imposibilă reciprocitatea absolută. Chiar dacă agentul dorește să acționeze congruent intereselor principalului, nu poate avea măsura exactă a direcției și amplitudinii acestor interese. Conform abordării raționaliste, comportamentul organizațional și guvernarea organizațiilor ar urmări minimizarea costurilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de modificare la nivelul câmpului inducând de-legitimarea strategiilor dominante de menținere a unui portofoliu constant de clienți pentru producția În lohn. Modelele avansate de Burt (1980, 1982), Granovetter (1985), Uzzi (1996, 1997) și ceilalți autori În domeniul rețelelor sunt incomplete prin faptul că văd rețeaua doar ca ipostaziere obiectivă a patternurilor interacționale Între actori. Datele sugerează mai degrabă ipoteza instituționalizării unor strategii practice, a unor concepții culturale care susțin un anumit șablon de relaționare și care servesc interesele unei anumite
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
95-109. Hannan, Michael T., Freeman, J., The Population Ecology of Organizations, The American Journal of Sociology, Vol. 82, 1977: 929-964. Hannan, Michael T., Freeman, J., Structural Inertia and Organizational Change, American Sociological Review, Vol. 49, 1984: 149-164. Hart, O.D., Incomplete Contracts and the Theory of the Firm, În Williamson, O.E., Sidney, W.G., (eds.), The Nature of the firm: origins, evolution and development, Oxford, Oxford University Press, 1993. Hirschmann, A.O., Abandon, contestare și loialitate. Reacții față de declinul firmelor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
idee, rămânem fie cu o alternativă preferată unanim (cazul prude vs. lewd varianta originală și cazul alegerii cantității de muncă), fie cu două astfel de alternative (cazul prude vs. lewd varianta extinsă), în acest ultim caz însă, preferința socială este incompletă. 4.2. Soluțiile Gibbard În (1974), Gibbard propune două rezultate importante. În primul rând, arată că libertarianismul propus de Sen este inconsistent nu doar atunci când îl folosim împreună cu domeniul universal și condiția Pareto slabă, ci și atunci când îl folosim doar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
apelând la cazul alegerii cantității de muncă. Cum și cum toate alternativele din decisivitățile libertariene (date de condiția libertariană Sen) întâmpină opoziție din partea celuilalt individ, atunci, dar între 1a și 3a nu avem o preferință Pareto slabă (preferința socială este incompletă), așadar, prin. Deoarece în toate celelalte cazuri alternativele selectate în decisivitățile libertariene întâmpină opoziție, soluția este aceeași, în perechea sau perechile în care preferința indivizilor are același sens. Să arătăm acum că inconsistența nu poate apărea nici atunci când avem n
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințele (pentru a avea profilul invers), obținem, din nou, o relație de preferință aciclică. Pentru cazul cu două perechi pe care acționează procedura paretiană și două decisivități libertariene (cazul alegerii cantității de muncă) relația de preferință socială este aciclică, dar incompletă. Acest fapt se poate verifica. Dacă folosim o versiune a condiției libertariene care acordă decisivitățile pe toate x variantele , putem lua și următorul caz. De aici, alternativa preferată social este 3a . Paradoxul este eliminat. În cazul cu mai multe strategii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este o conduită psihologică mai complexă, bazată În mare măsură pe experiența noastră personală și socială, o interpretare a realității, deci o stare subiectivă care implică Întreaga personalitate (Sillamy, 1996). La copiii cu dizabilități mentale, percepția are un caracter fragmentar, incomplet, limitat, rigid, dezorganizat; dificultățile de analiză și sinteză determină confuzii și imposibilitatea delimitării clare a unor detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii Întregului pornind de la elementele componente. Îngustimea câmpului perceptiv (perceperea clară a unui număr mai mic de elemente
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
pe beneficii categoriale. Totodată, reforma instituțională din anul 2003 a produs un decalaj între legislația în vigoare și cadrul instituțional. Din cauza restructurării instituționale - pe linia ANPH, în anul 2003, cu deosebire în plan teritorial, Legea nr. 519/2002 a devenit incompletă, fiind greu de aplicat și parțial nefuncțională, întrucât se bazează pe instituții care nu mai există. În contextul protecției speciale, nevăzătorii au drepturi suplimentare, deoarece în România, înainte de 1989, au existat doar două asociații ale persoanelor cu handicap, și anume
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
limbajului verbal este redusă deoarece acesta e perceput auditiv inexact în comparație cu modelul perceput de persoana care aude; deficientul de auz beneficiază de indici vizuali în special în perceperea vorbirii orale; - dobândirea unor modele necesare însușirii limbii materne este distorsionată și incompletă; - frecvența de folosire a formelor limbajului verbal este redusă: cu cât pierderea de auz e mai mare, cu atât va dispune mai puțin de limbaj verbal care i se adresează lui. Dacă la copilul cu auz normal învățarea vorbirii se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
clasificare a „consecințelor bolii”, ce a inclus un model conceptual în care „boala” și „afecțiunea” erau legate de posibilele lor consecințe, respectiv afectare, dizabilitate și handicap. Modelul a ajutat lumea să înțeleagă faptul că „boala” analizează singular oferă o perspectivă incompletă a stării de sănătate. Figura 1. Modelul original ICIDH (OMS, 1980Ă boală afecțiune dizabilitate handicap La începutul anului 1990 s-a început revizuirea și restructurarea ICIDH. După nouă ani de studii, OMS a publicat un nou sistem de clasificare: CIF
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
des putem greși aplicând mecanic această regulă. În general, ea funcționează însă, iar omul o utilizează frecvent, mai ales când e vorba de inițierea contactelor cu persoane până atunci necunoscute. Față de cele științifice, strategiile cogniției sociale (cotidiene) sunt spontane, neelaborate, incomplete, dar ele au multe puncte comune cu primele. În câmpul lor de competență psihosocială, în nișele lor din vastul sistem ecologic social, indivizii obișnuiți se comportă- conform unei expresii deja consacrate în psihologia socială și sociologie - ca niște „mici oameni
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]