153,583 matches
-
a agenților care, deși aflați în afara sistemului administrației locale, promovează parteneriatul cu instituțiile locale de stat. Pe o altă dimensiune, agenții respectivi sunt de tip individual sau colectiv. În fine, gradul de instituționalizare al agenților de dezvoltare comunitară care operează individual sau colectiv, în cadrul sau în afara administrației locale, este diferit. Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS)1 este un exemplu de maximă relevanță pentru promovarea dezvoltării comunitare prin facilitatori independenți de administrația locală. Difuzarea inovațieitc "Difuzarea inovației" Proiectul PL se extinde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
satele periferice - este una manifestă și la nivelul întregului mediu rural. Participarea la activitățile organizate de primărie este determinată de mult mai mulți factori decât încrederea în primar și centralitatea satului în cadrul comunei. Există și alți factori relevanți, de natură individuală și familială. La nivel de gospodărie, contează și starea materială, stocul de educație, distribuția pe vârste. Participarea comunitară instituționalizată este mai mare pentrugospodăriile înstărite, cu stoc de educație sporit și cu adulți tineri în componență. Implicarea gospodăriei în activități antreprenoriale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ANDEO: a) participarea comunitară, fie la proiecte de dezvoltare, fie la mișcări contestatare, se manifestă prin implicarea în inițiere, în luarea deciziei (de inițiere, planificare, execuție, evaluare), în realizarea și în evaluarea proiectului/acțiunii contestatare. b) diferitele forme de capital individual/familial și caracteristicile comunității locale pot influența participarea numai prin intermediul unui set de variabile intermediare cu rol de „filtru”, de convertor între resurse/diversitatea socială/modelele de interacțiune/funcționalitatea instituțională; c) variabilele intermediare măsoară caracteristici ale antreprenoriatului social, oportunităților de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Diferitele ideologii care susțin acțiunile comunitare au profiluri specifice în funcție de actorii, mijloacele, obiectivele și valorile pe care le promovează. Ideologiile comunitariste (Etzioni, 1996, 2002), spre exemplu, orientează acțiunile sociale în funcție de modelul „societății bune”, fundamentată pe moralitate, pe echilibrul între libertatea individuală și ordinea moral asumată. În schimb, ideologiile de tip „capital social” lucrează în special prin evidențierea potențialului de acțiune pe care îl are cooperarea (tabelul 21). Deocamdată, în România postdecembristă și în lumea locală care promovează societatea civilă, discursul dominant
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
1984, apud Marangudakis, 2002) orientată către „o societate ideală de comunități spirituale mici, egalitare și tolerante” (Marangudakis, 2002, p. 43). Este o tentativă de reconciliere a tradiției cu modernitatea, a valorilor morale ca bază a organismului social cu protejarea autonomiei individuale, adusă de modernizare (Etzioni, 1996, pp. xviii, 4). „Comunitatea” implicită în comunitarismul din varianta Etzioni nu se reduce la sat sau la grupări locale similare, ci poate cuprinde „orice entitate socială de la sat la grupul de națiuni” și este „un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
capital de relații ca forme specifice de capital social. 4. Ipoteza variabilelor intermediare: nu numai sentimentele de frustrare și mobilizare sunt cele care acționează ca variabile intermediare între IS și AAP. Orientările de valoare, cum ar fi modernitatea sau tradiționalismul individual, reprezintă alte variabile intermediare importante ce influențează relația dintre status și variabilele care compun atitudinile față de acțiune. Cele patru ipoteze sunt dependente de context, fiind relevante pentru perioada de tranziție postcomunistă din România. Ele s-ar putea însă aplica și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
prevenire a conflictului” etc. Există două paliere sau niveluri majore de măsurare a extremismului - cel atitudinal și cel comportamental 1. Nivel de măsurare a discriminării sau excluderii Mecanisme de discriminare/excludere: separare; excludere; supercentrare pe propria cultură; supercontrol; suprimarea drepturilor individuale, civice; crima ca mijloc de acțiune politică; mecanisme cumulate. Nivel atitudinal de măsurare a extremismului: - ideologii difuze sau structurate ale discriminării; - fanatism; - dogmatism; - ideologii de tip etnocentrism; - naționalism agresiv etc.; - afirmări de personalitate autoritaristă, ideologii totalitare etc.; - ideologii totalitare. Nivel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
acțiunile umane la modul abstract, ca mulțime de evenimente de același tip.” (Sandu, 2003, p. 16) Ideologie - credințe și sisteme de formulări aferente lor care pot fundamenta acțiuni sau pot justifica aranjamente instituționale. În funcție de scara de manifestare, ideologiile pot fi individuale sau sociale, grupale sau comunitare, naționale sau regionale. Elaborarea lor poate fi sistematică, atunci când sunt produse de un actor specializat, sau difuză, în condițiile în care nu sunt formulate prin concepte specializate și cu argumentația care se pretinde a fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
până la științific sau pretins științific. Pregnanța ideologiilor este maximă în luptele politice pentru putere. În astfel de cazuri, ideologiile sunt efectiv instrumente de acaparare sau menținere a puterii. Construcțiile ideologice sunt prezente însă și la nivelul unor strategii de viață individuale sau familiale. Astfel, se poate vorbi despre ideologii ale migrației, antreprenoriale etc. Ideologiile sociale (difuze) nu au o elaborare sistematică, instituțională sau de autor. Ele circulă sub formă de credințe, opinii mai mult sau mai puțin structurate, la nivelul populației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
40 (iunie), pp. 322-343. Hudson, K. (2004), „Behind the rhetoric of community development: How is it perceived and practiced?”, în Australian Journal of Social Issues, nr, 8/1. Inkeles, A. (1969) „Making men modern: On the causes and consequences of individual change in six developing countries”, în American Journal of Sociology, nr. 75(2), pp. 208-225. Jackson, E.F.; Curtis, R.F. (1972), „Effects of vertical social mobility and status inconsistency: A body of negative evidence”, în American Sociological Review, nr. 37, pp.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fetelor de protocol. Le spusese acestora: "Fetelor, dacă noi facem treaba cea mai grea, noi tragem la șaibă și nu ne alegem decât cu picioare în părțile noastre estetice, atunci ia să tratăm noi problema corespunzător. Fiecare serviciu trebuie tratat individual, dar nu înainte ca fiecare fetiță să-l negocieze cu mine. Noi suntem o mină de aur și de argint, trebuie să ne valorificăm bine resursele. Dacă nu ne alegem măcar cu câte o garsonieră, ne lăsăm de meserie. O
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
terenul bitumat de la stadion, singurul cu dimensiuni oficiale, omologat, construit de sondorii din județul Prahova, veniți pentru prospecțiuni geologice pe dealurile comunei, cu o suprafață de o sută de kilometri pătrați. Totuși, sporturile în care am excelat au fost cele individuale: schiul, tenisul de masă și, în special, sportul minții, în care am devenit campion absolut in clasa XII-a. Diploma o păstrez cu mare grijă în vitrina cu trofee, alături de cele obținute mult mai târziu, în fotbal, popice, literatură umoristică
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și tipic pentru o anumită colectivitate. Media aritmetică reprezintă valoarea obținută prin raportarea sumei tuturor valorilor variabilei la numărul cazurilor. Media aritmetică se calculează după formula: Χ = n x n i i ∑ =1 , (1) unde: Χ = media aritmetică ix = valorile individuale; 1 n i= ∑ = operatorul adunării (suma) n = număr de cazuri. 64 Indicatorul cu o mare aplicare în caracterizarea variației caracteristicii față de medie este abaterea standard ( )σ . De asemenea, abaterea standard este folosită și în analiza dispersională a colectivităților statistice. Formula
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
colaborarea dintre coregraf și antrenor. Utilizarea acompaniamentului muzical în concordanță cu mijloacele de pregătire artistică utilizate, contribuie la îndeplinirea obiectivelor pregătirii gimnastelor. Mijloacele pregătirii artistice trebuie să fie în concordanță cu nivelul de pregătire artistică al gimnastei. Astfel, valorificarea calităților individuale, a particularitățile motrice, morfologice și de temperament, evitarea eventualelor deficiențe sau mascarea unor defecte, în realizarea compoziției artistice a exercițiilor, duc la ridicarea valorii execuției gimnastei. 109 Propuneri Ca urmare a cercetărilor efectuate și a rezultatelor obținute în urma aplicării modelului
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
în ceea ce privește relațiile publice: 1. Relațiile publice au rolul de a crea, menține și promova un climat intrainstituțional pozitiv, folosind tehnici de comunicare internă, alături de utilizarea unui grad mare de empatie pe care trebuie să îl aibă consilierul PR în ceea ce privește mentalul individual și cel colectiv al propriului sistem. 2. Relațiile publice au rolul de a crea, menține și promova un climat interinstituțional pozitiv, folosind tehnici de comunicare externă care să valorifice din plin constanța și coerența. 3. Relațiile publice au rolul de
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
de campanie face apel la un parametru foarte important al structurii noastre interne: atitudinile. Scopul prin-cipal al acestor campanii este acela de a întări poziția grupuri-lor-țintă în raport cu o situație, persoană, eveniment, valoare, normă, regulă care este deja formată în mentalul individual al fiecărui membru al respectivelor entități sociale. Astfel de cam-panii de PR se folosesc în special în domeniul politic, iar gru-purile-țintă sunt reprezentate de simpatizanți ai unei idei, dar care de obicei nu sunt membri ai partidului care promovează respectiva
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
de astfel de campanii au practic aceleași convingeri ca și cele promovate de acestea, dar ele se găsesc într-o stare latentă, nefiind total conștientizate. Rolul acestor campanii este tocmai acela de a conștientiza ideile latente existente la nivelul mentalului individual și al celui colectiv. 1. Problema este necesar să se identifice o anumită idee care se dorește a fi conștientizată de către mentalul colectiv al grupurilor-țintă. Pentru ca astfel de campanii să poată avea relevanță, este absolut necesar ca respectivele idei abordate
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
grupurilor-țintă) la vechile idei sau atitudini, constând în inocularea unor noi idei sau noi elemente de identitate referitoare la tema promovată de campanie. 3. Reînghețarea este etapa în care se încearcă fixarea și sedimentarea noilor idei deja asimilate de către mentalul individual și cel colectiv. Este de fapt etapa cel mai ușor de realizat, iar tehnicile folosite în cadrul acesteia seamănă foarte mult cu cele folosite în campaniile de conștientizare și de educare publică. Astfel de campanii sunt folosite de obicei în domeniul
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
și de educare publică. Astfel de campanii sunt folosite de obicei în domeniul politic și sunt îndreptate asupra nucleelor adversarilor politici, dar se aplică și în alte domenii de activitate, în special acolo unde este nevoie de schimbarea unor mentalități individuale și colective. 1. Problema după cum am afirmat și anterior, campaniile de schimbare a atitudinilor se folosesc în general în domeniul politic. Obiectivul acestora în astfel de zone este acela de a determina un grup-țintă cu alte idei decât cele ale
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
te-mele posibile, enumerăm următoarele: fumatul, cancerul de sân, un anumit tip de medicament etc. D. Campanii care abordează mai multe teme De obicei nu sunt recomandabile campaniile care abordează mai multe teme, deoarece informațiile se dispersează la nivelul mentalului individual și al celui colectiv. Sunt totuși situații complexe în care, în cadrul aceluiași tot unitar, se propun dezbaterii mai multe teme, deoarece o singură temă a respectivei situații nu ar reuși să descrie în toată complexitatea sa evenimentul în chestiune. În
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
care trebuie rezolvată, cât și, mai ales, o anumită temă legată de o anumită stare sau situație intrași extrasistemică, prin care instituțiile publice sau private își pot crea, menține sau dezvolta un anumit profil de imagine publică pozitivă în mentalul individual și cel colectiv. În conformitate cu ceea ce am afirmat anterior, problemele sau temele cu care se confruntă sistemele pot fi de mai multe tipuri: 1. ameliorarea sau corectarea unei imagini sistemice negative în mentalul colectiv; 2. rezolvarea unei situații de criză, în
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
cât și amenințările din mediul extern"57. > Analiza câmpului de forțe Se găsește de asemenea la limita dintre metodele formale și cele informale. Acest tip de analiză se realizează de fapt înaintea definirii situației-problemă. Ea constă dintr-o analiză fie individuală, fie prin brainstorming, în scopul determinării tuturor forțelor negative care pot cauza o situație-problemă sau pot contribui indirect la declanșarea unei situații-problemă, dar și al determinării tuturor forțelor pozitive care ar putea ajuta ca sistemul să nu fie confruntat cu
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
de PR, precum și pe modele de PR tehnic (vezi Grunig și Hunt) și constă în atragerea clientului spre un anumit gen de produs sau serviciu prin prezentarea acestuia (printr-un spot audio sau audio-video). Ca urmare a fixării în mentalul individual a respectivului spot, acesta va determina în timp o reacție din partea clientului, reacție care va da naștere acțiunii de a cumpăra respectivul produs sau serviciu. 3. Strategia push and pull Este rezultatul combinării celor două tipuri de strategii descrise anterior
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
a energiei termice ; Normativ privind condițiile de montare și exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru apa rece, caldă, agentul termic pentru încălzire și apa caldă de consum în domeniile condominiale ; Normă metodologică de facturare și repartizare pe proprietari individuali a consumului total de apă înregistrat la nivelul branșamentului condominiului ; Ordonanța de urgență nr.97/2005 art.37-38 privind cartea de imobil ; Ordonanța de urgență a Guvernului nr.69/2010 privind reabilitarea termică pe bază de credite ; Hotărârea de Guvern
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
posibilitatea tehnică de furnizare a utilităților de bază. Codul civil, în art.659, prevede, fără echivoc, că se pot constitui asociații de proprietari în cazul clădirilor cu mai multe etaje ori apartamente sau în cazul ansamblurilor rezidențiale formate din locuințe individuale, amplasate izolat, înșiruite sau cuplat, în care există proprietăți comune și proprietăți individuale. Din cuprinsul acestei prevederi se desprinde concluzia că nu-i necesar ca imobilele să fie concentrate pe o anumită suprafață de teren, ele putând fi amplasate la
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]