5,050 matches
-
explicații în știința politică și în sociologie, Mattei Dogan Constituția libertății, Friedrich A. Hayek Corupția politică. Înăuntrul și în afara statului-națiune, Robert Harris Curs de știință politică, Gianfranco Pasquino Democrația și alternativele ei, Christian Haerpfer, William Mishler, Richard Rose Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau Europa comuniștilor, Pascal Delwit, Jose Gotovitch, Jean-Michel De Waele Europa liberalilor, Nicholas Roussellier Europa socialiștilor, Michel Dreyfus Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaționale a comunismului românesc, Emanuel Copilaș
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
afectate de crize alimentare. Prin acest demers integrat, se va putea gestiona mai bine grupurile vulnerabile și se vor aplica mai eficient programele de adaptare, prin ajutor și asistență internațională în vederea ieșirii din criză. În concluzie, lupta contra sărăciei și inegalității sociale, dezvoltarea politicilor sociale și limitarea efectelor unor posibile catastrofe, s-ar înscrie pe agenda de zi a unor astfel de sisteme integrate și conectate la nivel internațional în ceea ce privește securitatea alimentară. Partea I DE LA INTELLIGENCE ECONOMIC LA AGROINTELLIGENCE PARADIGMA GEO-AGRO-ECO-BIO-MANAGEMENT
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
sub formă de programe de monitorizare, analiză și informare la nivel național și internațional - ar putea distruge cercul vicios al insecurității alimentare și, astfel, conflictul ar putea fi gestionat prin politici de prevenire și combatere, prin dividende de pace, stoparea inegalităților orizontale, îmbunătățirea coeziunii sociale și reconstruirea încrederii, care s-ar baza pe legitimitatea și capacitatea guvernelor de a menține stabilitatea și echilibrul securității agroalimentare. În secolul XXI, conflictul civil este aproape exclusiv un fenomen care afectează țările mai puțin dezvoltate
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
de după 1989, importanța acestor pături mijlocii. Să amintim, cu titlu de simplă exemplificare, doar pe Stelian Tănase: Clasa mijlocie singură poate asigura un echilibru al corpului social, moderație, toleranță, compromis și poate consolida procedurile democratice. O societate fisurată, cu mari inegalități sociale, nu constituie terenul prielnic pentru o evoluție democratică. (Regimul politic și stabilitatea, în Sfera politicii, 26, martie 1995). Am putea reproduce citate cvasiidentice și din Nicolae Manolescu, Mircea Mihăieș și alții. Este ușor de observat că notele specifice ale
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în raportul cu piețele financiare și transnaționalizarea rapidă a rețelelor de producție. Numeroși specialiști analizând acest fenomen susțin că timpul națiunilor, a statelor-națiune nu a trecut iar întreprinderea globală este mai mult un proiect decât o realitate incontestabilă. „Datele despre inegalitățile contemporane în diferitele societăți sunt dramatice și foarte bine cunoscute. Acum aproximativ o treime din populația lumii - 1.3 miliarde de oameni trăiesc cu venituri de mai puțin de un dolar pe zi, 2.8 miliarde din 6 miliarde de
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
trăiesc cu venituri de mai puțin de un dolar pe zi, 2.8 miliarde din 6 miliarde de oameni trăiau în sărăcie la începutul anilor 1990." Procesul de mondializare poate fi considerat unul dintre elementele care a dus la accentuarea inegalităților dintre zonele geografice ale lumii. ; În abordarea acestui termen au existat păreri pentru mondializare, potrivit cărora acesta este o șansă pentru țările de la periferie și o alternativă la eșecul proiectelor de modernizare naționalistă. Însă există și curentul opus, care consideră
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Irakului acestea având unele rezultate după o perioadă de timp. Începând cu anii `70, egalitatea este principiul căruia i se acordă o prioritate mai mare, prin politicile de realizare a unei noi ordini economice internaționale, aplicarea schimburilor care să atenueze inegalitatea dintre diferitele părți ale lumii.75 Crearea și menținerea unui echilibru economic internațional prin încurajarea statelor din lumea a treia spre un avânt economic s-a aflat pe agenda internațională, de asemeni „asigurarea bunăstării viitoare" este un subiect important. ; ; importante
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
mari. În interiorul Sudului global Ățările din lumea a treia) pot exista și regiuni mai dezvoltate care se apropie de regiunile industrializate cu o economie peste media țărilor sau regiunilor Sudului. Așadar se poate vorbi și despre o disparitate sau o inegalitate economică de la o regiune la alta. Țările subdezvoltate tind să aibă multe elemente definitorii comune, printre care se numără numeroasele revolte sociale sau numeroasele războaie care nu fac altceva decât să adâncească criza și sărăcia. Lupta pentru supraviețuire și pentru
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
locul doi în lume după Federația Rusă.232 Însă deși se bucură de resurse naturale care îi consolidează statutul internațional, există și numeroase probleme de ordin intern în privința economiei. Printre aceste dificultăți cu care se confruntă economia internă a Rusiei inegalitate dezvoltării regiunilor este una foarte vizibilă, în timp ce Moscova cunoaște o ascensiune economică incredibilă, existe și zone slab dezvoltate care se confruntă cu fenomenul sărăciei. ; ; Dificultatea cea mai mare cu care se confruntă economia rusă după 1990 este aceea că legile
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
exemplu, pe următoarele: "Atât în baza nemulțumirilor și a nenorocirilor care le acompaniază cât și în baza faptului că ele conduc la subordonarea unor indivizi față de alții și - ca atare - eșuează în asigurarea respectului pentru autoritatea morală (agency) a acestora, inegalitățile de status pot fi văzute, de asemenea, drept un atac la adresa demnității umane" (Robert Jubb, "The Real Value of Equality", în The Journal of Politics 77, 3 (2015), p. 682); "Respectul elementar pentru autoritatea morală (agency) individuală este cerut de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Oameni care se credeau inteligenți nu au putut să ghicească înțelesul ascuns al acestor cuvinte, nu au văzut că ele se contrazic, nu au văzut că în natură nu există egalitate, că nu există libertate, că natura însăși a stabilit inegalitatea spiritelor, a caracterelor și a inteligentelor, așa de mult supuse legilor sale; acești oameni nu au înțeles că mulțimea este o forță oarbă; că parveniții pe care îi aleg pentru a guverna nu sunt mai puțin orbi în politică decât
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
la pedepsirea severă a propriilor copii. 4.3. Mediul social La rândul său, mediul social conține numeroase surse de influență de natură să inducă, să stimuleze și să intretină agresivitatea În mediul școlar: situația economică, slabiciunea mecanismelor de control social, inegalitățile sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfunctionalități la nivelul factorilor responsabili cu educația tinerilor, lipsa de cooperare implicate În educație. Pentru fostele țări comuniste,creșterea funcțională a violenței În general, nu numai a violenței școlare, este pusă pe seama unui complex de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
sancționare a copilului pe motiv ca “bătaia-i ruptă din rai”. Mediul social conține și el numeroase surse de influență de natură să inducă, să stimuleze și să Întrețină agresivitatea În mediul școlar: situația economică, slabiciunea mecanismelor de control social, inegalitățile sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfuncționalități la nivelul factorilor responsabili cu educația tinerilor, lipsa de cooperare implicate În educație. Din cele enunțate reiese necesitatea colaborării dintre școală și comunitate În vederea reducerii conduitelor deviante la adolescenți și nu numai. In acest
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
mai elocvent a fost generalul Țenescu: „ O expunere completă și în același timp impresionantă a situației create a fost făcută de șeful Marelui Stat Major, general Țenescu, care, după ce a declarat că armata-și va face datoria, a stăruit asupra inegalității forțelor ce aveau să se înfrunte. El a pus în lumină capacitatea de luptă, instrucție și utilaj a Armatei Sovietice și a conchis că armata noastră ar putea rezista câtăva vreme, retrăgându-se pe Siret, numai dacă ar putea conta
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
convinși fiind de profundele transformări datorate cunoașterii științifice a naturii, timp de un mileniu. Pentru abordarea critică a filosofiei, însă, în timp ce Descartes propune o critică teoretică-rațională, Bacon propune o critică empirico-practică. Descartes ridică îndoiala la rang de esență filosofică, datorită inegalității dintre realitate și impresiile obținute prin simțurile percepției. Nimic din ce percepem prin simțurile noastre nu poate fi conform cu realitatea și astfel "toate datele științifice despre lucruri corporale, fizice și astronomice sunt îndoielnice" și, în concluzie, singurul lucru neîndoielnic este
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Despre educație, dezvoltă ideea educației omului pentru a deveni cetățean. În nuvela Julie sau La nouvelle Héloïse deschide porțile preromantismului. Cartea Confesiuni deschide era autobiografiilor moderne, iar Visările unui hoinar singuratic pe cea a introspecției în subiectivitate. În Discurs asupra inegalității și Contractul social pune piatra de hotar a socio-politicii. Semnează tot ce a scris toată viața astfel: "J.J. Rousseau, Cetățean al Genevei", mândru că aparține unui stat guvernat democratic de un consiliu de 200 de membri. Trimiterea copiilor la orfelinat
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
aforism, potrivit condițiilor actuale: „Fiecăruia după capacități trebuie, în măsura în care el se referă la satisfacere în sensul îngust al termenului să fie schimbat cu altul: „fiecăruia după nevoile sale”; că, altfel spus, diferența în activitate, în munca depusă, nu fondează nicio inegalitate și niciun privilegiu în ce privește posesia și satisfacerea”. Totuși, dincolo de existența unui soclu comun pentru diversele comunisme, marxismul* marchează diferența dintre comunismul vechi, zis de consum și comunismul modern, axat pe producție. Marx este cel care articulează ideea cea măreață la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cât mai durabile atât creșterea, cât și progresele sale. Desigur, populația ei are încă motive să se plângă: mizeria unei minorități, sărăcia majorității - jumătate din cei 1,3 miliarde de chinezi trăiesc cu mai puțin de 2 dolari pe zi - inegalitatea condițiilor, autoritarismul adesea brutal și corupția partidului unic care, din comunism, n-a mai păstrat decât numele, insuficiențele statului. Dar, cel puțin, este din ce în ce mai îndepărtată amintirea tragediilor Chinei maoiste care au antrenat moartea a mai mult de 50 de milioane
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
integrării, aceasta pentru că nu și-au fundamentat în suficientă măsură transformările pe existența unui stat de drept, care rămâne baza primordială a UE. EGALITARISM Plasând „sfânta egalitate” în inima doctrinei sale, comunistul francez Gracchus Babeuf aproprie explicația rousseanistă a originilor inegalității de mijloacele de a-i distruge cauzele. Lucrarea sa Manifestul egalilor din 1795 propovăduiește o societate bazată pe suprimarea proprietății private, a comerțului și a banilor, pe extincția clasei trândave și pe repartiția bogățiilor în funcție de nevoi. Necesitatea unei restaurații a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de partaj proprie comunismului ancestral și a propovădui societatea dezalienată, Marx* se sprijină pe „egalitatea proletară”, născută din pauperizarea producătorilor industriali și din condiția comună a exploataților. Legată de progresul industrial, aceasta alimentează promisiunea unei societăți a abundenței în care inegalitățile naturale, fizice și intelectuale s-ar șterge în sfârșit. De aceea, după abolirea proprietății, a claselor și a statului, fiecăruia i-ar fi suficient să presteze o muncă după posibilități, într-un mod cât se poate de liber, pentru a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1927, Stalin* va reaminti că, în această nouă lume, „dreptul inegal” ar decurge din repartiția produselor după regula „De la fiecare după capacitățile sale, fiecăruia după nevoi”. Acest egalitarism teoretic a alimentat cu generozitate pasiunea egalitaristă, voința de a lupta contra inegalităților sociale și culturale, care a fost - și rămâne - unul din resorturile fundamentale ale angajamentului comunist, chiar dacă, în mod paradoxal, regimurile comuniste au instaurat niște societăți profund inegalitare. FRIEDRICH ENGELS → MARX șI ENGELS SPANIA (RĂZBOIUL DIN) → RĂZBOIUL DIN SPANIA SPIONAJ Prin
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
democrațiile populare - iar din 1949 și în China. Depășirile de norme sunt legate de gratificații simbolice* și materiale - bonuri de alimente, medalii etc. Stahanovismul este așadar și un factor de diferențiere în rândurile clasei muncitoare și de introducere a unor inegalități în întreprindere. Cu toate acestea, foarte curând, acest „eroism” în muncă se lovește de rezistențe puternice, muncitorii înțelegând că el nu vizează decât creșterea normelor și întărirea disciplinei. Va trebui să se aștepte anul 1988 pentru ca Gorbaciov* să denunțe manipularea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
teatrul lui Stanislavski, muzica lui Prokofiev și șostakovici sau cinematografia unor Dziga Vertov și Eisenstein. însă această reluare a vieții are un preț: în timp ce masa societății a fost adusă de războiul civil și de foamete la o egalitate a sărăciei, inegalitățile sociale cresc din nou, șomajul reîncepe să urce, decalajele dintre sat și oraș provoacă tensiuni, iar partizanii religiei* se revoltă împotriva libertăților câștigate în materie sexuală și împotriva erodării valorilor familiale, ce subminează autoritatea tradițională. Decizia lui Stalin de desființare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
marea lor majoritate, membri ai PCUS*, și marea masă a muncitorilor. Se configurează o viziune militarizată a societății, care pune în valoare „preferința proletară”, acordată celor a căror origine socială este „ireproșabilă”. Totuși, egalitatea condițiilor lasă loc rapid unor profunde inegalități, justificate de nevoia de a-i distinge pe cei ce dau dovadă de loialitate față de putere, după modelul eroilor muncii - stahanoviști și alți muncitori de șoc -, prezenți în toate ramurile industriale și chiar în sectorul agricol. Performanțele lor, mirifice și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
acel grad ideal care să garanteze o culoare saturată și egală în timpul tirajului, dar care să nu înece fibra, să nu deformeze finețea semnului gravat prin supraîncărcare (de altfel, la tirajele pretențioase se procedează la descărcări ritmice ale plăcii). Eventualele inegalități de suprafață ale plăcii de lemn ce pot lăsa neîncărcate cu cerneală unele semne, pot fi rezolvate cu ajutorul unor rulouri mai mici, manevrate pe acele suprafețe. Cerneala trebuie să fie depusă pe suprafețele active cât mai egal, având o grosime
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]