4,420 matches
-
este conținut deja în întrebare și anulează îndreptățirea însăși a întrebării: când nu mai e nimic de făcut, nu e, desigur, nimic de făcut. Bunul-simț va spune că această întrebare este lipsită de sens. Însă această întrebare ascunde în sine insistența neresemnării: de vreme ce, în condițiile în care nu mai e nimic de făcut, întrebarea „ce e de făcut?“ se pune, înseamnă că este totuși ceva de făcut. Înseamnă că se pare că nu mai e nimic de făcut, înseamnă că am
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
țărm, limită atinsă și de atins la nesfârșit. Intrat în circularitatea propriului său proiect, pe care nu-l poate părăsi și nici realiza, eul meu este incapabil să se distanțeze și să se debaraseze de el și rămâne prins în insistența proprie prostiei. Prin natura ei, prostia este in-sistentă, este rămânere tenace în interiorul proiectului, așezare ferventă în el. Privirea liberă care domină proiectul și care își are sursa în sciziunea necesară a eului - obligat pe de-o parte să se livreze
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Reșița Premiul specilal al juriului - Beto, Brazilia Costică Onuță, Vaslui Ioan Măric, Bacău Adam Mezin, Serbia Sculptură Premiul specilal al juriului - Gavril Nichiteanu, București Gheorghe Durac, Iași În zona Moldovei, la Iași, prima expoziție de artă naivă se deschide la insistențele grupului de artiști naivi din oraș: Gheorghe Boancă, Calistrat Robu, Aurora Năforniță, Petre Silion și Mihai Grumăzescu, ce expuneau cu regularitate la manifestările de acest gen din țară. Au fost sprijiniți de Directorul Centrului Județean de Creație, Ion Nazarie, Aurel
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
au vorbit cu părinții lor, atât fetițele cât și băieții refuză să dea amănunte răspunzând simplu prin "da" sau "nu." 63Acești copii și-au schimbat atitudinea față de colegi: sunt mai retrași, în pauze nu participă la jocuri decât după multe insistențe; - Și-au format un grup al lor în care nu acceptă nici un alt coleg; - Față de învățător încep să manifeste dezinteres; - Rezultatele la învățătură au scăzut atât la fete cât și la băieți, indiferent că au rămas în grija bunicilor sau
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
țin legătura cu școala, copiii comunică mai mult cu frații (acolo unde există) sau cu învățătorul; - În ceea ce privește comunicarea părinților cu învățătorul am dedus că 72% din aceștia sunt în permanentă legătura cu învățătorul, 20% iau legătura atunci când sunt solicitați cu insistență iar 8% nu comunică deloc cu școala. Încă o dată se poate menționa importanța pe care o are mediul familial în pregătirea elevilor pentru școală, rolul pozitiv exercitat de comunicarea permanentă cu școala, prin care părinții pot afla și rezolva cu ajutorul
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
găsirea unui adăpost retras și ferit de zgomote În care să nască netulburată. Reflexele și comportamentul ei Înainte de naștere seamănă cu a lupoaicei din sălbăticie, care În preajma fătării, Însoțită de viitorul tată al puiului de lup, Își caută cu multă insistență un loc retras și liniștit În Întunericul crăpăturilor dintre stânci sau În fundăturile adânci din malurile unor râpe sau prăpăstii. Spre deosebire de aceștia, tatăl viitorului cățel nu are asemenea preocupări pentru a-și sprijini partenera, de fapt, după Împerechere, rare ori
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
în diferite împrejurări și contexte. Dar aceasta este condiția obiectivă a oricărei publicistici militante de o anume continuitate. Unele repetiții sunt de fapt augmentative. Altele nuanțează și precizează principiile centrale. Orice luptă de idei presupune oricând și oriunde astfel de insistențe și reluări. Ele sunt totdeauna necesare și utile în funcție de un obiectiv sau altul, când repetiția devine și firească și obligatorie. Reduse la ultima expresie, aceste idei sunt extrem de simple, dar esențiale, pentru viitoarea orientare a culturii și politicii noastre: 1
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
letteratura europea, publicate inclusiv în Italia: studiul a fost scris în 1988. Simple repere bibliografice și nimic mai mult. Ele dovedesc că problema ridicată de Dvs. a preocupat și în România, chiar și în condiții dificile, și cu o oarecare insistență. Concluzia ar fi că printr-un număr (foarte redus) de spirite românești orientate european, cultura și literatura română n-au ieșit, de fapt, niciodată din Europa. În ciuda oricărei izolări culturale, bariere ideologice și cenzuri totalitare extrem de dure. Acești factori sunt
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
să nu irite conștiințele răsăritene: chiar dacă se admite teza devenită între timp adevărat loc comun a unității în diversitate, această unitate se realizează doar în jurul culturilor și literaturilor occidentale. Ele singure se simt și se proclamă în continuare și cu insistență drept suma, sinteza, mama, rădăcina etc. culturii și literaturii europene. patrimoniul comun lor le aparține. Ceea ce pare la o privire grăbită și complexată drept exclusivism și diferențiere nejustificată. Corecțiunile care s-au adus: o Europă a dialogului, a schimburilor și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
intolerante, mediocrității leneșe (am citat din nou pe Mazzini) devin necesitățile absolute ale acestui spirit european, obstacole de depășit cu orice preț. Un nou umanism, o civilizație universală se cer deci instaurate. Astfel de apeluri se fac auzite cu multă insistență mai ales în epoca noastră după terminarea celui de al doilea război mondial, chemată la reconstrucție și reorganizare internațională (T. Mann, 1945). Evoluția evenimentelor pe continentul european din ultimele decenii, în Vest și Est, reactualizează tot mai urgent și mai
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
toți de tendință europeană), credea într-o literatură unică pentru toată Europa. Cultura europeană comună est-vest (referință mai puțin cunoscută) a fost afirmată și de Jules Michelet. Comparatiștii așa-zicând clasici (toți de formație occidentală) n-au mai revenit cu insistență și cu atenția necesară asupra ideii europene. Nu acesta a fost totuși cazul lui Arturo Farinelli în Il sogno di una letteratura mondiale (1925). După 1945, recunoașterea literaturilor central și sud-est europene, rusă și slave în general, devine cu atât
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Critici actuali, ca R.M. AlberŁs și W. Weidle, în sintezele și pledoariile lor europene, sunt animați mai mult sau mai puțin explicit de aceeași convingere. Ea este mult mai răspândită decât s-ar bănui, deși spiritul timpului impune cu o insistență tot mai evidentă o surdină unor astfel de profesiuni de credință. 3. Eurocentrismul cunoaște și forme de exclusivism radical, uneori absurd. Teza, larg răspândită în unele sfere comparatiste, conform căreia doar the western heritage formează obiectul acestei discipline este una
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
tradițională a literaturilor în majore și minore, centrale și marginale, devine atunci fără sens. Astfel de scheme trebuie în orice caz abandonate. Vechiul vis universalist al cetății literelor, Republica litteraria, pe care Renașterea și Umanismul încep să le propună cu insistență Europei, capătă, în felul acesta, o nouă și puternică actualizare. Mesajul său nu privește numai libertatea și eficiența comunicațiilor literare în timp și spațiu, ci și solidarizarea activă în jurul valorilor general-umane. Egalitatea, libertatea, toleranța, ideea de Weltbürgertum literară, conștiința vocilor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
că nu scot mesageria de la telefon... mi-e dor să te țin în brațe ca să nu-ți fie frig de privirea de motan la pândă și de încă ceva... dar ... ... dar! și mie mi-e dor de cicălelile tale, de insistențele tale în a discuta în amănunt lucrurile... și de multe altele! încă stau afară și miros toamna. aici nu mai plouă și, sincer, nici nu e prea frig! mai ții minte primul meu mesaj? cu să facem aia și ailaltă
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Nu, mulțumesc (ital.) 17 Da, vă rog (ital.) 18 Bună ziua (ital.) 19 Ați putea să-mi spuneți... (ital.) 20 Cartier, centrul istoric în Ortigia, Siracusa. 21 Cotidian italian fondat la Milano, în 1876. 22 Aretusa, convinsă de atâta dragoste și insistență, a cedat rugăminților lui Alfeu. Artemis, pentru a le pecetlui dragostea, a săpat o grotă sub fântână. (ital.) 23 O insulă, Ortigia, plutește în mijlocul mării întunecate, în contrast cu Trinacria, unde se află gura țâșnitoare a lui Alfeu, împreună cu izvorul frumoasei Aretusa
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Reșița Premiul specilal al juriului - Beto, Brazilia Costică Onuță, Vaslui Ioan Măric, Bacău Adam Mezin, Serbia Sculptură Premiul specilal al juriului - Gavril Nichiteanu, București Gheorghe Durac, Iași În zona Moldovei, la Iași, prima expoziție de artă naivă se deschide la insistențele grupului de artiști naivi din oraș: Gheorghe Boancă, Calistrat Robu, Aurora Năforniță, Petre Silion și Mihai Grumăzescu, ce expuneau cu regularitate la manifestările de acest gen din țară. Au fost sprijiniți de Directorul Centrului Județean de Creație, Ion Nazarie, Aurel
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
considerate, pentru a împrumuta un termen utilizat uneori de Williams, "aproape de auto-evidență", o concepție acceptabilă a legitimității politice - și concepția în baza căreia ar trebui judecată legitimitatea statelor - nu poate fi decât una de factură liberală, una caracterizată tocmai de insistența asupra unor astfel de constrângeri pentru puterea politică. Aceasta înseamnă însă, printre altele, că, în condițiile modernității, niciun stat nu poate pretinde legitimitate dacă nu își tratează toți cetățenii ca liberi și egali, în sensul de a le oferi temeiuri
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
au procedat miliția și securitatea, aveți tot dreptul să o faceți pentru că aceasta este teza fundamentală a Raportului, și anume că organele de represiune au procedat corect"148. La rândul său. Mircea Iorgulescu remarcă un alt fapt. Este vorba de insistența specială pe care Raportul o pune pe existența unui complot străin, în special sovietic. Faptul acesta ne lasă să înțelegem că un alt public-țintă al documentului SRI ar fi chiar Occidentul. Scopul ascuns este acela de a-i recâștiga respectul
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
aliate Franței, în schimb țările care doreau revizuirea tratatelor nu au privit favorabil respectivul proiect. C. Antoniade, reprezentantul român pe lângă Societatea Națiunilor, informa că “starea de neliniște și de neîncredere creștea în rândurile Conferinței dezarmării deoarece, cu cât se intensificau insistențele anglo-americane pentru reîntoarcerea Germaniei la Conferință, cu atât se accentua atitudinea de intransigență a Reichului”. După ce Anglia a dat asigurări Franței că nu va fi izolată acceptând cererea germană, la 11 decembrie 1932 s-a semnat acordul prin care Germania
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
a fost prezentat spre dezbateri Comitetului special pentru Securitate, constituit de Comisia politică la 10 martie 1933. În discuțiile purtate, a fost abordată și problema interpretării noțiunii de “teritoriu” și de “frontieră”. Această problemă a fost introdusă în dezbateri, la insistența lui Nicolae Titulescu. “Prin intermediul delegației franceze, întrucât România nu făcea parte din Comitetul special, Nicolae Titulescu a propus intercalarea definiției precise a teritoriului în cadrul definiției agresiunii, ceea ce avut drept rezultat introducerea în raportul Comitetului a formulei, "prin teritoriu trebuie să
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
menționat anterior.1 Județul Suceava a înregistrat pierderi mai mici în comparație cu celelalte județe amintite, ele ridicându-se la 1.182 capete ovine, în valoare de 15.720.600 lei/6.288 dolari.2 O altă categorie de animale căutată cu insistență de soldații sovietici a fost cea a porcinelor. Din gospodăriile populației, au fost luate atât animale ajunse la maturitate, cât și așa, numiții "purcei de lapte". Numărul total al porcinelor ridicate în 1944 s-a cifrat la 746 capete, a
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
pentru soarta țăranului. Lui Grigore discuția “îi răscolise nervi.Își propusese de atâtea ori să nu mai vorbească despre lucrurile acestea, și totuși mereu își călca hotărârea”. Apăsate, alungate “lucrurile acestea”(care alcătuiesc substanța romanului) revin cu și mai multă insistență, aducând enervare și neliniște.Pe când “coboară” în Calea Victoriei, însoțindu-l pe Grigore Iuga, tânărul Herdelea -cu gândul tot la discuția de la restaurant- rostește una din acele vorbe tipic liniștitoare, menite să înlăture impresia de încordare și care într-un mod
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
probleme a fost Constantin Rădulescu-Motru, atunci când a încercat surprinderea unor trăsături spirituale distinctive ale poporului român. În lucrările Românismul. Catehismul unor noi spiritualități și, mai ales Etnicul românesc. Naționalismul, autorul - după ce expune rezumativ marile doctrine filosofice referitoare la timp (cu insistență asupra doctrinei kantiene) - configurează o viziune proprie despre destin. Legând indisolubil ideea de noroc de cea de timp, Rădulescu-Motru constată că timpul a reprezentat obiectul de meditație al filosofiei din toate epocile, pe când destinul ca atare a rămas neglijat. Autorul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
anti-păgână" și o alta, a "independenței statale". Practic, scopul tuturor demersurilor diplomatice și al angajamentelor militare românești a fost menținerea granițelor "creștine", cu o anumită marjă de libertate la început față de puterea musulmană, care presa deja asupra întregului areal ortodox. Insistența pe acest fapt, binecunoscut, de altfel, dorește să pună în evidență mai curând necesitatea de a (re)discuta mijloacele prin care s-a putut menține această politică subversivă de neatârnare, devenită un fel de obsesie colectivă (la nivelul imaginarului), dar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
semantice [+Animat], [+Control]. Agentul apare lexicalizat ca subiect al verbelor de percepție a privi, a se uita ta, a asculta etc., care desemnează acțiuni controlate și orientate într-o anumită direcție: (2) [Copiii]Agent își privesc părinții cu mirare/cu insistență. (3) La orele de muzică, [elevii]Agent ascultă muzică simfonică. Tema este, în cazul verbelor de percepție, rolul atribuit obiectului percepției, entității care produce sau cauzează percepția 30. În alte clasificări, aceleiași entități i se atribuie un rol semantic distinct
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]