6,119 matches
-
în cadrul discursului: (i) vorbitorul îi solicită ascultătorului informație (modul în care interlocutorul răspunde la umor poate fi un indiciu al atitudinii sale în raport cu tema dialogului sau cu gradul în care îi acordă atenție interlocutorului); (ii) vorbitorul se autodezvăluie (îi dă interlocutorului un semnal de acceptare, de cordialitate, semnalizează o atitudine pozitivă, dorința de afiliere, de acord); (iii) vorbitorul exercită controlul în relațiile interpersonale (reacția pozitivă la umorul interlocutorului este o formă de recompensă, în timp ce refuzul de a răspunde la umor poate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
gradul în care îi acordă atenție interlocutorului); (ii) vorbitorul se autodezvăluie (îi dă interlocutorului un semnal de acceptare, de cordialitate, semnalizează o atitudine pozitivă, dorința de afiliere, de acord); (iii) vorbitorul exercită controlul în relațiile interpersonale (reacția pozitivă la umorul interlocutorului este o formă de recompensă, în timp ce refuzul de a răspunde la umor poate fi expresia ostilității în cadrul relației; prin umor se pot umple golurile comunicative, poate fi păstrat interesul interlocutorului pentru tema în discuție, se poate anunța schimbarea temei; poate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vorbitorul exercită controlul în relațiile interpersonale (reacția pozitivă la umorul interlocutorului este o formă de recompensă, în timp ce refuzul de a răspunde la umor poate fi expresia ostilității în cadrul relației; prin umor se pot umple golurile comunicative, poate fi păstrat interesul interlocutorului pentru tema în discuție, se poate anunța schimbarea temei; poate funcționa ca formă de obținere a acordului/bunăvoinței/recunoașterii celorlalți); (iv) vorbitorul creează un context comun de interacțiune oferind sentimentul apartenenței la grup și al sprijinului mutual ca formă de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în cea mai mare parte însă dobândită, de a produce mesaje adaptate în mod optim la condițiile concrete de comunicare, cu scopul de a obține eficiență comunicativă maximă. Competența pragmatică se măsoară prin efectele pe care comunicarea le are asupra interlocutorului și prin beneficiile comunicative ale vorbitorului. Competența de comunicare presupune control, adaptare și cooperare. Controlul, cognitiv și operațional, presupune abilitatea individului de a alege și aplica una dintre strategiile comunicative învățate, planificând și autoreglând, cu flexibilitate, comportamentele comunicative în funcție de scopul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cu flexibilitate, comportamentele comunicative în funcție de scopul propus, integrând unități minimale în unități cu grad superior de complexitate. Adaptarea presupune capacitatea individului de a-și adecva în permanență comunicarea scopului general, dar și scopurilor parțiale, rezultatelor parțiale și rezultatului final așteptat, interlocutorilor, contextului general de comunicare. Cooperarea presupune acțiune asupra interlocutorului și reacție la comportamentele sale și la efectele comunicării, schimb informațional și negociere. Competența de comunicare se învață și se perfecționează prin acțiuni organizate și coordonate, prin experiențe de comunicare variate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
minimale în unități cu grad superior de complexitate. Adaptarea presupune capacitatea individului de a-și adecva în permanență comunicarea scopului general, dar și scopurilor parțiale, rezultatelor parțiale și rezultatului final așteptat, interlocutorilor, contextului general de comunicare. Cooperarea presupune acțiune asupra interlocutorului și reacție la comportamentele sale și la efectele comunicării, schimb informațional și negociere. Competența de comunicare se învață și se perfecționează prin acțiuni organizate și coordonate, prin experiențe de comunicare variate și repetate. 4. Structura interacțiunii verbale Comunicarea în cadrul societății
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
existe cel puțin doi participanți la actul de comunicare; b) participanții la dialog să se afle într-o situație comună de interacțiune (față în față sau într-o situație mediată tehnic - telefon, calculator, televizor, radio etc.), care să le permită interlocutorilor o legătură interacțională; c) între participanții la dialog să existe interes reciproc (vorbitorul trebuie să se orienteze spre interlocutor, manifestând intenția/dorința de a comunica; ascultătorul trebuie să reacționeze la ceea ce spune vorbitorul; atât vorbitorul, cât și ascultătorul trebuie să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comună de interacțiune (față în față sau într-o situație mediată tehnic - telefon, calculator, televizor, radio etc.), care să le permită interlocutorilor o legătură interacțională; c) între participanții la dialog să existe interes reciproc (vorbitorul trebuie să se orienteze spre interlocutor, manifestând intenția/dorința de a comunica; ascultătorul trebuie să reacționeze la ceea ce spune vorbitorul; atât vorbitorul, cât și ascultătorul trebuie să fie dispuși să se angajeze în procese cognitive care implică în special memoria de scurtă durată; d) participanții la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
schimbului informațional). Eficiența schimbului dialogal este guvernată de următoarele principii: a) participanții la dialog trebuie să adopte un comportament dialogal care să permită schimbul alternativ de replici (să fie flexibili, să-și inhibe replica proprie sau reacțiile afective atât timp cât vorbește interlocutorul, să cedeze cuvântul după o replică rezonabil de lungă în raport cu scopul curent al conversației); b) participanții la dialog trebuie să aibă un comportament cooperant, în sensul că trebuie să aibă contribuții verbale care să satisfacă scopul curent al interacțiunii (să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
contribuții verbale care să satisfacă scopul curent al interacțiunii (să aibă contribuții coerente în contextul dialogal, semnalizate adecvat în planul expresiei; să manifeste preocupare pentru aceeași temă) (Vasilescu, 2005, p. 780). La dialog pot lua parte doi sau mai mulți interlocutori. Schimburile verbale cu mai mult de doi participanți sunt, prin complexitatea lor, mai mult decât succesiuni de dialoguri cu doi participanți. Complexitatea se manifestă în procesul constituirii universului comun de discurs, în progresia tematică, în dinamica relațiilor dintre interlocutori: sistemul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mulți interlocutori. Schimburile verbale cu mai mult de doi participanți sunt, prin complexitatea lor, mai mult decât succesiuni de dialoguri cu doi participanți. Complexitatea se manifestă în procesul constituirii universului comun de discurs, în progresia tematică, în dinamica relațiilor dintre interlocutori: sistemul înscrierilor la cuvânt; „coalițiile” comunicative și configurarea subgrupurilor comunicative (cine cu cine interacționează și pe cine ignoră, cine pe cine susține din punct de vedere comunicativ, cine pe cine contrazice); procesul trecerii de la statutul de vorbitor la cel de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cine cu cine interacționează și pe cine ignoră, cine pe cine susține din punct de vedere comunicativ, cine pe cine contrazice); procesul trecerii de la statutul de vorbitor la cel de ascultător, la cel de ascultător pasiv (martor la dialog, potențial interlocutor) sau la cel de martor la dialog, ignorat complet de vorbitor și ascultător, fără perspective de a dobândi statut de interlocutor în comunicare. INCLUDEPICTURE "http://www.motherwitstories.com/jpg/ARROWS.jpg" \* MERGEFORMATINET Fig. 8 - Schimbările verbale cu mai mult de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
procesul trecerii de la statutul de vorbitor la cel de ascultător, la cel de ascultător pasiv (martor la dialog, potențial interlocutor) sau la cel de martor la dialog, ignorat complet de vorbitor și ascultător, fără perspective de a dobândi statut de interlocutor în comunicare. INCLUDEPICTURE "http://www.motherwitstories.com/jpg/ARROWS.jpg" \* MERGEFORMATINET Fig. 8 - Schimbările verbale cu mai mult de doi participanți Interacțiunea verbală are o organizare internă, care poate fi descrisă ca o structură ierarhică de niveluri. Unitatea minimală a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
anumită intenție comunicativă, într-un context determinat. Într-o situație de comunicare dată, un vorbitor produce o secvență lingvistică (componenta locuționară a actului de vorbire) cu o anumită intenție (componenta ilocuționară a actului de vorbire), urmărind producerea unor efecte asupra interlocutorului (componenta perlocuționară a actului de vorbire). Există șase tipuri principale de acte de vorbire: acte reprezentative, acte directive, întrebări, acte promisive (comisive), acte expresive și acte declarative (declarații). Actele de vorbire pot fi performate direct (acte de vorbire directe) sau
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unui act de vorbire reprezentativ/asertiv (cu sintaxă asertivă: S-a făcut foarte cald aici), al unei întrebări (cu sintaxă interogativă: Vrei să deschizi fereastra?), al unui act de vorbire expresiv (cu sintaxă exclamativă: Ce cald e aici!). În comunicare, interlocutorii folosesc deseori acte de vorbire indirecte. Actele de vorbire indirecte sunt interpretate de ascultători pe baza cunoștințelor contextuale comune și a competențelor comune de comunicare. Mișcarea conversațională. Vorbitorii performează acte de vorbire pentru a construi schimbul verbal: pentru a-l
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
separate de obicei prin pauze care variază între câteva microsecunde și câteva zecimi de secundă. În mod ideal, fiecare replică ar trebui să fie o unitate informațională completă. Actualizarea schimbului de replici, alternanța la cuvânt, presupune accesul la cuvânt al interlocutorilor. Interlocutorii recurg la diverse strategii prin care „iau cuvântul”, „păstrează cuvântul”, „cedează cuvântul”. Pentru a lua cuvântul, vorbitorul poate: (i) să înceapă pur și simplu să vorbească pe o anumită temă; (ii) să preia cuvântul de la interlocutor prin introducerea unor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de obicei prin pauze care variază între câteva microsecunde și câteva zecimi de secundă. În mod ideal, fiecare replică ar trebui să fie o unitate informațională completă. Actualizarea schimbului de replici, alternanța la cuvânt, presupune accesul la cuvânt al interlocutorilor. Interlocutorii recurg la diverse strategii prin care „iau cuvântul”, „păstrează cuvântul”, „cedează cuvântul”. Pentru a lua cuvântul, vorbitorul poate: (i) să înceapă pur și simplu să vorbească pe o anumită temă; (ii) să preia cuvântul de la interlocutor prin introducerea unor mărci
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la cuvânt al interlocutorilor. Interlocutorii recurg la diverse strategii prin care „iau cuvântul”, „păstrează cuvântul”, „cedează cuvântul”. Pentru a lua cuvântul, vorbitorul poate: (i) să înceapă pur și simplu să vorbească pe o anumită temă; (ii) să preia cuvântul de la interlocutor prin introducerea unor mărci de validare a enunțului anterior (ah, oh, îm, da, ei bine) sau a unor conectori transfrastici (și, dar, pentru că, deci); (iii) să-și întrerupă interlocutorul ridicând tonul, folosind cuvinte de „alertă” (hei, ascultă, uite) sau făcând
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să vorbească pe o anumită temă; (ii) să preia cuvântul de la interlocutor prin introducerea unor mărci de validare a enunțului anterior (ah, oh, îm, da, ei bine) sau a unor conectori transfrastici (și, dar, pentru că, deci); (iii) să-și întrerupă interlocutorul ridicând tonul, folosind cuvinte de „alertă” (hei, ascultă, uite) sau făcând comentarii metalingvistice (mă scuzi că te întrerup o clipă; aș vrea să adaug ceva; lasă-mă să spun ceva; dați-mi voie; o clipă, vă rog; taci tu să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aș vrea să adaug ceva; lasă-mă să spun ceva; dați-mi voie; o clipă, vă rog; taci tu să spun eu!). Pentru a păstra cuvântul vorbitorul poate: (i) să-și continue pur și simplu ideea fără a-i da interlocutorului posibilitatea să intervină; (ii) să recurgă la cuvinte de umplutură pentru a semnala interlocutorului că nu dorește să abandoneze cuvântul; (iii) să recurgă la repetiții lexicale și reformulări care îi permit planificarea mesajului fără a ceda cuvântul interlocutorului. Contururile intonaționale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
clipă, vă rog; taci tu să spun eu!). Pentru a păstra cuvântul vorbitorul poate: (i) să-și continue pur și simplu ideea fără a-i da interlocutorului posibilitatea să intervină; (ii) să recurgă la cuvinte de umplutură pentru a semnala interlocutorului că nu dorește să abandoneze cuvântul; (iii) să recurgă la repetiții lexicale și reformulări care îi permit planificarea mesajului fără a ceda cuvântul interlocutorului. Contururile intonaționale non-terminale, elementele nonverbale și paraverbale (poziții corporale, privirea ândreptată spre interlocutor, mimica, gesturile, debitul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
-i da interlocutorului posibilitatea să intervină; (ii) să recurgă la cuvinte de umplutură pentru a semnala interlocutorului că nu dorește să abandoneze cuvântul; (iii) să recurgă la repetiții lexicale și reformulări care îi permit planificarea mesajului fără a ceda cuvântul interlocutorului. Contururile intonaționale non-terminale, elementele nonverbale și paraverbale (poziții corporale, privirea ândreptată spre interlocutor, mimica, gesturile, debitul verbal) sunt elemente care însoțesc mesajul verbal semnalând intenția vorbitorului de a păstra cuvântul. Pentru a ceda cuvântul, vorbitorul poate: (i) să performeze anumite
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pentru a semnala interlocutorului că nu dorește să abandoneze cuvântul; (iii) să recurgă la repetiții lexicale și reformulări care îi permit planificarea mesajului fără a ceda cuvântul interlocutorului. Contururile intonaționale non-terminale, elementele nonverbale și paraverbale (poziții corporale, privirea ândreptată spre interlocutor, mimica, gesturile, debitul verbal) sunt elemente care însoțesc mesajul verbal semnalând intenția vorbitorului de a păstra cuvântul. Pentru a ceda cuvântul, vorbitorul poate: (i) să performeze anumite acte de vorbire (întrebările, directivele, scuzele, invitațiile, ofertele sunt acte de vorbire care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mesajul verbal semnalând intenția vorbitorului de a păstra cuvântul. Pentru a ceda cuvântul, vorbitorul poate: (i) să performeze anumite acte de vorbire (întrebările, directivele, scuzele, invitațiile, ofertele sunt acte de vorbire care cer, conform principiului perechilor de adiacență, producerea de către interlocutor a unui răspuns la stimul); (ii) să dea alocutorului semnale explicite că îi cedează cuvântul (secvențe de apel adresate interlocutorului - vocative, întrebări de confirmare); (iii) să recurgă la un contur intonațional terminal; (iv) să tacă; (v) să-i ofere interlocutorului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de vorbire (întrebările, directivele, scuzele, invitațiile, ofertele sunt acte de vorbire care cer, conform principiului perechilor de adiacență, producerea de către interlocutor a unui răspuns la stimul); (ii) să dea alocutorului semnale explicite că îi cedează cuvântul (secvențe de apel adresate interlocutorului - vocative, întrebări de confirmare); (iii) să recurgă la un contur intonațional terminal; (iv) să tacă; (v) să-i ofere interlocutorului semnale mimico-gestuale (îl privește fix, îl invită prin mimică și/sau gesturi să preia cuvântul, își relaxează brusc mușchii feței
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]