4,210 matches
-
ca o consecință logică și ca o confirmare a analizei structurale. De aici, F. de Saussure a ajuns la principiul arbitrarului semnului care domină lingvistica limbii. V. logosferă, nominație, praxem, reprezentare. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. IO RELAȚIE INTERPERSONALĂ. Pe lîngă textul care se construiește în mod colectiv, conversația este și locul în care se construiește între participanți o anumită relație socială sau afectivă. Chiar și atunci cînd manifestă o încărcătură informațională mai mare, enunțurile produse în interacțiune posedă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
între nivelul conținutului și cel al relației) și de sociologul E. Goffman (care face distincția între constrîngerile sistemului și constrîngerile rituale). Astfel, două dintre principiile de bază ale comunicării enunțate de Școala de la Palo Alto fac referire la impactul relațiilor interpersonale asupra comunicării: 1) axioma comunicarea comportă un conținut și o relație exprimă ideea că natura convivială a unei relații poate facilita transmiterea conținutului, în timp ce o relație agresivă poate bloca circuitul comunicativ; iar 2) axioma comunicarea comportă relații simetrice sau complementare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dispun, în principiu, de aceleași drepturi și îndatoriri); 2) complementare non-ierarhice (de ex., relația comerciant - client); 3) complementare ierarhice (de ex., relația profesor - elev). Catherine Kerbrat-Orecchioni consideră că există două tipuri de factori care determină constituirea unui tip deosebit de relații interpersonale: datele contextuale (care creează cadrul extern al interacțiunii) și relaționemele sau taxemele (în cazul marcatorilor relației verticale). Relația interpersonală se manifestă ca un proces dinamic, în care nimic nu este definitiv determinat și de aici decurge principala sa caracteristică, aceea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de ex., relația profesor - elev). Catherine Kerbrat-Orecchioni consideră că există două tipuri de factori care determină constituirea unui tip deosebit de relații interpersonale: datele contextuale (care creează cadrul extern al interacțiunii) și relaționemele sau taxemele (în cazul marcatorilor relației verticale). Relația interpersonală se manifestă ca un proces dinamic, în care nimic nu este definitiv determinat și de aici decurge principala sa caracteristică, aceea de a fi evolutivă și aproape mereu negociabilă. V. analiza conversației, comunicare, interacțiune. KERBRAT-ORECCHIONI 1992; TRAVERSO 1999; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
invariabil de secvențe cu un caracter aleatoriu și polimorf; 3) secvența finală, de încheiere este, asemenea celei inițiale, una puternic ritualizată și are drept scop finalizarea interacțiunii pe două niveluri: la nivel lingvistic (încheierea propriu-zisă a interacțiunii) și la nivel interpersonal (modul în care interlocutorii se despart). Structura interacțiunii, reprezentată de secvența inițială, cuprinde un număr relativ restrîns de schimburi posibile, apoi această structură devine foarte permisivă în dreptul corpului interacțiunii, ca, spre sfîrșit, secvența finală să presupună, din nou, un număr
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
referențială, emotivă, conativă, fatică, metalingvistică, poetică). Ulterior, s-au realizat însă și alte clasificări ce se cuprind în acest grup, căci, în lingvistica engleză, se disting adesea două funcții majore: una tranzacțională, care corespunde exprimării conținutului, și alta interacțională sau interpersonală, implicată în exprimarea relațiilor sociale și atitudinilor personale. Dezvoltarea teoriei actelor de vorbire a avut și ea un reflex în această tipologie, cînd intenția funcțională a locutorului a fost privită ca forță ilocuționară a enunțului. Această orientare a condus însă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
foarte ridicat de credibilitate de care se bucură biserica? Voi încerca în secțiunea următoare să trec în revistă câteva posibile explicații teoretice. II. FUNDAMENTE ALE ÎNCREDEREA ÎN BISERICA: REPERE TEORETICE Statele post-comuniste sunt caracterizate de un patern similar de încredere interpersonală și în instituții. Țările ex-comuniste formează un grup distinct din punct de vedere al încrederii interpersonale, în instituții și al participării voluntare, fiind caracterizate de scoruri scăzute ale încrederii instituționale și interumane (Voicu B., 2005). Cu toate acestea, încrederea se
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în revistă câteva posibile explicații teoretice. II. FUNDAMENTE ALE ÎNCREDEREA ÎN BISERICA: REPERE TEORETICE Statele post-comuniste sunt caracterizate de un patern similar de încredere interpersonală și în instituții. Țările ex-comuniste formează un grup distinct din punct de vedere al încrederii interpersonale, în instituții și al participării voluntare, fiind caracterizate de scoruri scăzute ale încrederii instituționale și interumane (Voicu B., 2005). Cu toate acestea, încrederea se alocă diferit de la o instituție la alta, biserica și armata bucurându-se de credibilitate mai mare
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
decât alte state europene, nu toți concetățenii noștri acordă o importanță egală valorilor religioase și chiar și cei care se declară a fi persoane religioase nu investesc în mod egal încredere în biserică. Am plecat de la premiza că există diferențe interpersonale în ceea ce privește importanța acordată religiei în viața personală, precum și în legătură cu practica religioasă și am încercat să construiesc niște tipuri sociale prin încrucișarea a două criterii: credință religioasă și practică religioasă. Demersul urmat în acest capitol este mai degrabă unul descriptiv, intenția
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a poetului în intervalul 1883-1889, Th. Codreanu desființează susținerile cu argumente convingătoare. Eminescu însuși a lăsat în scris suficiente dovezi: probe care contrazic pe cei care susțin nebunia. Aceste documente atestă luciditatea omului, capacitatea de inserție, aptitudinea pentru normale relații interpersonale. Și se mai poate adăuga aici faptul că poetul a fost mereu conștient de starea lui de om sacrificat, de faptul că era "cu metodă" îndepărtat de lume și chiar de lada lui cu manuscrise. Subtilă metodă de "protecție"!... Th.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
criterii afective. * Competența de a proiecta finalul în minte (de a elabora obiective, finalități, de a anticipa activitatea și rezultatele). * Competența de a planifica în funcție de priorități (de importanță). * Competența de a raționa avantaj/avantaj (câștig/câștig). Aceasta presupune capacitatea conducerii interpersonale, capacitatea de conștientizare, imaginația, constiinta morală și voință, autonomia în relațiile cu ceilalți, în realizarea scopurilor. * Competența de a înțelege și apoi de a solicita să fii înțeles. * Competența de a acționa sinergic, având capacități subordonate, cum sunt: cooperarea creativă
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
Eminescu" (ca să-i menționăm pe cei pe care îi cunoaștem mai bine astăzi). De ce nu ați mai luat cuvântul atunci, care a fost contextul? D. T.: În timp, s-a ascuțit tensiunea între UTC și UASC chiar dacă în planul raporturilor interpersonale cu unii tovarăși de la UTC eu aveam relații amiabile. Era o forfotă printre unii lideri UTC-iști de la municipiu, direcționată și spre județ, pe următoarea temă: Casa de Cultură este a tineretului și a studenților și trebuie să devină a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
simple întrebări? D.T.: Ei, normal că secretarul de partid, care era lector sau conferențiar, promovat de profesorul Todosia sau de nu știu care șef de catedră, care avea o problemă acolo, un agațament în dreptul lui... normal că erau și complicități și legături interpersonale, de obediență profesională. S.B.: De înțelegere, că până la urmă erau chestiuni umane. D.T.: Și era interesul. Începuse un trend, o preocupare constantă. Pentru că linia lui Ceaușescu de primire cu prioritate a muncitorilor și țăranilor a creat și probleme organizaționale. Nu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
regională (coautor, Editura Brumar, 2004); Barometrul spiritului antreprenorial. Regiunea Vest a României (coautor, Editura Brumar, 2005); Vocabular pentru societăți plurale (coautor, Editura Polirom, 2005); Psihologia interculturală. Impactul determinărilor culturale asupra fenomenelor psihosociale (coordonator, Editura Universității de Vest, 2006), De la relațiile interpersonale la comunicarea socială. Psihologia socială și stadiile progresive ale articulării sinelui (ediția a II a, Editura Polirom, 2006), Viața ca prilej. 101 oglinzi psihosociologice despre "ceea ce suntem" (Editura Marineasa, 2008). Cuvînt înainte Pretutindeni în lume, în departamentele relevante de psihologie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
înțelesul local, cu nuanța contextuală, va trebui asumat de noile abordări dacă vor dori să își conserve eficacitatea. în tot acest proces structural complex, rolul psihologiei, îndeosebi al psihologiei sociale, este vital. Situat în zona de cunoaștere a relațiilor intrapersonale, interpersonale și intergrupale, demersul psihologic se va încadra, natural, în miezul înțelegerii dinamicilor identitare individuale și grupale pe care lumea de mîine le va activa. încercînd să răspundă acestui deziderat, de a-l înzestra pe omul simplu al noii lumi cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cine dispune și cine se supune. Orice societate este construită pe raporturi ierarhice care se echilibrează "natural", articulînd un contract social implicit (comunismul nu a făcut excepție, în pofida stării sale degenerative moral) și pe rețele de putere. Chiar fiecare raport interpersonal este și o relație de putere (Zimbardo, 1973). Importantă se arată a fi tendința dominantă sau, cu alte cuvinte, care este natura relațiilor de putere majoritare dintr-o societate. Astfel, atît instituțiile, cît și rețelele de putere pot fi structurate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
formate din coduri de comunicare implicite sau explicite. Limbajele, așadar, conțin o semantică ascunsă și simboluri articulate într-o gramatică și structurate după "legi" de transmitere a informațiilor mascate, nerostite sau deschise, transparente. Apoi, merită evocate regulile care guvernează relațiile interpersonale, întemeiate pe deschidere sau, dimpotrivă, pe închidere interpersonală. O dimensiune privilegiată care modelează expresivitatea interpersonală este automonitorizarea (self-monitoring-ul), fiind culturi și societăți care înregistrează scoruri mari la această dimensiune (subiecții "funcționează" precumpănitor în registrul părelniciei, important este "să pară că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Limbajele, așadar, conțin o semantică ascunsă și simboluri articulate într-o gramatică și structurate după "legi" de transmitere a informațiilor mascate, nerostite sau deschise, transparente. Apoi, merită evocate regulile care guvernează relațiile interpersonale, întemeiate pe deschidere sau, dimpotrivă, pe închidere interpersonală. O dimensiune privilegiată care modelează expresivitatea interpersonală este automonitorizarea (self-monitoring-ul), fiind culturi și societăți care înregistrează scoruri mari la această dimensiune (subiecții "funcționează" precumpănitor în registrul părelniciei, important este "să pară că este, nu să fie cu adevărat", pentru a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
simboluri articulate într-o gramatică și structurate după "legi" de transmitere a informațiilor mascate, nerostite sau deschise, transparente. Apoi, merită evocate regulile care guvernează relațiile interpersonale, întemeiate pe deschidere sau, dimpotrivă, pe închidere interpersonală. O dimensiune privilegiată care modelează expresivitatea interpersonală este automonitorizarea (self-monitoring-ul), fiind culturi și societăți care înregistrează scoruri mari la această dimensiune (subiecții "funcționează" precumpănitor în registrul părelniciei, important este "să pară că este, nu să fie cu adevărat", pentru a prelua expresia lui D. Drăghicescu [1907/1996
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rămîne fără replică (și care îngăduie acesteia din urmă să-și extindă continuu supravegherea și supunerea). Un "indicator" sociologic elocvent este "familiarizarea cu gunoiul de lîngă noi", care devine o expresie socială a însușirii nesimțirii publice ca formă de firesc interpersonal într-o societate în care subiectului social nu-i mai rămîne decît soluția derizorie a victimizării. În sfîrșit, un factor relevant care poate circumscrie lămuritor un profil cultural este reprezentat de tiparele de angajare publică, care desemnează tipuri diferite de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relațiilor de cuplu" consfințește anumite practici sociale (precum căsătoria), unele roluri sociale corespondente (mire, mireasă) potențează anumite valori și credințe (dragostea romantică) și se bizuie pe unele premise (susținerea socială acordată de societate, inclusiv prin lege, acestui gen de relații interpersonale). Toate înțelesurile semnificative se transmit de la un individ la altul, printr-o logică implicită a socialului. Caracteristicile culturale ies în evidență prin compararea cu alte tipare culturale (Bozian, 2004). Diferența dintre culturi nu este de natură axiologică, deci nu putem
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este puternic influențată de o serie de indici de accesibilitate: educația, situația socială, abilitățile lingvistice ale celui care este ales de psiholog drept interlocutor sînt factori care joacă un rol critic. Dar subiecții care dețin aceste capacități superioare de relaționare interpersonală, deși se situează în nodurile rețelelor sociale (preot, învățător, primar, funcționar al unei instituții publice, vînzător la localul central din comună, de exemplu) și furnizează maximum de informație despre comunitate în minimum de timp alocat convorbirii, nu sînt reprezentativi pentru
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
chinez" sau de a fi "american" pentru emigranții asiatici în Statele Unite. Ei au urmărit în ce măsură gradele diferite de expunere culturală și de experiență interculturală influențează "sentimentul de a fi chinez sau american". Cultura chineză a fost descrisă ca accentuînd relațiile interpersonale, supunerea colectivă la autoritate și controlul emoțional, pe cînd cultura americană a fost caracterizată prin individualism accentuat, sfidarea autorității și libertatea exprimării emoționale. Aceste "sentimente" de "a fi chinez" și "american" sînt, în opinia autorilor cercetării, fie unidimensionale pentru chinezii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sub forma unor cuvinte sau ideograme dintr-o limbă inaccesibilă subiectului). în deceniile care au urmat experimentului originar s-au realizat aproximativ 30 de replici ale acestuia în SUA, care au confirmat consistent rezultatele inițiale. De exemplu, studiile asupra atracției interpersonale au valorificat acest postulat, căci s-a observat că dacă numărul de expuneri sporește, atunci și atractivitatea crește (Moreland, Zajonc, 1982; Moreland, Beach, 1992). În 1983, în Belgia, Vanbeselaere a realizat o replică a experimentului originar, însă s-au înregistrat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
deschisă și permisivă comunicațional, în care circulă multă informație relevantă, încă din socializarea primară. în ceea ce privește România, o potențială ipoteză de lucru pe acest subiect ar putea să testeze prezența unei inerții asemănătoare, din cauza prezenței unei expresivități duplicitare considerabile în comunicarea interpersonală și intergrupală. În versiunea belgiană sau braziliană a experimentului originar se obțin tendințe similare dacă, pe de o parte, se oferă participantului la studiu o condiționare pozitivă ("bani") pentru a realiza sarcina (aprecierea unor cuvinte turcești necunoscute) sau, pe de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]