3,010 matches
-
bucura că scrie. Finisa pe atunci Craii de Curte-Veche. Începuse și alt roman." De asemenea, prezența distinsei soții îl întărea în convingerile sale privind apartenența la nobila clasă, Marica fiind, și la vârsta părului cărunt, de o distincție demnă de invidiat: "...cea mai distinsă femeie dintre toate care veneau pe acolo. Cea mai sobru, elegant și frumos îmbrăcată. Cea mai frumoasă ținută. Cea mai interesantă, cultivată și cu ceva enigmatic [...]. Era brună, înaltă, slabă, cu ochi negri frumoși... Foarte elegantă [...]. A
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
bani este să îi anunțați că nu îi puteți plăti și vedeți cât de mulți ies pe ușă. +++ Ideea 128. Corectați și treceți mai departe Se știe că, dintre toate greutățile pe care le veți întâmpina, cea mai mare este invidia. Resentimentele, ciuda și invidia pot afecta chiar și cel mai stimulativ mediu de afaceri. Urmați cei trei pași - a confrunta, a corecta și a merge mai departe - și veți însenina atmosfera și veți elimina imediat tensiunea din afacerea dumneavoastră. Prietenul
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
comportamentul, le atribuie funcții. În totalitatea lor, scenele private rezumă universul cotidian al Parizienei, destul de reglementat, pe care ea încearcă să-l configureze altfel. 2.2.3. Scene intime sau theatrum amoris Iubirea în societatea franceză are o permanentă de invidiat. Românul francez este genul în care Erosul este suveran 293, femeia ocupând o poziție centrală. Dragostea este motorul clasic al povestirii de ficțiune, care instaurează axa și subiectul principal al intrigii majorității romanelor de moravuri, axa prin raportare la care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nu poate fi descrisă direct, sunt o preocupare a burghezilor, care conferă actului de alimentare un loc privilegiat în viața lor. Circuitul mâncării este asemănător cu cel al banilor și bunurilor. 283 Frédéric urmărește lectură pasionată a doamnei Arnoux și invidiază autorul care îi trezește curiozitatea: "Elle lisait un mince volume à couverture grise. Leș deux coins de șa bouche se relevaient par moments, et un éclair de plaisir illuminait son front. Îl jalousa celui qui avait inventé ces choses dont
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
periodicele științifice ale vremii vine și recunoașterea internațională, numele său regăsindu-se și în programul congreselor de psihologie din Dresda, München, Roma, Torino, Milano, Cambridge. Deși este invitat de miliardarul Andrew Carnegie să predea la Chicago în schimbul unei remunerații de invidiat, refuză, motivul fiind, probabil, acela că nădăjduia să înființeze la București o catedră universitară de psihologie fiziologică. Din păcate, în preajma numirii sale ca profesor la Collège de France, o pneumonie pune capăt unei activități științifice prodigioase. În afara a numeroase lucrări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290441_a_291770]
-
de mărfuri), purtătoare de bunuri materiale și de bunuri de prestigiu, semn ale ierarhiilor de putere, aceste practici erau oficial condamnate, ba chiar puteau atrage după sine pedeapsa capitală. În fapt însă, ele erau tolerate, chiar încurajate, atâta vreme cât nu stârneau invidia sau ura la vârf: Ceaușescu însuși se lăuda adesea că el nu are salariu, pur și simplu fiindcă avea toata țara la dispoziție. Miniștrii lui dădeau și primeau mită constant, în genere în obiecte, inclusiv cuplului prezidențial, iar la scara
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Privind de a dreptul, nu-ntr-o parte,/ Nici lunecos, șiatât de cald/ Încât te-nvăluiau ca-n fald/ și te răpeau pentru de-a pururi.”655 Ceea ce i se reproșează acestei femei de către cei din societate, care vădit îi invidiau calitățile, sunt, paradoxal, tot însușiri pozitive, demne de a oferi un model de conduită tuturor doamnelor din epocă: milostenia și veselia. Măsura și echilibrul îi guvernează ființa: „Cred că-n lumea toată/ N-a fost ca ea mai măsurată.”656
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
prisos. Lucreția reliefează, mai mult decât oricare altă femeie virtuoasă portretizată în această culegere de legende, imaginea fidelității conjugale, este o nouă Penelopă care își așteaptă soțul plecat la luptă, îndeletnicindu-se cu lucrul mâinilor, având o perfecțiune fizică de invidiat, de aceea va trezi și interesul altui bărbat, ce o siluiește, pentru că știe că altfel nu poate accede la inima femeii: „S-a fost pătruns de frumusețea-i rară,/ Bălaiul păr, mlădiul trup, purtare/ și dulce vorba-i când se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
publică: tinerii sunt omorâți pentru că nu aduc jertfe idolilor, Cecilia reușește însă să-i mobilizeze pe cei din jur, chiar și pe călăi, îl înfruntă pe conducătorul cetății, Almach, ținând în fața lui un discurs apologetic, cu un curaj demn de invidiat. Este supusă unui supliciu (să stea într-o baie încălzită), un călău încearcă să o decapiteze, dar nu reușește. Tânăra va muri peste trei zile, încredințându-i pe creștini papei Urban și lăsând, ca ultimă dorință testamentară, îndemnul de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
au confirmat această sinceritate. Ceea ce se petrecea cu Beldiceanu, par lucruri extraordinare; și Gruber, om inteligent și cu o voință și o putere de muncă neobișnuită, a știut să-l puie la contribuție pentru a-și crea o situație de invidiat în lumea celor învățați. După ce Beldiceanu a recunoscut că are audiție colorată, se făceau ședințe la care asistau numai puțini și dintre cei mai intimi, și când Gruber se arăta, adeseori, ingenios. Beldiceanu percepea o culoare pentru fiecare literă din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de a traduce în engleză din scrierile lui Frege. Geach își amintea de o discuție asupra articolului lui Frege Despre conceptul de obiect. Wittgenstein a citit în tăcere un pasaj din articol și apoi a spus: „Cât de mult îl invidiez pe Frege. Aș dori să fi putut scrie în acest fel.“135 Lui Drury, care l-a vizitat pentru ultima dată în casa doctorului Bewan, i-a spus: „Nu este ciudat? Știu, de fapt, că nu mai am mult de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Izvorul apelor mari poate să fie trecut «cu un singur pasă.” (P. Syrus) Pentru a fi, de exemplu, altruiști trebuie să facem doar pasul bunătății... * „Consider că invidia este mai bună decît milostenia.” (P. Syrus) Desigur, numai dacă Înțelegem aici „invidia” ca pe o stare de autoreproș, și anume că nu putem fi și noi binefăcători, ca alții; pentru o bună milostenie, trebuie să fii un bun milostiv. * „Numai un mediocru este Întotdeauna În mare formă.” (Somerset) Prin opoziție, Emil Cioran
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
considerate la Început bizară de către toți, Însă care apoi s-a dovedit a fi demonstrabilă și eficientă. Geniul este caracterizat, de fapt, de un optimism natural al gîndirii, care-l predispune la a admite, din start, orice ipoteză ca viabilă. Invidiem, firește, această capacitate a geniului de a realiza cele mai imprevizibile combinații posibile Între idei sau Între sentimente, Însă neglijăm faptul că există În același timp și o suferință a lucidității superioare (ex: suferințele savanților atomiști, care au trăit În
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
e preocupat de profunzimea firii omenești, pentru a face distincții de calitate Între diferitele caractere omenești. * „Niciodată nu-și descoperă mai bine caracterul cineva decît vorbind cu altul.” (J.P. Richter) Pentru că sînt foarte puțini cei capabili de a-și Înfrînge invidia și de a recunoaște meritele altora... * „Cel care face o nedreptate unuia, amenință pe mulți.” (P. Syrus) Pentru că un astfel de om este mereu prezent printre noi, prin intențiile lui distructive. * „A trece de la sărăcie la bogăție, nu Înseamnă decît
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
faci, rău găsești”, ci și de consecințele pe care „răul” comis asupra altora le are asupra propriului suflet al celui care-l realizează, deoarece, făcînd răul, Îți Înrăiești tot mai mult sufletul. * „Ce vremuri sînt acestea, În care trebuie să invidiezi pe cei din morminte?” (J.W. Goethe) SÎnt vremurile excesului de egoism, cînd Însuși „limbajul” degenerează, cuvîntul ajungînd mort la interlocutor, deoarece acesta nu este dispus, decît În funcție de interesul lui de moment, să facă efortul de a-l Înțelege, de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pînă nu-l Împărtășești și altora” (George Călinescu). * „Nu există om care să iubească răul, pentru că e rău, ci iubește În el numai avantajele și plăcerile pe care i le promite.” (J.G. Fichte) SÎnt totuși oameni la care „egoismul” și „invidia” Întrec orice măsură. Acestora li se potrivește cugetarea lui Teofrast: „Cei răi nu se bucură atît de binele lor propriu, cît, mai ales, de răul altora”. „Răzbunîndu-te, te faci egalul adversarului; iertîndu-l, te arăți superior lui.” (Fr. Bacon) Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să aibă inițiativa În „cunoaștere”, Însă cînd este vorba de relațiile sociale, el trebuie să știe să aplice și diplomația concesiilor, și chiar a compromisurilor de moment „Fă-te frate cu dracul pînă treci puntea” (proverb). * „Mai bine să fii invidiat, decît compătimit.” (Herodot) Bineînțeles, atunci cînd sîntem capabili să provocăm invidia altora prin comportamentul nostru, În general, demn, sau prin orgoliul nostru dorim să ne punem capacitățile În valoare. * „Primește critica oricui, dar rezervă-ți hotărîrea.” (W. Shakespeare) Obligația de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sociale, el trebuie să știe să aplice și diplomația concesiilor, și chiar a compromisurilor de moment „Fă-te frate cu dracul pînă treci puntea” (proverb). * „Mai bine să fii invidiat, decît compătimit.” (Herodot) Bineînțeles, atunci cînd sîntem capabili să provocăm invidia altora prin comportamentul nostru, În general, demn, sau prin orgoliul nostru dorim să ne punem capacitățile În valoare. * „Primește critica oricui, dar rezervă-ți hotărîrea.” (W. Shakespeare) Obligația de a ne flexibiliza continuu judecata nu ne scutește de datoria morală
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
deosebiți, poetul, dramaturgul și umanistul George Buchnan și teologul și omul de știință Peater Young. Cu ajutorul lor, Iacob și-a dezvoltat abilitățile artistice, printre care talentul de a scrie poezii și proză. Ritmul în care era educat tânărul este de invidiat până și în zilele noastre, amintindu-ne de pregătirea de care a beneficiat regina Cristina a Suediei: „înainte de micul dejun aveau loc lecțiile de Greacă, urmate de Latină și istorie, compunere, aritmetică, cosmografie, dialectologie, retorică și, desigur, teologie. Regele Iacob
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
traseul politic impus de cardinal. Însă contemporanii săi ne transmit, pe calea memoriilor oficiale și apocrife că regele s-a plecat sub jugul cardinalului, față de care nutrea sentimente contradictorii. Din sursele memorialistice aflăm că Ludovic al XIII-lea l-a invidiat și s-a temut de cardinal. Prima care are curajul să afirme acest lucru este doamna de Motteville care punctează această aversiune:„nu 96 putea să trăiască cu el, dar nici fără de el“. Un alt contemporan, François al VI-lea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și recunoștință ci și ura celor care ar fi vrut la rândul lor să le facă și n-au reușit. Orice om are de ales la un moment dat În viața lui, pică-ntr-o răscruce: ori admiră, iubește și invidiază colegial, or' urăște și detestă. Problematic, din perspectiva raportului dintre semnificația unei entități lingvistice și contextul lingvistic În care aceasta funcționează, este și următorul exemplu din Înregistrarea nr.3 (S: ... Da’ ... zumu-i sonor sau ... zum di imagini?) H: Cre’ cî-i
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și recunoștință ci și ura celor care ar fi vrut la rândul lor să le facă și n-au reușit. orice om are de ales. la un moment dat În viața lui pică-ntr-o răscruce: ori admiră, iubește și invidiază collegial, or' urăște și detestă A: ceea ce ar trebui să admire. B: exact A: v-ați simțit urât pentru ce-ați scris? B: m-am simțit urât pentru ce-am scris m-am simțit urât pentru ceea ce am ... mi s-antâmplat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a făcut plăcere. nu m-a umplut de otrava geloziei și a invidiei. că deci când am simțit invidie ... când am descoperit prima oară expresia invidie colegială ... mi-a plăcut foarte TARE. Pentru că asta e o sintagmă FRUMOASĂ. Înseamnă că-l invidiezi pe celălalt pentru lucrul deosebit pe care l-a făcut deci Îi recunosc meritul. B: urăsc foarte tare oamenii care au contribuit la oroarea lumii În care am trăit noi. pe ăia Îi urăsc. i-am urât. deci eu urăsc
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
foarte depărtați ca avere, ca poziție, ca prestigiu etc. (Epstein, 2008). Incomoda emoție se declanșează atunci când, într-un anumit domeniu (intelectual, artistic, financiar etc.), unul dintre egali "pare să țâșnească ușor în fața plutonului" (idem, p. 71). În provocatoarea sa lucrare Invidia: o teorie a comportamentului uman, H. Schoeck remarcă faptul că "invidia adevărată este rezervată nu pentru cei foarte mari sau foarte hărăziți, ci pentru aceia a căror situație este doar ceva mai bună decât a noastră". Mai precis, "inegalitatea copleșitoare
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este o acreală îndeobște ascunsă, însă întotdeauna activă, care se insinuează pe ascuns în judecățile și simțămintele noastre (Braud, 2008). Având în centrul ei o puternică notă de răutate, de ostilitate rece, de ranchiună tăinuită și de ciudă (Epstein, 2008), invidia este în raport cu celelalte stări sufletești o emoție ascunsă. Ea constituie un mecanism major, cvasipermanent al raporturilor sociale, însă, în majoritatea copleșitoare a cazurilor, camuflat; este o pasiune cutremurătoare foarte greu sau imposibil de mărturisit (Braud, 2008). Putem recunoaște că suntem
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]