29,866 matches
-
distinge între acordarea și neacordarea acestor ajutoare, fapt inadmisibil, întrucât dreptul prevăzut de Legea-cadru nr. 284/2010 și confirmat de instanța supremă prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015 este acordat celor în viață și nicidecum nu se raportează la ipoteza decesului pentru acordarea acestui ajutor; altfel spus, în intenția legiuitorului acesta a fost un ajutor acordat la trecerea în rezervă/retragere, nicidecum un ajutor de deces. ... 14. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor
DECIZIA nr. 85 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263079]
-
distinge între acordarea și neacordarea acestor ajutoare, fapt inadmisibil întrucât dreptul prevăzut de Legea nr. 284/2010 și confirmat de instanța supremă prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015 se referă la persoanele în viață, nicidecum nu se raportează la ipoteza decesului pentru acordarea acestui ajutor; altfel spus, intenția legiuitorului a fost să acorde un ajutor la trecerea în rezervă/retragere, nicidecum un ajutor de deces. ... 32. Cu referire la această critică, se observă că art. 11 alin. (2) din Ordonanța de
DECIZIA nr. 85 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263079]
-
afaceri sau aceasta nu poate fi determinată, va fi luată în considerare cea aferentă anului financiar în care contravenientul a înregistrat cifră de afaceri, an imediat anterior anului de referință pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancțiunii. În ipoteza în care nici în anul anterior anului de referință pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancțiunii contravenientul nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată. Dacă contravenientul este persoană juridică
LEGE nr. 357 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262447]
-
anume va putea judecătorul să echilibreze prestațiile părților, dacă această „echilibrare“ va presupune modificarea clauzelor contractuale și în ce temei va putea judecătorul să modifice clauzele privind prețul contractului. De altfel, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru ipoteza creșterii cu 52,6% a cursului de schimb valutar, instanța națională nu ar putea decât să anuleze contractul de credit în ansamblul său, cu repunerea părților în situația anterioară. ... 14. Cu referire la neconstituționalitatea art. 5 alin. (3^1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
nr. 52/2020, sau interdicția este aplicabilă oricărui debit restant aparținând unui debitor care a formulat o notificare de dare în plată. De asemenea, nu clarifică situația înscrierilor negative efectuate în Biroul de credit anterior notificării de dare în plată, pentru ipoteza foarte frecventă a debitorilor care acumulează restanțe și ulterior formulează notificare de dare în plată. Rațiunea juridică a textului criticat pare să fie conservarea bonității debitorului care apelează la procedura dării în plată, neexistând niciun temei juridic, de lege lata
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
părților contractante de a respecta riscurile asumate, iar modificarea/ reașezarea riscurilor asumate prin contract sau chiar modificarea prețului agreat de părți nu poate avea loc printr-o ingerință a legiuitorului în economia contractului. Atari modificări pot avea loc doar în ipotezele excepționale de rupere a echilibrului contractual și doar după verificarea prealabilă de către judecător, de la caz la caz, a nevoii de schimbare a câmpului de riscuri acceptate. Această nevoie se determină în raport cu fiecare contract în parte, prin
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
determină în raport cu fiecare contract în parte, prin cercetarea judecătorească atât a riscurilor acceptate în mod real de către părți, cât și a celor reputate ca fiind acceptate; pentru identificarea acestora din urmă, judecătorul trebuie să verifice în fiecare ipoteză de lucru îndeplinirea de către profesionist a obligației de informare a consumatorului. ... 16. Se afirmă că Legea nr. 52/2020 încalcă exigențele privind siguranța circuitului civil și previzibilitatea legii prin aceea că stabilește o procedură antinomică față de dispozițiile Codului civil
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
comun, faptul că prin Legea nr. 52/2020 s-au definit două cazuri clare de impreviziune nu poate fi de natură să încalce dreptul de proprietate al creditorului (mai mult decât ar fi putut încălca acest drept de rang constituțional, prin ipoteză, forma anterioară). De altfel, în Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, Curtea Constituțională a ajuns la concluzia că reglementarea unor criterii care atrag impreviziunea (cazuri de impreviziune) nu reprezintă în sine un demers legislativ neconstituțional. Așadar, aceste completări, departe
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
și supuse aprobării Parlamentului“. Prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, paragraful 110, Curtea a stabilit că „Legea nr. 77/2016 nu se încadrează în această ipoteză, ea reglementând o soluție normativă menită a rezolva o situație punctuală, respectiv impreviziunea în ipoteza intervenirii unei «crize a contractului» care nu se subsumează conținutului normativ al art. 30 din Legea nr. 24/2000“. ... 29. Curtea reține că lipsa unui studiu
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, paragraful 110, Curtea a stabilit că „Legea nr. 77/2016 nu se încadrează în această ipoteză, ea reglementând o soluție normativă menită a rezolva o situație punctuală, respectiv impreviziunea în ipoteza intervenirii unei «crize a contractului» care nu se subsumează conținutului normativ al art. 30 din Legea nr. 24/2000“. ... 29. Curtea reține că lipsa unui studiu sau a unei analize de impact, prevăzute de o lege specială, respectiv Legea-cadru a descentralizării
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
unei negocieri între părți, diminuându-se, invocarea acestei cauze de impreviziune devine posibilă numai prin raportare la această nouă dată și (ii) a fost stinsă obligația inițială prin încheierea în mod subsecvent a unui nou contract între debitor și creditor, ipoteză în care invocarea acestei cauze de impreviziune devine posibilă numai prin raportare la această nouă dată. Redimensionarea capitalului constituie o modificare esențială a contractului inițial încheiat, astfel că modificările contractuale care afectează capitalul produc efecte și în privința datei la
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
părți. Prin urmare, ca o exigență a dreptului la un proces echitabil, prin aplicarea art. 4 alin. (4) din lege, cererea de adaptare a contractului poate fi formulată atât în contestație, cât și în acțiunea în stingerea obligației. ... 41. În ipoteza intervenirii acordului părților pentru adaptarea contractului în cursul fazelor judiciare, instanța judecătorească va dispune adaptarea acestuia. În schimb, în măsura în care nu se întrunește un asemenea acord, aceasta va evalua dacă în cauză există o imposibilitate vădită a continuării
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
instanțele judecătorești analizau și administrau un probatoriu pentru a determina situația materială a debitorului în vederea stabilirii unei afectări a echilibrului contractual, considerând că în acest mod se evaluează starea de impreviziune a contractului de credit. Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
plan normativ a paragrafului 44 din Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017. În schimb, reglementarea de drept substanțial, și anume prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituționalitate reținute în Decizia nr.
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
aflat în situația descrisă parcurge etapa notificării, a contestației la notificare, a încheierii actului de dare în plată și, în caz de neconformare a creditorului, etapa de stingere a datoriei izvorâte din contractul de credit. Prin urmare, pentru etapa notificării, ipotezele de impreviziune sunt reglementate de art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din lege, acestora neputându-le fi alăturată o nouă ipoteză care vizează o eventuală consecință a impreviziunii (faptul că bunul imobil ipotecat a fost executat și că executarea continuă pentru
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
caz de neconformare a creditorului, etapa de stingere a datoriei izvorâte din contractul de credit. Prin urmare, pentru etapa notificării, ipotezele de impreviziune sunt reglementate de art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din lege, acestora neputându-le fi alăturată o nouă ipoteză care vizează o eventuală consecință a impreviziunii (faptul că bunul imobil ipotecat a fost executat și că executarea continuă pentru că datoria inițială/accesoriile acesteia nu a/au fost acoperită/acoperite). Așadar, chiar dacă bunul imobil ipotecat a fost vândut la licitație publică
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
imobil ipotecat a fost executat și că executarea continuă pentru că datoria inițială/accesoriile acesteia nu a/au fost acoperită/acoperite). Așadar, chiar dacă bunul imobil ipotecat a fost vândut la licitație publică, iar executarea silită continuă, debitorul trebuie să se încadreze în ipotezele de impreviziune prevăzute de art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din lege pentru a putea solicita stingerea datoriei. În condițiile constatării neconstituționalității tezei a doua, Curtea a constatat și neconstituționalitatea tezei a treia pentru că aceasta devine restrictivă și poate relativiza
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
a treia pentru că aceasta devine restrictivă și poate relativiza întreaga procedură prin introducerea unui dubiu, respectiv acela că numai art. 4 alin. (1^3) se aplică în mod corespunzător, nu și celelalte dispoziții cuprinse în art. 4. Rezultă că, în ipoteza art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, pentru a se reține incidența impreviziunii, devin incidente dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. e) și alin. (1^1)-(1^3) din aceeași lege. ... 49. Prin urmare, raportat la cauza de față, având în
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
2004, Curtea a statuat că Banca Națională a României nu este o instituție fundamentală reglementată prin Constituție, astfel că solicitarea avizului său nu reprezintă un standard de constituționalitate, și că în discuție este o chestiune de drept civil, respectiv reglementarea ipotezelor de impreviziune care pot duce la încetarea contractului de credit prin darea în plată a imobilului ipotecat, astfel că nu intră în atribuțiile Băncii Naționale a României avizarea cazurilor de impreviziune, operațiune esențialmente de drept civil. Prin urmare, Curtea a
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
unei negocieri între părți, diminuându-se, invocarea acestei cauze de impreviziune devine posibilă numai prin raportare la această nouă dată și (ii) a fost stinsă obligația inițială prin încheierea în mod subsecvent a unui nou contract între debitor și creditor, ipoteză în care invocarea acestei cauze de impreviziune devine posibilă numai prin raportare la această nouă dată. Redimensionarea capitalului constituie o modificare esențială a contractului inițial încheiat, astfel că modificările contractuale care afectează capitalul produc efecte și în privința datei la
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
părți. Prin urmare, ca o exigență a dreptului la un proces echitabil, prin aplicarea art. 4 alin. (4) din lege, cererea de adaptare a contractului poate fi formulată atât în contestație, cât și în acțiunea în stingerea obligației. ... 37. În ipoteza intervenirii acordului părților pentru adaptarea contractului în cursul fazelor judiciare, instanța judecătorească va dispune adaptarea acestuia. În schimb, în măsura în care nu se întrunește un asemenea acord, aceasta va evalua dacă în cauză există o imposibilitate vădită a continuării
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
instanțele judecătorești analizau și administrau un probatoriu pentru a determina situația materială a debitorului în vederea stabilirii unei afectări a echilibrului contractual, considerând că în acest mod se evaluează starea de impreviziune a contractului de credit. Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
potrivit căreia suspendarea de drept operată prin textele de lege criticate este proporțională cu scopul legitim urmărit. Cu privire la art. 7 alin. (4) teza a doua din lege, Curtea a constatat că acest text este unul precizator, fără ca ipoteza sa normativă să dubleze art. 7 alin. (4) teza întâi din lege. Astfel, suspendarea executării silite, inclusiv a popririi, era deja prevăzută chiar de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, în forma sa inițială. Prin urmare, art. 7
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
a pus de acord cu exigențele stabilite prin decizia antereferită a Curții Constituționale. Redactarea actuală diferă în mod esențial de cea constatată ca fiind neconstituțională, dispoziția legală criticată fiind pusă de acord cu decizia Curții Constituționale. Noua reglementare se circumscrie ipotezei admiterii contestației și se referă exclusiv la penalitățile și daunele-interese care ar rezulta din parcurgerea procedurii notificării, nu și la rata plătită de debitor. Astfel, dacă se probează că debitorul a fost de rea-credință, acesta datorează, în ipoteza admiterii contestației
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
se circumscrie ipotezei admiterii contestației și se referă exclusiv la penalitățile și daunele-interese care ar rezulta din parcurgerea procedurii notificării, nu și la rata plătită de debitor. Astfel, dacă se probează că debitorul a fost de rea-credință, acesta datorează, în ipoteza admiterii contestației, pe lângă rată (capital și dobândă), penalități și daune-interese; în schimb, dacă a fost de bună-credință va datora doar rata (capital și dobândă). Având în vedere cele expuse, art. 7 alin. (5^1) din Legea nr. 77/2016 nu
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]