5,277 matches
-
lac nou, de pijamale închise, de fuste învoalate, de maiouri lipite, de dans și contorsiune. Oyral era un fel de sugestie de la scenă la sală. Deștepta în spectator multiple senzații care zăceau în el latent. Orchestra făcea să tresalte tot jazz-ul pe care-1 poartă oamenii în mușchii șalelor și, astfel, melodia le da, complezent, înapoi ceea ce anume împrumutase de la ei. La auzul lui Oyral quartetul Schmidt fusese cuprins de o veselie frenetică. Singură, imună, doamna Schmidt privea cu indulgență cum
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Clienții aveau cu toții sub treizeci de ani și stăteau în clici de cinci sau șase. Erau clici politice, clici artistice, clici homosexuale și clici infracționale. în unele clici se discuta despre atletism, în altele despre mașini, și în altele despre jazz. Unele clici erau strînse în jurul unor anumiți oameni, cea mai mare fiind dominată de Sludden. Clica lui ocupa de obicei o canapea de lîngă ușa balconului. O clică apropiată era formată din oameni care aparținuseră clicii lui Sludden, dar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
salonul de la parter. Pereții interiori și ușile casei păreau izolate fonic, pentru în hol că nu se auzea decît clăncănitului pantofilor pe gresie; cu toate acestea, ușa de vizavi dădea într-o încăpere aglomerată unde cuplurile dansau pe muzică de jazz. Oamenii erau din categoria celor care frecventau cafeneaua Elite, deși fetele erau îmbrăcate mult mai exotic, iar Lanark observă cîțiva vîrstnici în costume de culoare închisă, de afaceriști. O luă pe Rima de mînă și o conduse pe ring. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
indică un divan și rămase în picioare cu fața la ei, tamponîndu-și ușor sprîncenele cu batista. — Spune-mi, Lanark, la ce instrument știi să cînți? îl întrebă el. — La nici unul. — Dar ai ureche muzicală? — Nu. — Dar probabil știi cîte ceva despre ragtime, jazz, boogie-woogie, rock-and-roll? Nu. Ozenfant suspină. — De asta mă temeam. Nu contează, există și alte modalități prin care te poți adresa pacienților. O să-ți arăt un pacient. Se duse la cea mai apropiată tapiserie și o trase în lături, dezvelind un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
curînd, și atunci, bum! — Cînd a fost adus? — Acum nouă luni, nouă zile, și douăzeci și două de ore. A sosit aproape așa cum îl vedeți, doar cu mîini de om, cu gîtul și sternul mastoidal. Se părea că-i place jazzul, pentru că a înșfăcat un rest de saxofon, așa că mi-am zis: „E muzical, așa că o să-l tratez chiar eu“. Din păcate, nu mă pricep la jazz. Am încercat cu Debussy îcare, în unele cazuri, funcționează), apoi am încercat cu romanticii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu mîini de om, cu gîtul și sternul mastoidal. Se părea că-i place jazzul, pentru că a înșfăcat un rest de saxofon, așa că mi-am zis: „E muzical, așa că o să-l tratez chiar eu“. Din păcate, nu mă pricep la jazz. Am încercat cu Debussy îcare, în unele cazuri, funcționează), apoi am încercat cu romanticii din secolul al nouăsprezecelea. L-am bombardat cu Wagner, l-am potopit cu Brahms, l-am momit cu Mendelssohn. Rezultatul: negativ. De disperare, am mers tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și am de gînd să fierb un haggis. Găsești unii mari și ieftini la un magazin din Argyle Street, și sînt delicioși dacă îi mănînci cu napi și barabule. După aia, stingem lumina, ne așezăm lîngă foc și ascultăm discuri: jazz și muzică simfonică. Ar trebui să vii și tu. Pare minunat. Oftă. Aș vrea eu să vin. — Și de ce nu poți? — Ei bine... merg la o prietenă în fiecare vineri. La pauza de ceai sau la prînz, stăteau împreună în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
amintea pe Drăghici, avocatul. Se uita la ea cum dansează pe masă și zâmbea la fel. Era tânără și nebună, îngrozitor de tânără și de nebună, inima petrecerilor. Bătea step, avea un costum de spaniolă și castaniete, îi plăcea să cânte jazz la pian." Nevastă-mea are gusturi exotice. Știți, sângele italian..." Se uită la bărbatul său și mototoli fața de masă cu un gest crispat: "Hm, idiotul!" Simți dintr-o dată nevoia să plângă și se ridică. ― Unde vă duceți, doamnă? ― Mă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
individul devine neputincios. Odată cu avansul lui Koinski, repertoriul de personaje decadente și maladiv-visătoare din această garnizoană italiană pe care o imaginează Pratt devine impresionant. Amoralitatea este dublată de vălul nebuniei și morții care se lasă asupra lor. Evocarea serilor cu jazz și martini, a muzicii și a iubirii nu mai poate înlătura sentimentul thanatic al sfârșitului. Locotenentul Stella, cel care ucide spre a cuceri comoara ce îi va netezi drumul către inima hipnoticei Adrienne, ignoră costul uman al fericirii ce posedă
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
să se exileze între proprii săi soldați, odată ce semnele leprei se ivesc pe trupul său. Mort viu, ce își contemplă agonia fizică și morală cu cinismul unui chirurg, Fanfulla soarbe din acel martini ce transmite, peste timp și spații, farmecul jazz age. Leprosul dandy locuiește aceeași bolgie din infern în care se află, suspendat, Gatsby al lui Scott Fitzgerald. Sunetul muzicii nu mai poate trezi decât fantomele unui Occident jertfit pe rugul, absurd, al războiului mondial. Ofițer aristocrat și infirm cu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fi luat de automatica saturare a terenurilor și orașelor cu bombe. Omul va cântări mai puțin decât mașina, iar cifrele vor marca triumful strategiilor impersonale. Dans un ciel lointain este o narațiune delicată, patetică și tragică ca o piesă de jazz sau ca un tango al lui Carlos Gardel. Ea unește, prin jocul biografiilor, patru destine și două spații geografice. Pornind din insula Rhodos, acolo unde este evocată, visător, himera labirintului, ea sfârșește în același peisaj al Cornului Africii care îl
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
duel aerian și de ultima ocazie când se va înălța către elementul fatal și hipnotic al înălțimii. Anticiparea melodramatică înnobilată decadent de Pratt se va împlini. Pietro Bronzi va purta cea din urmă bătălie, prăbușindu-se ca un Icar al jazz age-ului, spre a se contopi în flăcări cu deșertul african. Singur, alături de fuselajul carbonizat, ofițerul Melrose, contemplând această trecere dincolo de Styx, trecere care, poate, va fi la fel cu a sa. Aventura începută în îndepărtata Italie se sfârșește în acest
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
rămâne din cercul magnetic al unui trecut care se stingea în aer, ca rotocoalele țigărilor cu hașis. Ani după despărțirea de Pandora și Cain, după ce se întorsese din aventura sa siberiană, Corto îl întâlnise în Parisul boem și sacadat al jazzului pe unul dintre ofițerii ce serviseră în trenul blindat al ducesei. Îmbătrânit și solitar, ofițerul îi înmânase o carte de Turgheniev, ca și cum l-ar fi făcut părtaș la un secret al vieții sale. Sceptic, Corto îi acceptase darul cu gândul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Pants găsești câte un local la fiecare colț de stradă, un indiciu că salariile sunt extraordinar de mici. În cvartalele deosebit de sărace există câte trei sau patru baruri la fiecare intersecție. În inocența mea am presupus că muzica obscenă de jazz care ieșea din difuzoarele de pe pereții fabricii era motivul apatiei pe care o constatam printre muncitori. Psihicul are și el o limită. Nu poate fi bombardat la infinit cu aceste ritmuri, fără să înceapă să cedeze și să se atrofieze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
acoperișul prin care plouă amenință să se prăbușească în fiecare clipă. Și, cine știe, oamenii aceștia s-ar putea să aibă lucruri mult mai bune de făcut decât să piardă vremea la Levy Pants, când ar putea compune muzică de jazz sau crea dansuri noi sau alte chestii dintre acestea pe care ei le fac cu atâta ușurință. Nu-i de mirare că domnea o asemenea apatie în fabrică. Totuși e de necrezut că sub același (Levy Pants) pot conviețui două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
băuturile - Asya, ceai cu lămâie, Armanoush, cola dietetică cu gheață. Întrebarea era o Încercare evidentă de a se cunoaște mai bine, fiindcă muzica se Întâmpla să fie principala conexiune a Asyei cu Întreaga lume. — Muzică clasică, etno, muzică armenească și jazz, a răspuns Armanoush. Dar tu? Ceva un pic mai diferit. Asya a roșit, deși nici ea nu știa de ce. — Într-o vreme ascultam tot felul de chestii dure, știi, muzică alternativă, punk, postpunk, metal industrial, death metal, darkwave, psihedelic, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
lui. Anii treceau, iar eu continuam să sporovăiesc cu el după orele de școală. De la povestirile de aventuri care-l pasionau pe un puști de nouă-zece ani, ajunsesem la poezia lui Péguy sau la noul roman, la cinematograful mut, la jazz, la politică, la Nietzsche. Mi-amintesc de rîsetele noastre cînd tata deschisese În fața mea un colet În care se găseau primele două volume din noua colecție „Cum stăm cu... ?“: Cum stăm cu catolicismul?, de Geneviève Ploquin și Cum stăm cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
de englezoaice? Se spune că unii nevrozați, dorind să scape de dorințe incestuoase, Își caută parteneri care nu le vorbesc limba maternă. Am Întîlnit-o pe Melissa la un magazin de discuri din Aix-en-Provence, unde cumpăra un disc al formației Modern Jazz Quartet. Am sfătuit-o să aleagă unul cu Thelonius Monk și am făcut ceva și mai frumos: i l-am dăruit. Mi-a propus să vin să-l ascult la ea acasă și am fost uluit să văd cum izbutea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Viziunea paradisului regăsit a dispărut tot atît de iute pe cît apăruse. La vremea cînd Wakefield ajunge În holul muzeului, agenții de securitate mînaseră deja mulțimile În galerie, unde este În toi recepția cu brînzeturi, vinuri și un trio de jazz. Holul este gol, doar personalul muzeului Îl așteaptă, inclusiv Doris, care Îl Îmbrățișează energic și Susan, care Îl sărută pe amîndoi obrajii și Îl și Îmbrățișează. Machiajul Îi este un pic pătat de lacrimi, dar zîmbește. Nici urmă de fosta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
eroilor boemi era altceva: era o lucrare spirituală, era schimbul de noapte; ei rămîneau treji pentru ca demonul care bîntuie lumea să nu Îi afle În somn. Veghea lor era o odă de preamărire a unei noi și vibrante nopți de jazz, sex și vitalitate, care sfida America anilor ’50, o sărbătoare desfășurată deasupra unui munte tremurător de melancolie juvenilă și de teamă. Noaptea americană a lui Kerouac era un carnaval și America Însăși de abia se trezea. Fraternitatea născută la orele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Închizînd fereastra. Bubuiturile se opresc la apus și o iau de la cap În zori. Wakefield face niște cercetări; bărbatul a primit, Într-adevăr, autorizație de la primărie să restaureze vechea clădire de alături. Casa este locul nașterii unui faimos muzician de jazz din secolul al XIX-lea, dar În timp a fost transformată Într-un soi de depozit de apartamente ieftine, adăpost pentru bețivani, curve, vagabonzi și marinari În permisie. Clădirea este azi extrem de valoroasă și vecinul lui plănuiește să restaureze casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
politico-religioase), moravurile, relațiile dintre sexe, identitatea feminină „tradițională” se emancipează, cel puțin la nivelul elitelor urbane (după modelul „băiețismului” din romanul de succes La Garçonne al lui Victor Margueritte), revoluția tehnologică imprimă, în zonele urban-industriale, un alt ritm de viață, jazzul invadează dancing-urile Capitalei, tendințele radical-naționaliste coabitează cu proiectele confederative, internaționaliste, stînga, dreapta și centrul politic se „reinventează”; victimă a erei „masselor“, Partidul Conservator dispare (odată cu dispariția votului cenzitar), lăsînd locul unor formațiuni noi, fluctuante, și unui nou sistem electoral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
va include acolo, bunăoară: „Un personaj eteroman - ca document, pentr’un roman“ sau „Răsturnica. Domnișoara Hus“, „Cîntec de rușine“, „De sufletul lui Fox“ (în volum: „In memoriam“), „Pentru Isarlîk“ (în volum: „Încheiere“), „Preludiu la dansul planetelor exterioare“ (în volum: „Paznicii“), „Jazz Band pentru nunțile necesare“ (subintitulat „Versiune ultimă cetită la o șezătoare a Societății Scriitorilor Români”; în volum: „Ritmuri pentru nunțile necesare“), „William Wilson și cele 1000 (o mie) de fețe ale lui“ (în volum: „Falduri pentru William Wilson“), „În plan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
București în 1910. După cîteva cuvinte introductive ale lui Marcel Iancu despre arhitectura și plastica modernă, vocalista Martha Serdaru a interpretat piese muzicale de Eric Satie, Darius Milhaud, Auric și Poulenc. Pianista Corina Sfetea a interpretat, la rîndul ei, compoziții jazz de Cyril Scott și Darius Milhaud. Tragediana Dida Solomon a „performat” poezii de Ion Barbu. O altă actriță de succes, Lily Popovici, a pus în scenă versuri ale poeților germani Herwarth Walden și Lothar Schreier, iar comediantul George Ciprian a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
deasă și complicată ca un nod de corabie”. În „mitul” „Absint anonim“, evadarea onirică din realitate e provocată de magia absintului, viața e cînd vis, cînd film (analogia dintre cinema și visul modern...), iar decorul este un „Cosmopolis” citadin, cu jazz, baruri luminate electric și lupanare de lux. Refuzul „anecdotei” (al epicii) și al figurativismului tradițional, permutarea și mixarea abracadabrantă a realului cu imaginația dezlănțuită sînt însoțite de persiflarea urmuziană a oricărei „morale” de final: „Singurul lucru stabil și precis: că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]