4,995 matches
-
și pericolele călătoriei (deplasării) în sine, pe care modernitatea ambiantă nu a reușit să le elimine în întregime. Mai este remarcată tendința operatorilor de turism comercial de a include obiective religioase în programul lor, după cum organizatorii de pelerinaje propun atracții laice (Davidson, 2002 : 641642). Dificultatea de a distinge între „pelerini” și „turiști” se vede în cele din urmă și în statisticile oficiale, unde există tendința de a combina pelerinajele cu turismul religios. În România, datele Institutului Național de Statistică arată faptul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Travel”, agenția de pelerinaj a Patriarhiei, membră a Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT). Pe site-ul oficial al agenției, www.basilicatravel.ro, accesat în luna octombrie 2013, sunt afișate bannere redactate în stilul specific oricărei agenții de turism laic, cum ar fi, de pildă : „Preț Promo ! Nou ! Țara Sfântă pentru toți !” ; pelerinajele sunt împărțite în două categorii : „externe” și „interne”. Pentru acestea din urmă, destinațiile strict spirituale sunt combinate cu atracții turistice clasice (vizite la muzee, tur de oraș
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în pelerinajele cu microbuzul ; jocul câștigării „încrederii” participanților la un pelerinaj se dovedește esențial în fazele de început ale acestuia, strategiile utilizate de către organizatori fiind uneori de o extremă subtilitate și prezentând numeroase similitudini cu cele ale operatorilor din turismul laic - distribuție de băuturi calde gratuite, pliante, icoane, cărticele de rugăciuni, hărți etc. Într-o dispută amplu mediatizată (noiembrie 2012), reprezentanții mai multor mari agenții de turism au reproșat Patriarhiei Române faptul că mai mulți preoți organizează excursii cu titlu individual
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu este decât o „pregătire pentru moarte prin promisiunea mântuirii” (Duby, 1975 : 157), de unde necesitatea mereu reînnoită a „pelerinajelor terapeutice”, terapii colective pentru Răul produs de istorie sau destin (Dupront, 1967 : 110). Pierre Maraval surprinde și el acest dublu joc (laic și religios) al bucuriei și bunei dispoziții asociate dintotdeauna pelerinajului, primită cu reticență de predicatorii itineranți, care lansau mereu pelerinilor „apeluri la vigilență” (Maraval, 1985 : 241). Revenind la perioada contemporană, putem spune că în „haosul de reprezentare” lăsat de prăbușirea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe care m-am simțit oarecum obligat să-l menționez, din cauza rarității, ca să nu spun inexistenței, unor astfel de cazuri. În schimb, politicienii își găsesc locul în cadrul unor „tribune oficiale” amenajate special de Biserică, cum se întâmplă și pentru evenimente laice și sportive. Presa bisericească, dar și o parte din cea laică, interpretează prezența omului politic (atenție, a omului, a individului, nu a „politicului” în general) ca pe un semn de impregnare a reprezentanților Puterii cu valorile „tradiționale” ale societății. Un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
reportaje dedicat sărbătorii Sfintei Parascheva, apărute în ziarul Lumina, oficialul Patriarhiei Române, în perioada 14- 16 octombrie 2012. S-a încercat redarea „veritabilei” realități a pelerinajului și a rândului de așteptare în special, în opoziție cu imaginea dominantă din media laică. și în acest caz, al reportajelor din Lumina (dar și al intervențiilor de pe teren ale televiziunii Trinitas), avem de a face cu o supraabundență de detalii, uneori aceleași de la media laică, puse însă în slujba redării strălucirii și a sensului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în special, în opoziție cu imaginea dominantă din media laică. și în acest caz, al reportajelor din Lumina (dar și al intervențiilor de pe teren ale televiziunii Trinitas), avem de a face cu o supraabundență de detalii, uneori aceleași de la media laică, puse însă în slujba redării strălucirii și a sensului inițial al pelerinajului. Rândul este proba fizică supremă, motivațiile pelerinilor intervievați sunt justificate teologic, pelerinajul apărând ca un veritabil generator de „communitas”. În ziarul Lumina din 15 octombrie 2012, ediția online
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
martie 2014 de către cotidianul on-line Gândul. Motivul care a stat la baza scrierii articolului este intenția Patriarhiei de a verifica veridicitatea moaștelor răspândite pe teritoriul țării, urmată de redactarea unui Ghid al Sfintelor Moaște (magnifică combinație de limbaj teologic și laic ! - n.m.) din biserici și mănăstiri (Stoica, Sultănoiu, 2014). Este vorba de exemplul tipic de articol multimedia on line, de mari dimensiuni, combinând text, imagine, fotografii, hărți digitale, trimiteri la alte articole tematice publicate anterior, totul la un clic distanță de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
2013 am monitorizat o parte a presei scrise din România și a emisiunilor televizate, cu un scop mai degrabă „exploratoriu”, de examinare a raportului dintre faptul religios (pelerinajul) și societate, imaginea oficială a pelerinajului din presa bisericească versus percepția presei laice, legitimitatea pelerinajului în spațiul public. Pe parcurs au apărut o serie de dificultăți pe care nu le-am putut prevedea la început. În decursul a numai patru-cinci ani, anumite publicații au trecut exclusiv la formatul online. Tot Internetul a favorizat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Mai jos se regăsește doar o schemă simplificată de interpretare, dar sunt convins că subiectul, prin importanța sa, se pretează la o abordare detaliată. Există diferențe majore de abordare a subiectului între presa locală și presa centrală, precum și între presa laică și presa bisericească. Cea locală accentuează dimensiunea comunitară a evenimentului, perturbarea ritmului cotidian de viață (cum este cazul la Iași). Un mare interes este legat de dimensiunile economice ale pelerinajului. Există o anumită obsesie a imaginii de ansamblu : trebuie ca
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sărbătoarea. Un alt aspect în care se întrevede tensiunea dintre religia oficială și religia populară este preocuparea de a îndepărta de pelerinaj orice forme de curiozitate turistică. În acest sens, controversa dintre Biroul de Pelerinaje al Patriarhiei Române și agențiile „laice” de turism poate fi înțeleasă și așa : nu este vorba de rețeta financiară, ci de disciplinarea curiozității pelerinului, care nu trebuie să se transforme în turist. Tot în aceeași linie de gândire, putem afirma că la fel de criticate, chiar dacă nu totdeauna
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
suntem situați noi înșine : în geografie și în istorie. Din acest motiv, rândurile mele vor angaja atât unele aspecte generale ale pelerinajului religios/spiritual (adică stricto sensu, pentru a menține discuția într-un cadru strict, deși toate pelerinajele, oricât de laice ori triviale, conservă datele esențiale ale paradigmei), cât și unele dintre aspectele sale particulare prezentate de Mirel Bănică în cartea pe care tocmai ați citit-o. Din același motiv, am încercat (în propria lectură a cărții terminate și de-a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
bizantină a fuziunii cu statul și la ultima modă la haine și obiecte de cult), sociologie (avem o societate funcțională ? modernă ? este cetățeanul român un individ autonom, s-a petrecut separarea sa de grupul fuzional ?), politologie (este România un stat laic ?), economie politică (de pildă, turismul religios, comerțul ambulant și, în general, lucrativa confuzie între economie și iconomie, întreținută și de BOR, care totuși e unul dintre cei mai mari filantropi ai perioadei - 20.828.191 de lei dedicați acțiunilor de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Vernant - Omul grec 69. Matei Călinescu - Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecții 70. H.-R. Patapievici - Cerul văzut prin lentilă 71. Norbert Elias - Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice (vol. I - Transformări ale conduitei în straturile laice superioare ale lumii occidentale) 72. Norbert Elias - Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice (vol. II - Transformări ale societății. Schița unei teorii a civilizării) 73. Ute Frevert, Heinz-Gerhard Haupt - Omul secolului XX 74. Augustin - Prima cateheză. Inițiere în viața creștină 75
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu organizarea pluralistă și exercitarea democratică a funcțiilor guvernamentale, lărgirea și garantarea drepturilor și libertăților individuale. Pluralismul politic, social și ideologic real va constitui una din trăsăturile socialismului. Acesta presupune ca, în primul rând, statul socialist să rămână un stat laic, fără o ideologie oficială care să fie impusă tuturor cetățenilor, un stat în care partidele, indiferent de influența de care se bucură, să fie o "parte" a statului excluzându-se orice identificare a statului cu vreun partid anume. În acest
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
educație religioasă. Prea puțină. Tata nu era religios - adică țineau sărbătorile, mergeau la biserică de ziua morților, că de asta le era frică la toți, Însă nu erau religioși... Nici eu nu mi-am Însușit o educație religioasă. Mai mult laică. Sigur că da, mi-am Însușit cultura evreiască, dar eu sunt de cultură românească. Dovadă că nu prea știu idiș. Nu mai vorbesc de ebraică. Știu numai româna și am Învățat maghiara. - În perioada dinainte de război ați sesizat anumite diferențe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Coronati, se învățau cele șapte arte liberale și geometria, secret al secretelor pentru rarii companioni aleși a deveni în timp arhitecți. Ei erau însă urmașii spirituali ai artelor romană și gotică, corporații constituite din călugări și eclesiaști, artizani și muncitori laici organizați în societăți ierarhice și strict religioase. Ei împărțeau pâinea și deci trupul Domnului 23. Membrii Congregației Ospitaliere a Fraților Pontifi, structurată după reguli benedictine erau specializați în construcția de poduri, drumuri, dar și pentru protecția călătorilor în genul soldaților
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
răspândirea creștinismului în mase enorme de oameni, caracterul esoteric evaporându-se; iar ceea ce cunoaștem e doar o adaptare a acelor sacramente. Mă întreb dacă nu cumva și preoții, în diferitele lor grade de inițiere, se complac în simulacrul exoteric predominant laic și profan. "Abia ești, simt, / acum la semne/ cum poate încă sunt și eu/ atâtea punți/ peste prăpăstii fără fund,/ atâtea peșteri...// Falii 575 de spațiu/ falii de timp576". Cât timp peștele nu va cunoaște și nu va aspira spre
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
au modificat structurile deținute de două milenii. Aceste evenimente au fost: reforma (1517), revoluția franceză (1789-1799), revoluția industrială (1750-1850). Revoluția franceză și reforma au distrus încrederea în relația dintre stat, biserică și știință. Dacă înainte de acestea era imposibilă integrarea deciziilor laice cu cele ecleziastice fără a determina o provocare oriunde în Europa, cu începutul revoluției industriale în mijlocul secolului al optsprezecelea, are loc o schimbare de dinamică a științei în societatea occidentală. Aceasta nouă dinamică a schimbat fața întreagii lumi și a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dintre litera, sensul și tâlcul fizic, orto, meta și parafizic al acestuia. Toma d-Aqino admitea că tainele divine care depășesc capacitatea noastră de înțelegere trebuie dezvăluite în formă alegorică. Ca și în interpretarea Bibliei trebuie admisă deosebirea marcantă a liricii laice de cea care are legătură cu istoria sacră. Această înțelegere poate fi coroborată cu ceea ce chiar Dante spunea, referindu-se la poeți, că ei nu pot fi conștienți de tot ceea ce scriu și că sunt permanent sub determinarea afectului sau
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de posibilele limitări ale capacității și cunoștințelor unui străin. În general, imaginația este produsul a două forțe formatoare. Una se compune din poveștile cu care sunt alimentați oamenii - istoriile și miturile depănate de ei Înșiși și de conducătorii religioși și laici - și modul În care aceste povești le hrănesc imaginația Într-un fel sau altul. Cealaltă este contextul În care cresc oamenii, care are un impact major asupra modului În care văd lumea și pe ceilalți. Străinii nu se pot infiltra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
din India, câțiva Își vor găsi Într-o zi calea către Al-Qaeda; dacă se poate Întâmpla cu musulmani americani, se poate Întâmpla și cu unii din India. Dar aceasta nu este o normă. De ce? Răspunsul este contextul, În special contextul laic, democratic și de piață liberă din India, puternic influențat de o tradiție a non-violenței și toleranței hinduse. M.J. Akbar, redactorul musulman al revistei Asian Age, cotidian național indian de limbă engleză finanțat În principal de indieni ne-musulmani, mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
am de gând să exagerez spunând cât de fericiți sunt musulmanii din India. Există tensiuni, discriminare economică și provocări cum ar fi distrugerea moscheii de la Ayodhya șde către naționaliști hinduși În 1992ț. Cert este Însă că În India Constituția este laică și asigură oportunități reale pentru progresul economic al oricărei comunități care poate oferi talente. Iată de ce se ridică o clasă de mijloc musulmană tot mai numeroasă și În general nu manifestă elementele de mânie profundă pe care le găsești În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
în suflet chemarea la lupta împotriva lui satana și a slujitorilor lui a întregii suflări omenești sub patronajul Arhanghelului Mihail. Jurământul Moța-Marin și Jurământul gradelor legionare ne pun în fața unei cutremurătoare renunțări la ființa personală. O slujire monahicească în haina laică a celor uciși de irozi în veacul acesta tâmp, ca Ioan, ca Hristos și Apostolii Lui, ca toți mărturisitorii Adevărului, pentru a se înscăuna domnia întunericului, a deznădejdiei și a morții peste suflete și trupuri. Dar în fața lui Dumnezeu cel
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a minimaliza meritele altor neamuri din punct de vedere cultural, artistic, științific etc., pe plan spiritual însă, Lumina aprinsă de la Altarul Jertfei și Învierii lui Hristos, păstrată în Potirele Altarelor Sfintei Biserici, este purtată acum în lume de acești misionari laici, care-și zic legionari ai Arhanghelului Mihail. Ei sunt recunoscuți de Biserică datorită mărturisirii prin jertfa supremă întru apărarea Crucii, prin Moța și Marin, prin toate celelalte mii de jertfe aduse pe altarul credinței în Hristos și Învierea Lui, mai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]