27,002 matches
-
15 februarie 2012, și Decizia nr. 445 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 30 octombrie 2014). Din jurisprudența mai sus indicată se desprinde concluzia potrivit căreia, pentru relevanța constituțională a principiului legalității, esențial este ca prin folosirea unei tehnici legislative inadecvate, care să nu întrunească cerințele clarității, preciziei, previzibilității și ale accesibilității normei juridice, legiuitorul să fi adus atingere în final unor drepturi, libertăți sau principii de rang constituțional. Or, paralelismul legislativ
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăși sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea care a format obiectul amenințării. “ ... 11. În susținerea neconstituționalității normei penale criticate, autorul excepției invocă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 53 alin. (2) privind restrângerea
DECIZIA nr. 232 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273564]
-
că enumerarea exhaustivă a criteriilor relevate ar imprima normei juridice penale o rigiditate excesivă, fără însă ca precizia absolută să poată fi atinsă, ceea ce înseamnă că o generalitate a sa în privința analizată nu este contrară per se principiului legalității incriminării, elementul de interpretare judiciară fiind necesar și inevitabil. În completarea celor reținute de Curte, în decizia precitată, aceasta observă că, din formularea normei penale criticate - prin folosirea pronumelui „îi“ - rezultă că susceptibilitatea producerii unei stări de temere trebuie raportată
DECIZIA nr. 232 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273564]
-
legal al furnizorului; ... b) să verifice încadrarea personalului pentru care se solicită plata indemnizației în categoriile de personal prevăzute la art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2023; ... c) să verifice și să răspundă pentru realitatea, exactitatea și legalitatea sumelor calculate pentru fiecare persoană care beneficiază de vouchere de vacanță, în concordanță cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările
ORDIN nr. 2.592/616/2023 () [Corola-llms4eu/Law/273569]
-
efectuează plata sumei corespunzătoare contravalorii voucherelor de vacanță, pe baza facturii și a documentelor justificative depuse/transmise la casa de asigurări de sănătate până la data de ................... . (2) Toate documentele necesare pentru plata sumelor solicitate se certifică pentru realitatea, exactitatea și legalitatea datelor raportate prin semnătura reprezentantului legal al unității sanitare. Articolul 8 Plata se face în contul nr. ......................., deschis la Trezoreria Statului, sau în contul nr. ........................., deschis la Banca ...................... . ... VI. Răspunderea contractuală Articolul 9 (1) Reprezentantul legal al unității sanitare publice
ORDIN nr. 2.592/616/2023 () [Corola-llms4eu/Law/273569]
-
contul nr. ......................., deschis la Trezoreria Statului, sau în contul nr. ........................., deschis la Banca ...................... . ... VI. Răspunderea contractuală Articolul 9 (1) Reprezentantul legal al unității sanitare publice cu care casa de asigurări de sănătate a încheiat contract este direct răspunzător de corectitudinea, legalitatea și exactitatea sumelor solicitate. (2) Încălcarea dispozițiilor art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2023, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu
ORDIN nr. 2.592/616/2023 () [Corola-llms4eu/Law/273569]
-
cererii de finanțare în cadrul programului, indiferent dacă au fost efectuate sau nu toate plățile aferente; ... i) nu fac în mod direct obiectul unui aviz motivat al Comisiei Europene cu privire la o procedură de infringement care pune în pericol legalitatea și regularitatea cheltuielilor sau desfășurarea proiectului propus; ... j) în cazul proiectelor care intră în domeniul de aplicare a unei condiții favorizante, sunt compatibile cu strategiile și documentele de planificare relevante stabilite pentru îndeplinirea respectivei condiții favorizante. ... Articolul 3 Costuri eligibile
REGULI DE ELIGIBILITATE din 20 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273389]
-
de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ ... ... 16. În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept și alin. (5) privind principiul legalității, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 124 alin. (3) privind independența judecătorilor și art. 126 alin. (1)-(3) privind instanțele judecătorești și competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de
DECIZIA nr. 57 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273571]
-
reține încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), art. 21, art. 124 alin. (3) și art. 126 alin. (1)-(3). ... 21. În ceea ce privește invocarea, în prezenta cauză, a prevederilor art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalității, cu motivarea că nu sunt definite „chestiunile de drept“ menționate de textul de lege criticat, astfel încât instanțele judecătorești pot adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție orice întrebare cu caracter de generalitate, iar dezlegarea dată de instanța supremă devine
DECIZIA nr. 57 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273571]
-
a procesului penal, întrucât, în ipoteza în care partea responsabilă civilmente intervine în procesul penal ulterior fazei camerei preliminare, respectiv în faza judecății, aceasta nu mai are posibilitatea de a formula cereri și excepții cu privire la competența și la legalitatea sesizării instanței și nici la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, fiind, așadar, lipsită de mijloacele juridice ale acestei faze a procesului penal de apărare a drepturilor și intereselor sale procesuale specifice. Se
DECIZIA nr. 248 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273592]
-
în care partea responsabilă civilmente intervine în procesul penal ulterior fazei camerei preliminare, respectiv în faza judecății, aceasta nu mai are posibilitatea de a formula cereri și excepții cu privire la competența și la legalitatea sesizării instanței și nici la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, fiind, așadar, lipsită de mijloacele juridice ale acestei faze a procesului penal de apărare a drepturilor și intereselor sale procesuale specifice. Se susține, totodată, că, pentru aceste motive
DECIZIA nr. 248 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273592]
-
nu mai există niciun temei legal în baza căruia partea responsabilă civilmente, care nu a fost prezentă în camera preliminară, să poată formula cereri ori excepții referitoare la aspecte deja analizate în această fază procesuală, în special cu privire la legalitatea mijloacelor de probă care servesc la stabilirea existenței, respectiv a întinderii prejudiciului (rapoarte de expertiză sau constatare). În aceste condiții, în care constituirea ca parte civilă a persoanei vătămate se putea face în orice fază procesuală „până la începerea cercetării
DECIZIA nr. 248 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273592]
-
penal se poate face doar în faza camerei preliminare, așa încât și introducerea în cauză a părții responsabile civilmente să poată fi făcută anterior acestui moment, pentru ca aceasta din urmă să aibă posibilitatea de a invoca excepții referitoare la legalitatea sesizării instanței, precum și la verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. ... 22. Ipoteza reglementată de dispozițiile art. 21 alin. (3) din Codul de procedură penală este însă una diferită de cea prevăzută
DECIZIA nr. 248 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273592]
-
camerei preliminare, așa încât și introducerea în cauză a părții responsabile civilmente să poată fi făcută anterior acestui moment, pentru ca aceasta din urmă să aibă posibilitatea de a invoca excepții referitoare la legalitatea sesizării instanței, precum și la verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. ... 22. Ipoteza reglementată de dispozițiile art. 21 alin. (3) din Codul de procedură penală este însă una diferită de cea prevăzută de dispozițiile alin. (1) al aceluiași articol
DECIZIA nr. 248 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273592]
-
fi contrară viziunii legiuitorului asupra actualei arhitecturi a procesului penal, conform căreia procedura camerei preliminare a fost prevăzută ca fază distinctă a procesului penal, cu rol de filtru, în vederea soluționării cererilor și a excepțiilor referitoare la competența și la legalitatea sesizării instanței, precum și la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. De altfel, o astfel de soluție legislativă ar crea posibilitatea abuzului de drept, prin faptul că reluarea fazei camerei preliminare ar putea
DECIZIA nr. 248 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273592]
-
arhitecturi a procesului penal, conform căreia procedura camerei preliminare a fost prevăzută ca fază distinctă a procesului penal, cu rol de filtru, în vederea soluționării cererilor și a excepțiilor referitoare la competența și la legalitatea sesizării instanței, precum și la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. De altfel, o astfel de soluție legislativă ar crea posibilitatea abuzului de drept, prin faptul că reluarea fazei camerei preliminare ar putea fi determinată oricând până la terminarea
DECIZIA nr. 248 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273592]
-
de funcție și o valoare unică de referință, care nu s-au aplicat niciodată, ca efect al textelor contestate din ordonanțele de urgență succesive. Toate legile-cadru de salarizare din anul 2010 până în prezent au stabilit ca principiu general principiul legalității, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme juridice de forța legii. O normă care trimite generic la niște cuantumuri dintr-o lună precedentă care, de altfel, nu sunt precizate nici în normele de salarizare care au
DECIZIA nr. 214 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273540]
-
care sunt înțelese în sensul că nu permit suspendarea controlului, în condițiile art. 127 din Codul de procedură fiscală. Arată că, în esență, orice acte și fapte ale administrației sunt supuse controlului judecătoresc, pentru restabilirea cu celeritate a stării de legalitate, or, în cazul controlului antifraudă, în măsura în care acesta nu este supus suspendării și, drept urmare, nici refuzul suspendării acestuia nu poate fi supus examinării și deciziei instanței de judecată în vederea realizării controlului de legalitate, control care exprimă
DECIZIA nr. 252 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273565]
-
a stării de legalitate, or, în cazul controlului antifraudă, în măsura în care acesta nu este supus suspendării și, drept urmare, nici refuzul suspendării acestuia nu poate fi supus examinării și deciziei instanței de judecată în vederea realizării controlului de legalitate, control care exprimă tocmai fundamentul statului de drept, se instituie o încălcare a exigențelor constituționale. Așa fiind, apreciază că în măsura în care controlul antifraudă nu este supus suspendării și actele inspectorilor antifraudă sunt exceptate de la controlul judecătoresc, pentru
DECIZIA nr. 252 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273565]
-
că și tematica verificărilor celor două tipuri de control este diferită. Astfel, în ceea ce privește obiectul inspecției fiscale, conform art. 113-135 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, inspecția fiscală reprezintă activitatea ce are ca obiect verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor în legătură cu stabilirea obligațiilor fiscale de către contribuabil/plătitor, respectării prevederilor legislației fiscale și contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente, stabilirea
DECIZIA nr. 252 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273565]
-
iar rezultatul acestor controale se consemnează în procese-verbale, care nu constituie însă titlu de creanță fiscală. ... 18. Prin urmare, raportat la criticile formulate în cauză, Curtea a reținut că inspectorii antifraudă, învestiți cu exercițiul autorității publice, sunt îndrituiți să verifice legalitatea activităților desfășurate, existența și autenticitatea documentelor justificative în activitățile de prestări de servicii, să legitimeze și să stabilească identitatea administratorilor entităților controlate, să aplice măsurile prevăzute de normele legale și să sesizeze organele competente în vederea valorificării constatărilor. La finalizarea
DECIZIA nr. 252 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273565]
-
a particularului în norma imperativă este destabilizată, la rândul ei prevederea fiind lipsită de caracterul previzibilității. Excesul de putere cu care a acționat în exercitarea atribuțiilor sale a condus la emiterea unui act administrativ vătămător, fiind lipsit de prezumția de legalitate. Aneantizarea legalității actului este o consecință a încălcării normei imperative, regăsită în cuprinsul art. 22 din Ordinul MECTS nr. 5.549/6.10.2011, motiv pentru care considerăm că actul în cauză trebuie anulat. Mai mult decât atât, în răspunsul la plângerea prealabilă formulată
SENTINȚA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/273440]
-
în norma imperativă este destabilizată, la rândul ei prevederea fiind lipsită de caracterul previzibilității. Excesul de putere cu care a acționat în exercitarea atribuțiilor sale a condus la emiterea unui act administrativ vătămător, fiind lipsit de prezumția de legalitate. Aneantizarea legalității actului este o consecință a încălcării normei imperative, regăsită în cuprinsul art. 22 din Ordinul MECTS nr. 5.549/6.10.2011, motiv pentru care considerăm că actul în cauză trebuie anulat. Mai mult decât atât, în răspunsul la plângerea prealabilă formulată de subsemnatul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/273440]
-
după cum prevede art. 124 alin. (1) din Legea fundamentală, ținându-se seama totodată de dispozițiile art. 16 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege“. Așadar, principiul imparțialității justiției constituie un corolar al principiului legalității ce caracterizează statul de drept. Pe de altă parte, principiul imparțialității presupune ca autoritățile cărora le revine sarcina de a înfăptui justiția să fie neutre. ... 20. Totodată, Curtea observă, în acord cu jurisprudența instanței de la Strasbourg (a se vedea
DECIZIA nr. 230 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273560]
-
a fost abrogată prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Față de această împrejurare se susține că prevederile criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ce consacră statul de drept, principiului legalității în componenta privind calitatea legii, securitatea și stabilitatea raporturilor juridice, sens în care arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare se încalcă dispozițiile art.
DECIZIA nr. 225 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273671]