2,975 matches
-
pe rând bazele fizicii moderne și aduc importante corecții la numeroasele erori de interpretare a discursului aristotelic, fără a contrazice intenția filosofică a acestuia sau a continuatorului său fidel, Tommaso d'Aquino. Rațiunea rămâne unicul mijloc de accedere sau de legitimare a accesului la adevăr. Începând cu secolul XVII, imaginarul este exclus din rândul "procedurilor" intelectuale, dat fiind că se impune o metodă unică, a "descoperirii adevărului prin științe" (după cum anunța celebrul tratat din 1637 semnat de Descartes). Imaginea în arte
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și regulilor elementare care le ordonează într-o unitate de viață omenească reprezintă un fapt firesc (în firea lucrurilor) pentru ființarea umană; oricum, în ordine propriu-zis istorică, ea este "originară". Dar este originar, în același sens, și un fenomen de legitimare și justificare, de acreditare și prezentare a anumitor practici ca modele de urmat într-un spațiu de viață umană determinat, astfel fiind stabilită o ierarhie a lor: desigur, în funcție de anumite criterii, cumva "naturale". Datorită acestui fenomen au devenit preeminente, la
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
participă la judecată și felul în care aceasta din urmă constituie "raționamentul", reprezintă temele reducției judicative, prin care se poate ajunge la ceea-ce-este judicativul constitutiv: și el este timp. Prin urmare, noțiunea și raționamentul sunt elemente esențiale în demersul de "legitimare" a căutării non-judicativului. Autonomia noțiunii și raționamentului față de judecată nu a atins, până acum, decât limite terminologice și de rol specific într-un spațiu structurat de judecată.22 Noțiunea (conceptul) a semnificat, în reconstrucțiile filosofice vechi, unitatea discursului, dar numai
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
odată cu deschiderea și consacrarea căii judicative a acestora. Acum însă problema va fi privită dintr-o perspectivă propriu-zis logică, determinate fiind deja înseși condițiile de posibilitate ale dictaturii judicativului precum și sensurile puterii acesteia de a regla tot ce tinde către legitimare, autorizare etc. în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii omenești. 3.1.2. Inducție, deducție, reducție și reconstrucție 3.1.2.1. Introducere Mișcarea structurii originare S P de la ipostaza sa strict formală și individualizată către ipostaze "interpretative" presupune una sau
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
așadar, orice reconstrucție categorială. Mai mult, ea este una dintre cele mai apreciate întreprinderi filosofice din istoria gândirii. O asemenea temă depășește intențiile proiectului de față, însă poate fi indicată, într-o manieră strict formală, această direcție de cercetare filosofică, legitimarea, autorizarea sa judicativă. Oricum, fiecare categorie filosofică din tabela lui Platon, din cea a lui Aristotel, din cea a lui Kant, precum și din cele câteva puse la punct mai cu seamă în medii neokantiene, de vreun secol și jumătate pre-ia
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Stagiritului, în individual); dar este "rostită" ființa însăși prin câteva sensuri la care se revine continuu, în istoria filosofiei.222 De aceea putem spune că nu este întâmplătoare stabilirea acestui mediator categorial pentru trecerea în cauză. De fapt, judecata de legitimare și confirmare asupra acestei chestiuni aparține ea însăși orizontului dictaturii judicativului. Dar ființa (în sine) trece în ființare, potrivit altor scenarii filosofice, prin mediere direct temporală, nu categorială, ca la Aristotel: ființa este ea însăși timorizată, adică a-dusă la
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a doua timporizări. Cei care au tematizat ideologia, începând cu de Tracy, până la Ricoeur, Habermas și Sloterdijk, semnalează și explică fenomenalitatea socială a ideologiei, angajamentele sale pragmatice și, mai cu seamă, tipul de cunoaștere pe care îl realizează: cunoașterea de legitimare. Am putea spune, în continuarea a ceea ce au stabilit cei numiți, precum și alți teoreticieni ai ideologiei, că aceasta consistă în justificarea legitimității unui fapt de natură publică, socială, cu ajutorul unor mijloace de natura ideilor. Desigur, din unghi etimologic, ideologia este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mijloace de natura ideilor. Desigur, din unghi etimologic, ideologia este o formă de rostire. Dar despre ce rostește ea? Despre idei, cum socotea de Tracy. De fapt, despre idealuri umane, în măsura în care "acum" avem nevoie de o "imagine" a viitorului "nostru". Legitimarea acestei imagini trebuie să fie pusă, întotdeauna, pe seama unei certitudini, care vine din trecut, deși ea are a face, esențial, cu viitorul și constrânge prezentul la exercitarea, prin faptele pe care le timporizează, la o autosuspendare. Discuția despre originaritatea ideologiei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
are nici vreun sens preluat de la judicativul regulativ. Ea încearcă să se adapteze la mișcarea globală a gândului filosofic, ținând, tehnic, pasul cu evoluția filosofiei, luând-o, uneori, chiar înaintea acesteia în unele chestiuni, cum se întâmplă în discursurile de legitimare / deligitimare a unor evenimente veritabile din istoria cunoașterii (de exemplu, a fost sau nu a fost o revoluție în cunoaștere adoptarea modelul științei galileene? Tematizarea ideologică are întâietate în această chestiune, ea angajând cele mai eficiente tehnici de construcție argumentativă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ideologia îl propune spațiului public ca și cum ar fi un lucru adevărat; de asemenea, dintotdeauna ideologia nu a creat conștiința acestei substituții. Desigur, numai că a lipsit ceva în ideologia mai veche, ceva ce acum se petrece ca exercițiu ideologic primar: legitimarea culturală a statutului ideologiei ca funcție spirituală și (auto)întemeierea discursului de tip ideologic prin recursul la însușirile culturale încă o dată trebuie spus, "superioare" ale unei comunități, de aici faimosul fenomen al "imperialismului cultural". Însușirile culturale erau prezente, în formele
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
închiriere se stabilesc anual de către formațiunile de logistică și se aprobă de ministrul de interne. ... (2) Sumele încasate din închirieri se varsă la bugetul din care au fost finanțate structurile prevăzute la art. 1. ... Articolul 11 Insignă și documentele de legitimare pentru efectivele menționate la art. 1 sunt prevăzute în anexa nr. 3*), cu excepția efectivelor din aparatul central al Ministerului de Interne și structurile subordonate acestuia, care sunt prevăzute în anexa nr. 3A*). ------------ Art. 11 a fost modificat de pct. 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156100_a_157429]
-
închiriere se stabilesc anual de către formațiunile de logistică și se aprobă de ministrul de interne. ... (2) Sumele încasate din închirieri se varsă la bugetul din care au fost finanțate structurile prevăzute la art. 1. ... Articolul 11 Insignă și documentele de legitimare pentru efectivele menționate la art. 1 sunt prevăzute în anexa nr. 3*), cu excepția efectivelor din aparatul central al Ministerului Administrației și Internelor și a structurilor subordonate acestuia, care sunt prevăzute în anexa nr. 3A.*) ------------- *) Anexele nr. 3 și 3A sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176755_a_178084]
-
Articolul UNIC Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2002 privind stabilirea uniformei, echipamentului specific, însemnelor distinctive, insignei și documentului de legitimare pentru polițiști, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 24 octombrie 2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. Anexă nr. 1 "Descrierea însemnelor pentru gradele profesionale, a însemnului de identificare și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180690_a_182019]
-
închiriere se stabilesc anual de către formațiunile de logistică și se aprobă de ministrul de interne. ... (2) Sumele încasate din închirieri se varsă la bugetul din care au fost finanțate structurile prevăzute la art. 1. ... Articolul 11 Insignă și documentele de legitimare pentru efectivele menționate la art. 1 sunt prevăzute în anexa nr. 3*), cu excepția efectivelor din aparatul central al Ministerului Administrației și Internelor și a structurilor subordonate acestuia, care sunt prevăzute în anexa nr. 3A.*) ------------- *) Anexele nr. 3 și 3A sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182087_a_183416]
-
Articolul UNIC Anexele nr. 1, 2 și 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.850/2005 privind stabilirea uniformei personalului militar din Jandarmeria Română, a însemnelor distinctive, a formei și conținutului insignei și ale documentelor de legitimare a acestuia, precum și a siglei Jandarmeriei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 30 ianuarie 2006, se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1, 2 și 3 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185304_a_186633]
-
ref>. Ca urmare, domnia „alesului națiunii” s-a situat sub semnul unui provizorat, tensionat și de dificultatea accesului „pământeanului” la un statut realmente constituțional, acces ce ar fi presupus eludarea a ceea ce mai rămânea valabil din Convenția de la Paris, ca legitimare a „sancțiunilor externe asupra mersului chestiunii române”, după dobândirea autonomiei interne (legislative) Întărite și de Statutul dezvoltător. Cum bine sesizase Paul Henry, pentru atingerea condiției de „principe constituțional”, cu adevărat suveran, și ridicarea, prin aceasta, a statutului Principatelor Unite, Cuza
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
căror centru e K, sunt de două tipuri, corespunzătoare categoriilor tradiționale Caz inerent și Caz structural marcat (Chomsky 19868), care trebuie legitimate: Cazurile inerente sunt Cazuri (K) pline subiacent și sunt legitimate de un centru care le selectează, condiția de legitimare fiind Principiul Proiecției; atribuirea Cazului inerent are loc sub guvernare și este imposibilă în configurația ECM; Cazurile structurale marcate sunt Cazuri (K) vide subiacent, care trebuie să satisfacă ECP. Pentru fiecare K vid, antecedentul guvernor (care atribuie Caz) determină realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
definit ca alter ego-ul verbului lexical) nu proiectează argument extern, atunci nu va atribui Caz structural. Limbile ergative nu au categoria F, de unde rezultă că Agentul în ergativ, generat în specificatorul unei proiecții funcționale, este legitimat tematic, nu și structural; legitimarea absolutivului a beneficiat de o analiză paralelă cu legitimarea nominativului din construcțiile inacuzative din limbile de tip acuzativ. Deplasarea argumentelor (engl. A-movement) nu se declanșează neapărat din necesități de marcare a Cazului, cum se susține în general; argumentele sunt marcate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
extern, atunci nu va atribui Caz structural. Limbile ergative nu au categoria F, de unde rezultă că Agentul în ergativ, generat în specificatorul unei proiecții funcționale, este legitimat tematic, nu și structural; legitimarea absolutivului a beneficiat de o analiză paralelă cu legitimarea nominativului din construcțiile inacuzative din limbile de tip acuzativ. Deplasarea argumentelor (engl. A-movement) nu se declanșează neapărat din necesități de marcare a Cazului, cum se susține în general; argumentele sunt marcate cu nominativ sau cu absolutiv din întâmplare; aceste Cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
domeniul VP. Alexiadou (2001: 16) rezumă proprietățile proiecției v (redefinite succesiv în scurta istorie a conceptului), așa cum apare la Kratzer (1994)43, Chomsky (1995), Harley (1995), Marantz (1997)44, Arad (1999)45: (a) locul agentivității: v conține trăsături relevante pentru legitimarea și interpretarea argumentelor externe; (b) conține trăsături legate de eventivitate; (c) poartă trăsături de Caz pentru obiect; (d) există două tipuri de v: unul care introduce argumente externe și celălalt care nu introduce argumente externe. Alexiadou (2001: 17) observă că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
introduce o relație cauzală între evenimentul cauzator (argumentul implicit al CAUS) și starea rezultată, denotată de rădăcina verbului, iar Voice este responsabilă de introducerea argumentului extern și poartă trăsături legate de agentivitate și de modalitate; trăsătura [± Agentiv] este responsabilă de legitimarea argumentului extern, Agent sau Cauză, din structurile active și pasive: Voice [+ Agentiv] − Agent, Instrument realizat ca grup prepozițional; Voice [− Agentiv] − Cauză. Dacă centrul Voice e activ, atunci rolul tematic relevant este realizat în Spec,Voice, iar dacă e pasiv, rolul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un proces de formare adjectivală care implică recategorizarea verbului în adjectiv, iar inacuzativele au participii perfecte, mai degrabă decât adjectivale. Testul este relevant pentru limbi diferite: engleză, daneză, italiană. Burzio (1986: 151−152, 191) arată că morfologia participiului trecut împiedică legitimarea rolului tematic al subiectului (ca în construcțiile pasive). Perlmutter (1989)7 susține că, în italiană, inergativele nu pot apărea în construcții participiale absolute, însă Dini (1994)8 și Loporcaro (2003)9 au observat că există inergative care acceptă construcțiile participiale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
statele străine; incidentele de frontieră care nu intră în unul din cazurile de agresiune indicate la art. 2. Înaltele Părți Contractante sunt pe de altă parte de acord a recunoaște că prezenta Convențiune nu va trebui niciodată să servească ca legitimare a violărilor drepturilor ginților în care ar putea fi implicate în circumstanțele cuprinse în enumerarea de mai sus. Art. 4. Prezenta Convențiune va fi ratificată de înaltele Părți Contractante conform legislației fiecăreia din ele. Instrumentele de ratificare vor fi depuse
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de care dispune respectiva persoană. În mod frecvent întâlnim o combinare a acestor două variante: delegarea autorităților de decizie unor instanțe exterioare, învestirea cu plusvaloare a acestora reprezentând modalitatea de absorbție artificială a incertitudinii. Delegarea autorității de decizie ridică problema legitimării, analizată pe larg de Max Weber (1969). Pornind de la tipologia formulată de sociologul german, vom considera următoarele tipuri de legitimare a autorității: tradiția, charisma, criterii aleatorii mascate și delegarea autorității. Tradiția. Sociologii au remarcat cu surpriză faptul că, în toate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
instanțe exterioare, învestirea cu plusvaloare a acestora reprezentând modalitatea de absorbție artificială a incertitudinii. Delegarea autorității de decizie ridică problema legitimării, analizată pe larg de Max Weber (1969). Pornind de la tipologia formulată de sociologul german, vom considera următoarele tipuri de legitimare a autorității: tradiția, charisma, criterii aleatorii mascate și delegarea autorității. Tradiția. Sociologii au remarcat cu surpriză faptul că, în toate colectivitățile umane, tradiția are o importanță deosebită. Există desigur o mulțime de explicații ale puterii de impunere a tradiției. În
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]