5,217 matches
-
Angeles, care depășește deci New York din acest punct de vedere. Poate că suntem pe cale să trecem lent, dar perceptibil de la epoca statului-națiune la cea a statului-metropolă cosmopolită. Capitolul 5 Legitimitatea politică, între anacronismul teoriilor clasice și definirea unor noi criterii Legitimitatea a fost mereu prezentă în teoriile politice, de la ideea platoniciană de dreptate și distincția pe care o făcea Aristotel între monarhie, aristocrație și democrație, probabil bazate ambele pe conceptul de legitimitate, și până la analiza pe care Locke o rezerva naturii
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
între anacronismul teoriilor clasice și definirea unor noi criterii Legitimitatea a fost mereu prezentă în teoriile politice, de la ideea platoniciană de dreptate și distincția pe care o făcea Aristotel între monarhie, aristocrație și democrație, probabil bazate ambele pe conceptul de legitimitate, și până la analiza pe care Locke o rezerva naturii guvernării contestând concepția divină a legitimității regilor. Legitimitatea este un concept fundamental pentru a înțelege organizarea politică a societăților contemporane. Formulată acum un secol, teoria lui Max Weber despre legitimitate s-
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
teoriile politice, de la ideea platoniciană de dreptate și distincția pe care o făcea Aristotel între monarhie, aristocrație și democrație, probabil bazate ambele pe conceptul de legitimitate, și până la analiza pe care Locke o rezerva naturii guvernării contestând concepția divină a legitimității regilor. Legitimitatea este un concept fundamental pentru a înțelege organizarea politică a societăților contemporane. Formulată acum un secol, teoria lui Max Weber despre legitimitate s-a vădit a fi esențială. Cele trei ideal-tipuri de legitimitate pe care le-a identificat
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de la ideea platoniciană de dreptate și distincția pe care o făcea Aristotel între monarhie, aristocrație și democrație, probabil bazate ambele pe conceptul de legitimitate, și până la analiza pe care Locke o rezerva naturii guvernării contestând concepția divină a legitimității regilor. Legitimitatea este un concept fundamental pentru a înțelege organizarea politică a societăților contemporane. Formulată acum un secol, teoria lui Max Weber despre legitimitate s-a vădit a fi esențială. Cele trei ideal-tipuri de legitimitate pe care le-a identificat Weber au
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de legitimitate, și până la analiza pe care Locke o rezerva naturii guvernării contestând concepția divină a legitimității regilor. Legitimitatea este un concept fundamental pentru a înțelege organizarea politică a societăților contemporane. Formulată acum un secol, teoria lui Max Weber despre legitimitate s-a vădit a fi esențială. Cele trei ideal-tipuri de legitimitate pe care le-a identificat Weber au devenit clasice. De atunci încoace, sociologi, politologi și filosofi s-au străduit să încadreze fenomenele într-una sau alta dintre cele trei
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
guvernării contestând concepția divină a legitimității regilor. Legitimitatea este un concept fundamental pentru a înțelege organizarea politică a societăților contemporane. Formulată acum un secol, teoria lui Max Weber despre legitimitate s-a vădit a fi esențială. Cele trei ideal-tipuri de legitimitate pe care le-a identificat Weber au devenit clasice. De atunci încoace, sociologi, politologi și filosofi s-au străduit să încadreze fenomenele într-una sau alta dintre cele trei categorii: legitimitatea tradițională, cea carismatică și cea rațională. Aproape toate teoriile
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a vădit a fi esențială. Cele trei ideal-tipuri de legitimitate pe care le-a identificat Weber au devenit clasice. De atunci încoace, sociologi, politologi și filosofi s-au străduit să încadreze fenomenele într-una sau alta dintre cele trei categorii: legitimitatea tradițională, cea carismatică și cea rațională. Aproape toate teoriile formulate în ultimele decenii pe tema legitimității includ această tipologie. Atunci când încercăm însă adaptarea teoriei weberiene la lumea contemporană și actualizarea ei, constatăm că două din cele trei tipuri de legitimitate
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
au devenit clasice. De atunci încoace, sociologi, politologi și filosofi s-au străduit să încadreze fenomenele într-una sau alta dintre cele trei categorii: legitimitatea tradițională, cea carismatică și cea rațională. Aproape toate teoriile formulate în ultimele decenii pe tema legitimității includ această tipologie. Atunci când încercăm însă adaptarea teoriei weberiene la lumea contemporană și actualizarea ei, constatăm că două din cele trei tipuri de legitimitate nu se mai pot folosi: e vorba despre legitimitatea tradițională și despre cea carismatică. Exemplele contemporane
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
legitimitatea tradițională, cea carismatică și cea rațională. Aproape toate teoriile formulate în ultimele decenii pe tema legitimității includ această tipologie. Atunci când încercăm însă adaptarea teoriei weberiene la lumea contemporană și actualizarea ei, constatăm că două din cele trei tipuri de legitimitate nu se mai pot folosi: e vorba despre legitimitatea tradițională și despre cea carismatică. Exemplele contemporane citate încă de unii autori sunt atât de complicate încât creează mai degrabă confuzie decât claritate. În zilele noastre, a mai rămas o singură
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
teoriile formulate în ultimele decenii pe tema legitimității includ această tipologie. Atunci când încercăm însă adaptarea teoriei weberiene la lumea contemporană și actualizarea ei, constatăm că două din cele trei tipuri de legitimitate nu se mai pot folosi: e vorba despre legitimitatea tradițională și despre cea carismatică. Exemplele contemporane citate încă de unii autori sunt atât de complicate încât creează mai degrabă confuzie decât claritate. În zilele noastre, a mai rămas o singură căsuță în tabelul weberian și ea e arhiplină: legitimitatea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
legitimitatea tradițională și despre cea carismatică. Exemplele contemporane citate încă de unii autori sunt atât de complicate încât creează mai degrabă confuzie decât claritate. În zilele noastre, a mai rămas o singură căsuță în tabelul weberian și ea e arhiplină: legitimitatea rațională/legală/birocratică. În cercetarea empirică, o teorie care se reduce la un singur tip nu mai e o tipologie. Faptul că avem nevoie de mai multe cuvinte pentru a desemna această căsuță arhiplină vădește caracterul său eterogen, alcătuirea ei
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
unui amalgam de varietăți. Mai mult decât atât, aproape jumătate dintre regimurile existente apar ca ilegitime și, în consecință, nu sunt acoperite de această venerabilă tipologie, care a ajuns azi anacronică. Adeseori avem tendința de a îmbrățișa o gândire dihotomică: legitimitate versus ilegitimitate. Realitatea este însă mult mai bogată, iar legitimitatea e graduală. O analiză comparată a regimurilor politice le plasează pe acestea pe o scală imaginară de la un minimum la un maximum de legitimitate. Aceasta merge de la aclamații, care presupun
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
dintre regimurile existente apar ca ilegitime și, în consecință, nu sunt acoperite de această venerabilă tipologie, care a ajuns azi anacronică. Adeseori avem tendința de a îmbrățișa o gândire dihotomică: legitimitate versus ilegitimitate. Realitatea este însă mult mai bogată, iar legitimitatea e graduală. O analiză comparată a regimurilor politice le plasează pe acestea pe o scală imaginară de la un minimum la un maximum de legitimitate. Aceasta merge de la aclamații, care presupun diferite grade de consimțământ, până la respingerea netă. În acest caz
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de a îmbrățișa o gândire dihotomică: legitimitate versus ilegitimitate. Realitatea este însă mult mai bogată, iar legitimitatea e graduală. O analiză comparată a regimurilor politice le plasează pe acestea pe o scală imaginară de la un minimum la un maximum de legitimitate. Aceasta merge de la aclamații, care presupun diferite grade de consimțământ, până la respingerea netă. În acest caz, putem vorbi despre ilegitimitate 1. Așa cum sublinia Juan Linz, "niciun regim nu e legitim 100%, nici în ceea ce privește guvernanții, nici în ceea ce privește timpul, tot așa cum e
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
putem vorbi despre ilegitimitate 1. Așa cum sublinia Juan Linz, "niciun regim nu e legitim 100%, nici în ceea ce privește guvernanții, nici în ceea ce privește timpul, tot așa cum e puțin probabul ca un regim să fie cu totul ilegitim și întemeiat exclusiv pe coerciție"2. Legitimitatea nu întrunește niciodată unanimitatea, iar oamenii nu recunosc în întregime autoritatea puterii politice, întrucât există pături populare apatice și subculturi rebele, dizidenți pacifiști și teroriști înarmați, dar între cele două extreme găsim și inși care sunt doar în parte convinși
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
unanimitatea, iar oamenii nu recunosc în întregime autoritatea puterii politice, întrucât există pături populare apatice și subculturi rebele, dizidenți pacifiști și teroriști înarmați, dar între cele două extreme găsim și inși care sunt doar în parte convinși de pretențiile de legitimitate reclamate de guvernanți. Trebuie, de asemenea, luată în considerare frecvența actelor violente, mișcările dizidente, numărul polițiștilor și alți indici ai sprijinului popular 3, chiar dacă e greu să măsori în mod empiric violența și mișcările dizidente. Cu cât e mai mic
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
guvernanți. Trebuie, de asemenea, luată în considerare frecvența actelor violente, mișcările dizidente, numărul polițiștilor și alți indici ai sprijinului popular 3, chiar dacă e greu să măsori în mod empiric violența și mișcările dizidente. Cu cât e mai mic gradul de legitimitate, cu atât mai mare e coerciția. Pentru a operaționaliza conceptul de legitimitate, putem defini mai multe criterii: libertatea de exprimare, libertatea de asociere, libertatea de a manifesta, gradul de intervenție militară în arena publică, derularea unor alegeri cu adevărat competitive
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
numărul polițiștilor și alți indici ai sprijinului popular 3, chiar dacă e greu să măsori în mod empiric violența și mișcările dizidente. Cu cât e mai mic gradul de legitimitate, cu atât mai mare e coerciția. Pentru a operaționaliza conceptul de legitimitate, putem defini mai multe criterii: libertatea de exprimare, libertatea de asociere, libertatea de a manifesta, gradul de intervenție militară în arena publică, derularea unor alegeri cu adevărat competitive, libertatea instituțiilor religioase, independența magistraților, competiția liberă între partide și alți indicatori
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
țările după aceste criterii în Freedom of the World. Statul-națiune este una dintre marile creații ale secolului al XIX-lea. Niciuna dintre dinastiile europene nu se întemeiase pe principiul naționalității. Niciun stat nu avea frontiere care să corespundă distribuției etnice. Legitimitatea nu depindea de ideea de națiune sau de popor, ci de principiul ereditar, care adusese la tronul unor țări familii străine: așa se întâmplase în cazul Bulgariei, Greciei sau României, țări independente care își căpătaseră regii din monarhia germană. Privind
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
erau foarte numeroși în secolul al XIX-lea, chiar dacă aveau ambiții mari. Cei care voiau să creeze state-națiune își defineau comunitățile ca grupuri naționale. Ei urmau să genereze o conștiință națională și să transforme imperiile multinaționale în state naționale. Desacralizarea legitimității tradiționale Secole de-a rândul, până la Revoluțiile americană și franceză, guvernarea țărilor independente (cu excepția Elveției) era bazată pe legitimitatea tradițională și nu pe etno-naționalitatea poporului. În secolul al XIX-lea, toate țările europene, cu două excepții, erau guvernate de monarhi
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
defineau comunitățile ca grupuri naționale. Ei urmau să genereze o conștiință națională și să transforme imperiile multinaționale în state naționale. Desacralizarea legitimității tradiționale Secole de-a rândul, până la Revoluțiile americană și franceză, guvernarea țărilor independente (cu excepția Elveției) era bazată pe legitimitatea tradițională și nu pe etno-naționalitatea poporului. În secolul al XIX-lea, toate țările europene, cu două excepții, erau guvernate de monarhi. Spre finalul veacului, Papa Leon al XIII-lea proclama, în enciclica Immortale Dei, că "autoritatea guvernanților vine de la Dumnezeu
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Immortale Dei, că "autoritatea guvernanților vine de la Dumnezeu și înseamnă mai mult decât demnitatea umană". Două decenii mai târziu însă, patru împărați unul catolic, unul protestant, unul ortodox și unul musulman și-au pierdut aproape simultan tronul, întrucât își pierduseră legitimitatea. În zilele noastre, în puținele monarhii care au supraviețuit, tronul nu mai îndeplinește decât o funcție simbolică, mitică sau ceremonială: cel mai cunoscut în acest sens este cazul împăratului japonez. Dintre democrațiile de astăzi, doar Spania și Belgia au în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
este cazul împăratului japonez. Dintre democrațiile de astăzi, doar Spania și Belgia au în fruntea lor un monarh care a avut oportunitatea de a juca un rol politic. În absența unui monarh, Belgia ar fi ruptă în două bucăți. Adevărata legitimitate tradițională mai există doar în câteva țări: Maroc, Iordania, Arabia Saudită și alte câteva țări mici. Întrucât dinastiile ce încarnau legitimitatea de drept divin au dispărut, tipologia lui Weber a pierdut în lumea contemporană una dintre cele trei categorii ale sale
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
avut oportunitatea de a juca un rol politic. În absența unui monarh, Belgia ar fi ruptă în două bucăți. Adevărata legitimitate tradițională mai există doar în câteva țări: Maroc, Iordania, Arabia Saudită și alte câteva țări mici. Întrucât dinastiile ce încarnau legitimitatea de drept divin au dispărut, tipologia lui Weber a pierdut în lumea contemporană una dintre cele trei categorii ale sale. În timpul în care Napoleon era exilat pe Insula Sfânta Elena, la Congresul de la Viena, Metternich împărțea Europa între capetele încoronate
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Insula Sfânta Elena, la Congresul de la Viena, Metternich împărțea Europa între capetele încoronate fără a ține seama de naționalitate și de etnia populațiilor. Frontierele imperiilor și regatelor vor rămâne neatinse vreme de un secol. Deși, așa cum am spus, exceptând Elveția, legitimitatea ereditară domina pretutindeni (inclusiv în Franța, cu unele întreruperi, până la 1870), aspirațiile la recunoaștere națională se manifestau pretutindeni, mai cu seamă în termeni religioși și lingvistici, ele fiind însoțite de reforme agrare, întrucât suprimarea legitimității ereditare implica exproprierea pământurilor aparținând
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]