4,823 matches
-
Zolnai. Alături de profesorii menționați care au făcut parte din Catedra de Limba Maghiară și de Lingvistică Comparată a Limbilor Uralo-Altaice se numără și Gábor Szentkatolnai Bálint și Zoltán Gombocz. Între 1919-1940 se întrerupe predarea limbii finlandeze și a disciplinelor de lingvistică comparată de la Cluj. După realizarea reformei învățământului din 1948, finlandeza devine o disciplină auxiliară. Cursul de finlandeză va fi predat de Gyula Márton, dar pentru o perioadă scurtă de timp, după care a fost preluat de Márta Vámszer. Cf. Enikö
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
despre ce vorbescă care, poate, derapează din când în când, dar a rămas întotdeauna un ingenuu profund bine-intenționat. Aceștia din urmă adaugă de obicei că nu poți vorbi ca despre Vadim Tudor atunci când vine vorba despre omul care a revoluționat lingvistica și felul în care ne raportăm astăzi la limbaj. Cam astea ar fi taberele. Ca întotdeauna, e atât de bine să citim calm și să judecăm! Prejudecățile s-au adunat ciorchine peste icon-ul Chomsky Intervențiile lui Chomsky sunt eseuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
rol important în comunicarea eficientă, indispensabilă pentru a fascina elevii. 1.11. Accepțiunea semiotică Rădăcinile semioticii au pornit de la perspectiva lingvistică a lui Ferdinand de Saussure și de la perspectiva logico-filosofică a lui Charles S. Peirce. De-a lungul timpului, alături de lingvistică, logică și filosofie, o serie de discipline și-au adus contribuția la dezvoltarea semioticii ca știință și disciplină de studiu: etnologia, antropologia, psihanaliza, psihologia, filosofia culturii etc. Dar fără analiza structurală a semnului, propusă de Saussure, care exprimă relația dintre
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
educaționali. Umanistul olandez Erasmus Desiderius Rotterdamus consideră că, la fel ca și cuvintele, ,,gesturile sunt semne și se pot organiza într-un limbaj", care ,,îngăduie un reperaj moral, psihologic și social"134 unei persoane. Antropologul Ray Birdwhistell (1952), aplicând metodologia lingvisticii structurale la studiul gesturilor, a găsit o corespondență între unitățile gestuale (mișcările corpului) și cele verbale. Unitățile gestuale elementare lipsite de semnificație sunt denumite kineme, prin asimilarea cu fonemele, iar gesturile semnificative, analoage morfemelor din comunicarea lingvistică, poartă numele de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
children", în G. S. Lesser (ed.), Psychology and Educational Practice, Scott Foresman, Glenview, 66, 1971. Rovența-Frumușani, Daniela, Semiotică, societate, cultură, Editura Institutul European, Iași, 1998. Rückle, Horst., Limbajul corpului pentru manageri, Editura Tehnică, București, 2001. Saussure, de Ferdinand, Curs de lingvistică generală, traducere de I. Izverna, Editura Polirom, Iași, (Cours de linguistique générale, Payot, Paris), 1975/1998. Sălăvăstru, Constantin, Logică și limbaj educațional, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1994. Sălăvăstru, Dorina, Psihologia educației, Editura Polirom, Iași, 2004. Schileru, Eugen, Rembrandt
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
București, 1977, pp. 34-35. 79 Tonya Reiman, op. cit., 2007/2010, pp. 19-20. 80 Michael Solomon, apud Max A. Eggert, op. cit., 2010, p. 36. 81 Babad et al. (1989) în Babad, op. cit., 2009, p. 179. 82 Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală, traducere de I. Izverna, Editura Polirom, Iași, 1916/1998. 83 Charles S. Peirce, apud Traian Stănciulescu, La început a fost semnul. O altă introducere în semiotică, Editura Performantica, Iași, 2004, p. 29. 84 Umberto Eco, O teorie a semioticii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un punct focal al producerii semnificației într-un context cultural 95. Odată cu apariția lor, la sfârșitul anilor '80, activând într-un câmp interdisciplinar de investigație, bazat pe reflecții teoretice asupra transformărilor produse în abordarea problematicilor istoriei artei, antropologiei, studiilor filmului, lingvisticii și literaturii comparate, datorită impactului pe care l-au avut teoria poststructuralistă și studiile culturale, studiile vizuale ar fi reușit să realizeze o conexiune discursivă între contextul turnurii culturale și relevanța proceselor sociale, politice și economice manifestate atât la nivelul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a două institute de vară pentru teoria și interpretarea culturii vizuale de către National Endowment for the Humanities, în cadrul Colegiilor Hobart și William Smith (1987) și a Universității din Rochester (1989), unde au fost examinate noi strategii interpretative dezvoltate prin intermediul semioticii, lingvisticii, psihanalizei, feminismului, studiilor queer și teoriei culturale. Ca urmare a activității în cele două institute, au fost publicate două antologii de texte editate de Norman Bryson, Michael Ann Holly și Keith Moxey: Visual Theory: Painting and Interpretation (1991) și Visual
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fiind acel gen de tactică prin care sunt studiate genealogia, definiția și funcțiile vieții cotidiene postmoderne. Tendința de a se înlocui modelul textual al lumii cu unul pictorial, după o perioadă de dominare a discuțiilor intelectuale de către mișcările bazate pe lingvistică ale structuralismului și poststructuralismului, a dus la apariția unei teorii a imaginii care ar presupune înțelegerea poziției spectatorului, care privește, observă, supraveghează ori experimentează plăcerea vizuală, în raport cu poziția cititorului, care descifrează, decodează și interpretează, punându-se în același timp problema
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
găzduiam o mare conferință de istoria și teoria istoriografiei. La Berlin, simplul fapt de a-l cunoaște pe Moshe îmi adusese admirația colegilor israelieni, care păreau cu toții discipolii sau fanii săi, indiferent de domeniul în care lucrau, de la filologie și lingvistică la muzicologie, de la studii literare la antropologie și științe politice. Tot la Berlin ne-am perfecționat metoda (aplicată consecvent de Moshe cu prietenii săi) conversației continue, timp de mai multe ore. De atunci, cu fiecare întâlnire și cu fiecare convorbire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Genette (1994, p. 209) ,,în amănunte, dar în toate amănuntele, și în toate relațiile dintre ele". Stilistica, știința care studiază stilul, principiile lui de generare și variantele actualizate în comunicare, este asociată, în literatura de specialitate, pe de o parte, lingvisticii și, pe de altă parte, esteticii. În prima direcție se încadrează definirea stilului de către Tatiana Slama-Cazacu (și exemplificarea lui și printr-un ,,stil al vorbirii copilului") ca ,,selectare a mijloacelor lingvistice de comunicare și de organizare a exprimării într-o
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nici pe-o măsea n-are ce pune. Apoi ridică chersinul binișor, înșfacă iedul de urechi și-l flocăiește și-l jumulește și pe acela de-i merg petecele!..." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) Bibliografie selectivă Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (1998). Dicționarul explicativ al limbii române. Ediția a II-a. București: Editura Univers Enciclopedic. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (2005). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Ediția a II-a revăzută
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și pe acela de-i merg petecele!..." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) Bibliografie selectivă Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (1998). Dicționarul explicativ al limbii române. Ediția a II-a. București: Editura Univers Enciclopedic. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (2005). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Ediția a II-a revăzută și adăugită. București: Editura Univers Enciclopedic. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (2005). Gramatica limbii române. I. Cuvântul. II. Enunțul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
române. Ediția a II-a. București: Editura Univers Enciclopedic. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (2005). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Ediția a II-a revăzută și adăugită. București: Editura Univers Enciclopedic. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (2005). Gramatica limbii române. I. Cuvântul. II. Enunțul. București: Editura Academiei Române. Angelescu, G. (1996) Dicționar de pleonasme. București: Editura Coresi. Angelescu, G. (1999). Dicționar de dificultăți ale limbii române. București: Editura Coresi. Avram, M. (1997). Gramatica
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
categorie lingvistică universală. Modalități de exprimare a deixisului în limbile română, franceză și maghiară. Brașov: Editura Universității Transilvania. Ghiță, I., & Andrei, M. (1996). Limba Română. București: Editura Corint. ***. (1966). Gramatica limbii române. București: Editura Academiei. Graur, A. (1968). Studii de lingvistică generală. București: Editura Academiei. Graur, A. (1974). Mic tratat de ortografie. București: Editura Științifică. Graur, A. (1975). Alte etimologii românești. București: Editura Academiei R.S.R. Hoarță Lăzărescu, L. (1999). Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română. Iași: Editura Cermi. Hobjilă, A
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
au mai apărut: (selectiv) Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu Discursul literar, Dominique Maingueneau Discursul repetat, Cristinel Munteanu Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau Periferia textului, Philippe Lane Pragmatica discursului, Jacques Moeschler Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy Teoria și practica semnului, Ioan
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu Discursul literar, Dominique Maingueneau Discursul repetat, Cristinel Munteanu Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau Periferia textului, Philippe Lane Pragmatica discursului, Jacques Moeschler Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc Textele: tipuri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu Discursul literar, Dominique Maingueneau Discursul repetat, Cristinel Munteanu Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau Periferia textului, Philippe Lane Pragmatica discursului, Jacques Moeschler Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc Textele: tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam Textul descriptiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Pragmatica discursului, Jacques Moeschler Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc Textele: tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu Tratat de gramatică a limbii române. I. Morfologia, Cornel Dimitriu Tratat de gramatică a limbii române. II. Sintaxa, Cornel Dimitriu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
identităților alocă diferențiat recompense sau capacități. În științele sociale constructivismul se bazează pe o lungă tradiție filosofică și sociologică. Au fost identificate patru curente de gândire care au afectat abordarea constructivistă din relațiile internaționale: hermeneutica obiectivă neokantiană, hermeneutica subiectivă din lingvistică, teoria critică și filosofia pragmatică a științei.37 Aceste abordări filosofice și sociologice au determinat diverse curente ale constructivismului în relațiile internaționale: un constructivism de tip modernist (neoclasic), reprezentat de John Ruggie, care rezultă dintr-o combinație a hermeneuticii obiective
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și universal / 209 Abrevieri și sigle bibliografice; semne grafice / 215 Abrevieri de cuvinte / 219 Indice de cuvinte condensate / 221 La condensation lexico-sémantique (Résumé) / 229 Lexical-semantic condensation (Abstract) / 233 Prefață Formarea cuvintelor a constituit în ultimele decenii o preocupare majoră a lingvisticii românești, ca și a celei internaționale. Numeroși cercetători i-au consacrat lucrări de amploare, dintre care trebuie remarcat, în privința lingvisticii românești, amplul tratat Formarea cuvintelor în limba română, ale cărui volume, elaborate în cadrul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
condensation lexico-sémantique (Résumé) / 229 Lexical-semantic condensation (Abstract) / 233 Prefață Formarea cuvintelor a constituit în ultimele decenii o preocupare majoră a lingvisticii românești, ca și a celei internaționale. Numeroși cercetători i-au consacrat lucrări de amploare, dintre care trebuie remarcat, în privința lingvisticii românești, amplul tratat Formarea cuvintelor în limba română, ale cărui volume, elaborate în cadrul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" din București și publicate începând din anul 1970, abordează în detaliu diferitele procedee de îmbogățire a vocabularului prin mijloace interne
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
o preocupare majoră a lingvisticii românești, ca și a celei internaționale. Numeroși cercetători i-au consacrat lucrări de amploare, dintre care trebuie remarcat, în privința lingvisticii românești, amplul tratat Formarea cuvintelor în limba română, ale cărui volume, elaborate în cadrul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" din București și publicate începând din anul 1970, abordează în detaliu diferitele procedee de îmbogățire a vocabularului prin mijloace interne. În Cuvântul-înainte la primul volum, regretata Mioara Avram, redactor responsabil, amintea și elipsa printre "fenomenele care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
atenția specialiștilor și a publicului larg. Marius Sala INTRODUCERE Fenomenul lingvistic pe care îl numim condensare lexico-semantică ne preocupă de mai mult timp1, deoarece nici studiile și cercetările privind limba română, nici după câte cunoaștem cele consacrate altor limbi sau lingvisticii generale nu i-au acordat atenția pe care o merită. Ce-i drept, diverși autori ai unor lucrări de mai mare sau mai mică amploare îl amintesc în treacăt, denumindu-l în diferite feluri, sau chiar îi atribuie un oarecare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
unitate semnificantă constituită dintr-un cuvânt (termen simplu) sau din mai multe cuvinte (termen complex), care desemnează în mod univoc o noțiune în interiorul unui domeniu. Se mai numește unitate terminologică"15. În consecință, pentru a se constitui în termen de lingvistică, cuvântul elipsă ar trebui să respecte cel puțin două principii: cel al univocității, adică să fie monosemantic, desemnând o singură noțiune, o unică realitate lingvistică, un fapt de limbă singular, și cel al consensului, adică să fie acceptat și utilizat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]