12,206 matches
-
frică pe care mi-o alungă seninul cerului. Ridic privirea și, în toată această înălțare, îmi umplu ochii de senin. Cum pământul rămâne undeva rătăcit sub sfera de lumină albă, nu mă mai gândesc la el. De fapt mintea doarme liniștită alături de trup, pe așternutul vieții, închisă în cutia cu pietre. Cu mine port crucea. Toate celelalte rămân acolo, unde spun eu mereu că este acasă. Bun. Am pornit. Alergarea continuă prin orașul cu tuneluri mărunte până când, în fața mea, se deschide
VISUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349162_a_350491]
-
decât cea “normală” de lângă centrul plajei să zic așa, acolo unde existau mai multe suflete, părea într-adevăr că țânțarii s-au distribuit pe cap de locuitor, s-au inputinat și așa puteam să dorm și eu un pic mai liniștit.. De unde? În orice caz, înainte de a-mi stabili tabăra mai la sud decât “tabăra oficială”, am decis sa mai fac o baie. Ciudat mai era că nici ziua nu vedeai prea multi în apă; bine, luând în considerare și procentul
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
Reunire. Tânăra Lucia Stegărescu știe deja (la vârsta ei!) „...că România-i mama mea,/Că tată-mi este tricolorul,/ Iar frați mi-s muntele cu dorul”. Ai oare Dumneata Moș Ion alte alternative? Nu ai dori oare o viață relativ liniștită (așa cum au avut-o bunicii noștri în perioada interbelică atunci când peste Nistru regimul sovietic construia „raiul comunist” prin înfometare, colectivizare forțată, deportări, închisori)”? Nu ai dori o pensie relativ decentă (în România este de 4-5 ori mai mare decât a
REUNIREA NU MA E DOAR O DORINŢĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348493_a_349822]
-
s-a născut și a trăit, cât istoria i-a permis dac, din marele neam al tracilor ce au stăpânit cândva toate plaiurile Europei, învoinicindu-se, cu voia lui Dumnezeu, să fie numit român, domn al plaiului și al unei vieți liniștite: ”Cui nu-i place voie bună, / Margă-n temniță p-o lună. / Mie voie bună-mi place / În temniță nu mă bage.”( 3) Brâul vital al Carpaților le-a legat destinul oamenilor de acolo cu timpul lui istoric, dar și
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
plină. Un EU se reaprinde-n ființa adormită Se-nfruntă minți cu teamă în visuri ne-mplinite dorind o pace fermă în poftele hirsute și sunt atâtea drumuri ce n-au mai fost bătute. Cu timp și patimi arse,se lasă liniștite. Stârnitul râu de foc pătrunde-n pietre șterse cutremurând acum abisurile firii. Renaște iar prezentul în rugul nemuririi cu iezere de flăcări ce stau să se reverse Vulcani erup în forță cu lavă furioasă rupând zăgazuri puse în timpurile grele
ÎNFRUNTARE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348603_a_349932]
-
eu și mama suntem gata să mergem în centru. Te rog să te grăbești, că până înhami calul la șaretă, s-ar putea să întârziem la serviciu și liceu. Din cârciumă se auzi vocea patronului: - În două minute plecăm. Stați liniștite! Vasile termină consumația, mai aruncă o privire prin gospodăria cârciumarului și se îndreptă spre poartă. Când ajunse în dreptul celor două femei, zise: - Sărut mâna, stimată doamnă și domnișorică, vă urez o zi bună. Mulțumesc patroane! Totul a depășit așteptările mele
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
evitându-i privirea și s-a apropiat de fereastră. - Nu trebuia să fie acasă ? Îmi este foame și sunt destul de obosit, a rupt el tăcerea nefiresc de lungă ce se lăsase în încăpere. - Trebuie să sosească, este ora, a răspuns liniștită Silvia. Mai stăm la televizor, zece minute..., ca să mănânce și ea cu noi... Ce zici? - Păi. Mai e ceva de zis? O așteptăm, să mâncăm ca de obicei. Numai să nu adorm pe scaun, a răspuns Tudor binevoitor. - Ei, lasă
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
socoteli, au mai glumit un pic, până când Tudor, ușor iritat, s-a ridicat de pe scaun și s-a uitat lung la femeia de alături înainte de a-i vorbi: - Măi, femeie, eu te cunosc pe tine destul de bine... Nu prea ești liniștită... - N-am nimic. Ți se pare ție, omule... - A dat fata vreun telefon să spună că întârzie ? - Nu, nu a dat. Știi bine că întotdeauna ne anunță dacă își modifică programul, a răspuns femeia ferindu-și privirea de a lui
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
de nouă... Am avut o zi grea. Sunt destul de obosit, crede-mă! - Hai să mâncăm! O să ajungă și ea... Au mâncat în liniște, din ce în ce mai fără poftă și vorbă. Se făcuse târziu și Tudor s-a culcat. Silvia a mai așteptat liniștită până la știrile de la ora 22,00. Apoi, tot mai nervoasa și plină de întrebări la care nu găsea răspunsuri, a luat telefonul în brațe și a format numărul de mobil al fiicei. Iuliana nu a răspuns la niciun apel. Fata
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
trebuie singur să-l descoperi, în tine însuți”, ea, totuși, se găsea pe sine în câte o carte. De câte ori se vorbea de fericire, ea spunea că fericirea e în sinea ei, căci în sufletul Floricăi domnea pacea. Obosită, muncită, adormea liniștită și se trezea dimineața cu aceeași seninătate care-i lumina ființa și îi dădea încredere în ziua care vine. Nu dispera niciodată, era sigură de puterea ei. Fiecare an aducea altceva... Veni și ziua când Bobocel s-a dus la
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
ei și diferența nu era dată doar de cei zece ani cât îi despărțeau, cât mai ales de faptul că Ștefan era un bărbat cu un corp atletic, bine legat, musculos, un brunet cu niște ochi albaștri ca limpezimea mării liniștite, un bărbat deosebit de frumos. Când te privea te puteai reflecta în ochii lui, numai că nu întotdeauna te simțeai comod ca femeie. Te studia și te pătrundea cu privirea de îți înfrângea orice voință. Putea să te domine dacă asta
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348592_a_349921]
-
zăcăminte de cupru, cei îmbogățiți și ceilalți morți în sărăcie ca să ajung spre migrațiile zilelor noastre din extremele geografice ale lumii, în căutarea unei existențe. Ființa umană în îndelungata confruntare cu civilizația a obosit și acum râvnește după un colț liniștit, o căsuță mică sub un cer senin cu grădină, flori, soare și puțină umbră cum scrisese Victor Hugo în versetul „Notre Maison”: Une maison petite avec des fleurs, un peu / De solitude, un peu de silence, un ciel bleu / ... În
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
de zbucium și durere. - Așa-i, parcă s-a întors pământul cu fundul în sus! Într-o jumătate de veac au avut loc două conflagrații mondiale, iar acum lumea este reîmpărțită după legi ciudate. Doamne, parcă se apropie Apocalipsa! - Stați liniștiți! De două mii de ani se tot apropie și nu mai sosește. Doar o catastrofă planetară sau a sistemului nostru solar poate distruge omenirea. Asta numai Dumnezeu Tatăl o știe! - îi liniști fiica ținându-se cu palmele de pântece, căci vietatea
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
durerile facerii. Soțul sună la salvare și într-o jumătate de oră o ambulanță cu girofarul și sirena pornite răscoliră întregul cartier. Fu dusă la maternitate și intră sub directa supraveghere a medicilor și asistentelor. Era o seară de vară liniștită. La apus orizontul se înroși în ultimele raze ale soarelui ceea ce vestea pentru a doua zi o vreme frumoasă. Încet amurgul cuprinse întinderile și pe la ferestre luceau lumini artificiale. Pe bolta cerească strălucea luceafărul, apoi rând pe rând steluțele își
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
piciorușe de-l udă pe preot din cap până în picioare. Abia după ce-l înveliră în scutece, se mai potoli. Prezicătoarele presupuseră că poartă vreun blestem al vreunui strămoș, dar după botez se va liniști. Când ieșiră din biserică, gemenii dormeau liniștiți. La conac urmă o masă bogată în acompaniamentul unei formații de lăutari, joc și voie bună până noaptea târziu după tradiția românească. Referință Bibliografică: XXIII. GEMENII DIN BUCUREȘTI (Urmașul lui Dracula) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1557
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
să recepteze cea mai fină adiere de vânt, nu auzi atingerea tocului și nici trecerea zăvorului în locașul său metalic. Nu era nevoie să numere pașii parcurși până la ieșirea din bloc. Își așeză mâna direct și sigur pe clanță. Ieși liniștit și își îndreptă capul spre soare. Nu-l vedea, dar îi simțea privirea luminoasă și mângâierea pe frunte. Nu știa cât era ora, dar era sigur că astrul zilei nu se înălțase mai mult decât potrivit orei nouă. Plecă în
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
își îndreptă capul spre soare. Nu-l vedea, dar îi simțea privirea luminoasă și mângâierea pe frunte. Nu știa cât era ora, dar era sigur că astrul zilei nu se înălțase mai mult decât potrivit orei nouă. Plecă în mers liniștit pe trotuar, cu pași egali, lăsând bastonul să-i atârne leneș de brațul drept. Nu-l folosea aproape niciodată în zonele bine cunoscute. De acasă pornind, știa cât să meargă până la intersecție și cunoștea fiecare ușoară denivelare de teren. Zâmbea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
era acea fată dornică de aventuri, de a se repezi în brațele primului bărbat întâlnit în cale. Nu mai rezona aventuros la întâlnirea bărbatului care reușea să-i stârnească senzații ce-i puneau în mișcare temperamentul său sanguin. Era mai liniștită, mai responsabilă cu propria ei viață. Poate la aceasta a contribuit și faptul că a trebuit să aibă atât grija unei ferme experimentale de juninci elvețiene și a oamenilor din subordine, cât și a celor doi părinți îmbătrâniți înainte de vreme
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
într-o binemeritată comă alcoolică. Afară eroii luptei pregăteau, cu o îndemânare care denota exercițiu îndelungat, jarul pentru jertfa ritualică. Respectiv îngurgitarea cumplitei fiare pentru ca toate virtuțile ei să treacă în trupurile lor, oțelite în focul bătăliei. Privitorii, ceva mai liniștiți acum, se buluciră, înjurând cu obidă și necaz, spre cârciumă, pentru a împleti firele legendelor viitoare. Vajnicii luptători cu sângele încă neînchegat pe ei sfâșiau și înfulecau mârâind hălci din trupul destul de fraged al purcelușului de porc mistreț, unul de
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
2014 Toate Articolele Autorului Doamna Angela Dina este Profesor de Limba și Literatura Română - Gradul I , București. A publicat în volume: “Căutări”(poezii), “Însemnările unui alter-ego” (proză scurtă), “Legătura de chei” (roman), “Acasă” (roman), “Memorie verde” (poezii), “Vis despre dimineți liniștite” (poezii), “Puncte de inflexiune”(roman). A avut apariții periodice în cadrul Revistei “Dor de dor” Doamna Angela Dina este Profesor de Limba și Literatura Română - Gradul I , București.A publicat în volume: “Căutări”(poezii), “Însemnările unui alter-ego” (proză scurtă), “Legătura de
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
Revistei “Dor de dor” Doamna Angela Dina este Profesor de Limba și Literatura Română - Gradul I , București.A publicat în volume: “Căutări”(poezii), “Însemnările unui alter-ego” (proză scurtă), “Legătura de chei” (roman), “Acasă” (roman), “Memorie verde” (poezii), “Vis despre dimineți liniștite” (poezii), “Puncte de inflexiune”(roman).A avut apariții periodice în cadrul Revistei “Dor de dor” Podul lui Dumnezeu, piatra sfântă de la Ponoarele... Zi de vară. În crepusculul timid simțea colții amenințători ai arșiței pândace. Nici o boare. Nici o mișcare. O încremenire așternută
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
încredere în sora mea. - Atunci haideți la cursuri și mai vedem noi până sâmbătă seara ce va fi! La plecarea din aula facultății, cele două prietene ajunse în stradă au intrat în prima cofetărie întâlnită în cale, pentru a stabili liniștite ținutele ce le vor purta la deosebitul eveniment ce va avea loc peste câteva zile. - Nu știu cu ce este mai indicat să mă îmbrac, se plânse Andrada prietenei sale. Nu am o garderobă chiar așa de bogată aici, însă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
strânse-am refuzat otrava, Zbătându-mă din greu cu-mpotrivire Nevrând să-i gust durerii slava. Plesnită aspru peste ochi și gură Înfrântă de opreliști fără număr, M-am prăvălit, nemernică făptură, Căzută în genunchi,fără să murmur! Acum merg liniștită ca asinul Nainte, înapoi cum vrea Stăpânul, Mi-e caldă suferința ca o soră Nu se-ntrevede drum în depărtare, Ascunsă-i deocamdată orice zare, Mă las vârtejului stârnit de horă! 2014 ÎN MAREA DE CUVINTE --------------------------------------- Un tânăr Inorog zburdă
SONETE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349375_a_350704]
-
vrăbiuțe gureșe. - Cine ne prindee... strigau ele vesele rupând-o la fugă. Tinerii după masa servită la Căprioara nu prea aveau chef de alergat după fete. Văzând că nu are niciun ecou chemarea lor la hârjoneală, au abandonat ideea mergând liniștite braț la braț în fața lor. - Deea, să știi că te-am văzut ce făceai în pădure cu Robert, își abordă Andrada prietena în șoaptă. - Ce făceam, Dadi? - Te sărutai cu patimă și te lăsai dezmierdată de mâinile neastâmpărate ale lui
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
nebănuiri celeste”... decât prin rugă îndelungată... ajungându-se astfel la un grad de purificare, și doar atunci simți cum „Te umpli /de lumină”, un sentiment cu adevărat divin, armonios. Te vei ruga în șoaptă în ceas de înserare/ În locuri liniștite,învăluit în clipe/ Când timpul doarme-n voie cuprins de resemnare/ Între ceasloave vechi,rămase necitite ( Singurătate) Te întrebi...cum să tulburi momentul de rugă, de pioasă “resemnare”? . Ar fi o impietate să destrami pânza subțire de liniște așternută peste
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]