4,792 matches
-
VĂCĂROIU Contrasemnează: ---------------- Ministrul turismului, Dan Matei Agathon Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Marin Cristea Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, Aurel Constantin Ilie Anexă NORME privind utilizarea turistică a plajei litoralului Mării Negre Capitolul 1 Prevederi generale 1.1. Plajă litoralului Mării Negre, ca bun de utilitate publică, trebuie să beneficieze de o atenție deosebită, atât pentru protejarea să în scopul păstrării nealterate a funcțiilor sale naturale, cît și pentru valorificarea ei turistică. 1.2. Normele privind utilizarea turistică a plajei litoralului
HOTĂRÎRE Nr. 107 din 22 februarie 1996 pentru aprobarea Normelor privind utilizarea turistica a plajei litoralului Marii Negre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114616_a_115945]
-
litoralului Mării Negre, ca bun de utilitate publică, trebuie să beneficieze de o atenție deosebită, atât pentru protejarea să în scopul păstrării nealterate a funcțiilor sale naturale, cît și pentru valorificarea ei turistică. 1.2. Normele privind utilizarea turistică a plajei litoralului Mării Negre reglementează funcția turistică a plajei, precum și modalitățile prin care se face valorificarea acesteia pentru turism. Capitolul 2 Clasificarea plajelor cu destinație turistică 2.1. Clasificarea plajelor cu destinație turistică are în vedere gradul de dotare și de satisfacere a
HOTĂRÎRE Nr. 107 din 22 februarie 1996 pentru aprobarea Normelor privind utilizarea turistica a plajei litoralului Marii Negre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114616_a_115945]
-
al plajei poate să utilizeze plajă în scopuri turistice, fie prin forțe proprii, fie prin închirierea sau concesionarea folosirii acesteia, conform prevederilor legale, unor agenți economici specializați, denumiți, în cadrul acestor norme, administratori. 3.2. Delimitarea plajei dintr-o zonă a Litoralului cu destinație turistică impusă de criteriile de clasificare sau de existență mai multor administratori se va realiza obligatoriu, astfel încât să permită liberă circulație a persoanelor în spațiul plajei și în imediata vecinătate a apei Mării Negre. 3.3. Administratorii plajei cu
HOTĂRÎRE Nr. 107 din 22 februarie 1996 pentru aprobarea Normelor privind utilizarea turistica a plajei litoralului Marii Negre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114616_a_115945]
-
de atractivitate pe linia naturii, modului rural de viață, valorilor etnografice etc. și un sistem de servicii specifice care să le pună în valoare. În România, cele mai favorabile condiții pentru dezvoltarea turismului rural sunt concentrate în zona de munte, litoralul Mării Negre și Delta Dunării <footnote Ilie Niță, Const. Niță, Piața turistică a României , Editura Ecran Magazin, Brașov, 2000. footnote>. Spațiile naturale din zona montană a României constituie importante atracții turistice, deoarece se caracterizează prin peisaje pitorești inedite, generate de prezența
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
și artificiale: lacurile glaciare (Bucura și Zănoaga în Retezat, Capra și Bâlea în Făgăraș), vulcanice (Sf. Ana în Harghita), lacul de baraj natural (Lacul Roșu) sau lacurile de acumulare de interes hidroenergetic (Vidraru, Izvorul Muntelui - Bicaz, Porțile de Fier etc. Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă, de asemenea, un potențial turistic deosebit: plaja este naturală și are o orientare ce permite expunerea la soare în tot cursul zilei, caracteristică ce se întâlnește pe puține plaje din Europa; nisipul - cuarțos și calcaros - are
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
una laică, contribuind astfel la trecerea de la călătoria propriu-zisă la activități turistice mult mai complexe. O deosebită amploare capătă între sec.XIX-XX turismul rural, perioadă în care se constată o diversificare a formelor de turism. Astfel au apărut voiaje pe litoral și turismul în mediu rural - la începutul sec al -XIX-lea . Acesta din urmă a apărut ca o reacție a stresului si a poluării accentuate din marile orașe industriale. A cunoscut în scurt timp o amploare deosebită ajungându-se ca în
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
posesori ai unor case rustice, conace, castele, etc. Ministerul Comerțului și Turismului din Portugalia acordă autorizații pentru aceste activități În România , primele acțiuni turistice în mediul rural s-au realizat începând cu anii 1967-1968, pentru grupe de turiști aflați pe litoralul românesc al Mării Negre și în Delta Dunării. Un alt moment semnificativ s-a înregistrat în anul 1972 , cînd în urma unui studiu realizat de către Centrul de Cercetări pentru Promovarea Turismului Internațional , s-a stabilit în urma Ordinului Ministerului Turismului (OMT) nr 297
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
punct de vedere geografic, fiind ordini regionale, în mare parte acoperind Europa și, respectiv, Asia de Est. După ce cucerește Macedonia, supune Siria Seleucizilor și distruge Cartagina, în 168 î.Hr., Imperiul Roman se instalează în fotoliul de hegemon incontestabil pe întregul litoral al Mării Mediterane, parțial al Mării Negre, al Mării Nordului și în zonele adiacente acestora. Epoca de aur deschisă de Nerva, continuată de Traian, Adrian și de cei doi Antonini face din Imperiul Roman, pentru aproximativ 300 de ani, cel mai performant
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
prețioasele resurse antropice - țara noastră oferă multiple posibilități pentru acțiuni turistice care să satisfacă gusturile și preferințele celor mai exigenți turiști, în funcție de motivații, anotimp, vârstă și profil etc. În paralel cu consolidarea și modernizarea produselor turistice montan, balnear și de litoral, pentru care avem o piață cunoscută și apreciată, astfel încât, în continuare, efortul organizatoric și investițional al agenților și al statului urmează să se îndrepte în direcția calității serviciilor de primire și de agrement, considerăm că dispunem și de alte
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
ferate locale; aeroporturi și căi navigabile; 3. Dotări de infrastructură generală: rețea de alimentare cu apă, energie electrică și termică, salubrizare, canalizare, stații de tratare a apelor uzate etc. 4. Cadrul natural: treapta de relief (munte, deal, câmpie, luncă, deltă, litoral); forme de relief și structuri geologice relevante ca atracții turistice; climă (temperaturi medii anuale, anotimpuale; precipitații; strat de zăpadă; vânturi; tip de climat, confort termic, favorabilitate pentru turism); ape de suprafață (râuri, lacuri naturale și artificiale, apa mării); ape minerale
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
cultural, religios, științific, balnear, sporturi de iarnă, pescuit sportiv, drumeție, speoturism, alpinism, canoeing, deltaplan, parapantă, etc. și alte programe sau acțiuni turistice). Criteriul cadrului natural Se impune prin evindențierea tipului de peisaj (montan, alpin, de deal, de câmpie, luncă, deltă, litoral, carstic, glaciar, de vale etc.) cu componentele sale naturale și îndeosebi treapta de relief, formele de relief și structurile- fenomenele geologice, clima, apele, bioclimatul, vegetația și fauna care le completează și le sporesc atractivitatea. Acest criteriu este necesar a fi
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
mai mare parte a regiunii este un podiș neted cu altitudini de 50 - 300 m. Doar în nord, unde și înălțimile sunt mai mari, există dealuri și chiar creste cu versanți abrupți. climatul este secetos, cu veri fierbinți, dar pe litoral prezența aerului umed și răcoros venit dinspre mare atenuează temperaturile ridicate din lunile de vară; râurile sunt scurte, se varsă în Dunăre sau în diferite lacuri și cele mai multe seacă în timpul verii. Lacurile cele mai mari sunt pe litoral (Razim, Sinoe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
dar pe litoral prezența aerului umed și răcoros venit dinspre mare atenuează temperaturile ridicate din lunile de vară; râurile sunt scurte, se varsă în Dunăre sau în diferite lacuri și cele mai multe seacă în timpul verii. Lacurile cele mai mari sunt pe litoral (Razim, Sinoe, Techirghiol). vegetația naturală - de păduri, de silvostepă și stepă - a fost înlocuită cu diverse culturi agricole, Dobrogea reprezentând o importantă regiune agricolă cunoscută pentru cereale, viță de vie, livezi de piersici, caiși etc. DE REȚINUT Podișul Mehedinți se
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cu care se aseamănă prin modul de formare. • Caracterizați cadrul natural speci fic al Podișului Mehedinți. • Argumentați prezența climatului mediteranean în Podișul Mehedinți. Vârf calcaros din Podișul Mehedinți Lacul Zăton de la Ponoare așezările se află concentrate în lungul Dunării, pe litoral și în preajma căilor de comunicație. b. Diviziuni Podișul Dobrogei de Sud. Cuprinde jumătatea sudică a Dobrogei, cu un relief format din platouri întinse, la 50 - 200 m altitudine, care se termină spre mare și Dunăre prin versanți povârniți. Văile sunt
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
agricolă importantă. În partea de nord există canalul Dunăre - Marea Neagră, trasat pe valea Carasu, care este folosit tot mai intens pentru transportul de mărfuri, materii prime, dar și pentru irigații. În lungul său sunt așezate orașele Cernavodă și Medgidia. Pe litoral se află Constanța (cel mai important oraș dobrogean, centru istoric, cultural, industrial și principalul port al României), Mangalia și numeroase stațiuni balneoclimaterice. În cadrul podișului se disting mai multe subdiviziuni: Podișul Oltinei (în sud-vest), Podișul Negru Vodă (în centru), Podișul Medgidiei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cel mai important oraș dobrogean, centru istoric, cultural, industrial și principalul port al României), Mangalia și numeroase stațiuni balneoclimaterice. În cadrul podișului se disting mai multe subdiviziuni: Podișul Oltinei (în sud-vest), Podișul Negru Vodă (în centru), Podișul Medgidiei (în nord) și litoralul (Podișul Mangaliei). Masivul Dobrogei de Nord. Se desfășoară în partea central-nordică a Dobrogei. La suprafață sunt roci vechi, unele, de pildă, granitele, calcarele, fiind folosite ca materiale de construcție. Relieful este mai RELIEFUL 29 Podișul Dobrogei de Sud Canalul Dunăre
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și creșterea cantității de precipitații. Culoarele largi ale văilor și depresiunile mari din Carpați, care favorizează pătrunderea maselor de aer din exterior, iar în timpul iernii favorizează staționarea aerului rece ce provoacă geruri intense. Marea Neagră, care își exercită influența doar pe litoral, manifestată prin brize, temperaturi moderate și o umiditate mai mare a aerului. ELEMENTELE CLIMATICE Interferența factorilor genetici se reflectă în repartiția diferită pe teritoriul țării noastre a valorilor de temperatură și precipitații. Temperatura medie anuală scade de la 11° C în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Temperatura medie anuală scade de la 11° C în sudul și sud-estul țării la mai puțin de 0° C pe crestele Carpaților. Valorile cele mai mari (peste 11° C) apar în regiunile extrem sudice (Câmpia Română) și sud-estice (Dobrogea de Sud, litoralul și Delta Dunării), unde se resimt influențele maselor de aer cald tropicale și mediteraneene. Temperaturile medii de 10° - 11° C sunt specifice regiunilor joase CLIMA 43 (sub 300 m) din vestul și sudul țării noastre. Temperaturile medii cuprinse între 8
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Există diferențe de temperatură între regiunile din sud (10° - 11° C) și cele din nord (8,5° C) (Câmpia de Vest, Câmpia Română față de nordul Câmpiei Moldovei etc.). Temperatura medie a lunii ianuarie oscilează între 0,5° C (în sudul litoralului, la Mangalia) și - 11° C (pe crestele cele mai înalte ale Carpaților). În câmpie aceasta este de -2° C (Câmpia de Vest) și -3° C (Câmpia Română, Dobrogea). În zona de dealuri oscilează de la -3° la -5° C. În munți
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
temperaturii, vânturi puternice, topirea timpurie a zăpezii, cer senin etc.). Fenomenul se manifestă mai ales la începutul primăverii în sudul Transilvaniei, în Subcarpații Curburii și în vestul Subcarpaților Getici. În Depresiunea Făgăraș este cunoscut sub numele de „Vântul Mare“. Pe litoralul Mării Negre vara se produc brize. Ziua bat dinspre mare, aducând pe uscat un aer răcoros, iar noaptea dinspre uscat spre mare. AMINTIȚI-Vă modul de formare a precipitațiilor; definiția vânturilor; vânturile specifice zonei de climat temperat; modul de formare a
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
moderată termic și mai umedă; — de ariditate, în cea mai mare parte din Podișul Moldovei, estul Câmpiei Române, Dobrogea fiind secetoasă, cu ploi puține având caracter torențial; — baltice, în Maramureș, Obcine, Podișul Sucevei, mai rece (geruri) și mai umedă. Pe litoral și în Delta Dunării se resimte influența Mării Negre. Iernile sunt mai blânde, iar la Mangalia, în ianuarie, temperatura medie fiind de +0,5° C. Verile sunt secetoase, cu numeroase zile senine ce favorizează plaja și tratamentul balnear. Pe țărm se
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
44,5° C; c) 43° C. II. Completați propozițiile de mai jos cu informația corectă și completă: 1. Cea mai scăzută temperatură de pe teritoriul țării noastre s-a înregistrat la ............................... 2. Temperatura maximă absolută s-a înregistrat la ........................ 3. Pe litoralul Mării Negre bat vânturile numite ....................... III. Explicați frecvența secetelor din estul și sud-estul țării. IV. Caracterizați la alegere un climat al țării noastre urmărind: AUTOEVALUARE Tipul de climat Temperaturile medii anuale Temperaturile medii ianuarie iulie Precipitațiile medii anuale Vânturile caracteristice mai
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Prut. Cele mai multe au izvoare în Carpații Orientali, străbat Subcarpații și unități ale Podișului Moldovei. Grupa hidrografică din sud-est reunește râuri mici din partea centrală și de est a Dobrogei, care se varsă în lacuri de tip liman sau lagună aflate pe litoral. 54 GEOGRAFIE FIZICĂ „Oriunde ați vedea-o, în țara noastră, Dunărea e o făptură complexă, ca o ființă care a văzut și a suferit multe și poartă în chipul său urma tuturor luptelor sale.“ Simion Mehedinți, România Dunărea Dunărea, al
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de lângă Brăila). Pe unele râuri s-au executat baraje, lacurile rezultate fiind folosite pentru piscicultură, agrement, precum cele de pe râul Colentina (Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Pantelimon ș.a.), sau în scopuri hidroenergetice (pe Dunăre, Olt etc.). În Delta Dunării, în lungul litoralului există mai multe lacuri cu suprafețe mari. La sud de Delta Dunării se află un complex format din lacurile Razim, Golovița, Zmeica, Sinoe, care au rezultat din bararea unui golf prin cordoane de nisip. Sunt lacuri de tipul lagunelor, care
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
golf prin cordoane de nisip. Sunt lacuri de tipul lagunelor, care comunică cu Marea Neagră printr-o deschidere îngustă, Gura Portiței, și cu brațul Sf. Gheorghe din deltă prin canale care asigură menținerea salinității reduse a apei, favorabilă creșterii peștilor. Pe litoral mai sunt laguna Siutghiol (lângă Mamaia) și câteva lacuri mai mici de tipul limanelor fluvio-maritime, precum Lacul Techirghiol, cu apă sărată și nămol curativ. IZVOARELE MINERALE Sunt ape încărcate cu diferite săruri pe care le-au dizolvat din rocile scoarței
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]