2,977 matches
-
2, 157 a. 3 "Mais le seul Logos qui préexiste est le monde même ..." / "Dar singurul Logos care preexistă este lumea însăși ..." Maurice Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, p. XV. A se vedea și: Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești (art. logos). Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești (art. logos). Alexandru Surdu, Teoria formelor judicative, I.1.a) "Omonime, sinonime, paronime". Christos Yannaras, The Environmental Issue: an Existential not a Canonical Problem; Idem, Persoană și eros (Partea a treia). Heidegger, Problemele
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
préexiste est le monde même ..." / "Dar singurul Logos care preexistă este lumea însăși ..." Maurice Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, p. XV. A se vedea și: Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești (art. logos). Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești (art. logos). Alexandru Surdu, Teoria formelor judicative, I.1.a) "Omonime, sinonime, paronime". Christos Yannaras, The Environmental Issue: an Existential not a Canonical Problem; Idem, Persoană și eros (Partea a treia). Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei (Partea întâi, Capitolul patru); Idem, Introducere
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicative, I.1.a) "Omonime, sinonime, paronime". Christos Yannaras, The Environmental Issue: an Existential not a Canonical Problem; Idem, Persoană și eros (Partea a treia). Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei (Partea întâi, Capitolul patru); Idem, Introducere în metafizică (§45-§56): "Logos-ul este strângerea laolaltă, care stă ferm în sine, proprie ființării, adică ființa.", p. 176; Idem, Timp și ființă; este vorba despre logos ca "strângere-laolaltă ce menține totul", p. 23. De asemenea: M. Merleau-Ponty, Le visible et l'invisible, îndeosebi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a treia). Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei (Partea întâi, Capitolul patru); Idem, Introducere în metafizică (§45-§56): "Logos-ul este strângerea laolaltă, care stă ferm în sine, proprie ființării, adică ființa.", p. 176; Idem, Timp și ființă; este vorba despre logos ca "strângere-laolaltă ce menține totul", p. 23. De asemenea: M. Merleau-Ponty, Le visible et l'invisible, îndeosebi cap. "Interogation et intuition". 4 Expresia aceasta a fost utilizată, într-un sens special și cu totul diferit de cel de față, de către
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
7; 1011 b; (1965) p. 155. 33 Cf. Heidegger, "Doctrina lui Platon despre adevăr", în vol. Repere pe drumul gândirii. A se vedea, în acest studiu, și observațiile despre adevăr și falsitate. 34 "Astfel, Heraclit, primul gânditor la care cuvântul logos joacă un rol important, îl folosește frecvent în accepțiunea comună, dar are totodată o doctrină proprie centrată în jurul logos-ului luat în sens mai tehnic ..." Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești, p. 161. 35 Gottlog Frege, "Funcție și concept", în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirii. A se vedea, în acest studiu, și observațiile despre adevăr și falsitate. 34 "Astfel, Heraclit, primul gânditor la care cuvântul logos joacă un rol important, îl folosește frecvent în accepțiunea comună, dar are totodată o doctrină proprie centrată în jurul logos-ului luat în sens mai tehnic ..." Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești, p. 161. 35 Gottlog Frege, "Funcție și concept", în vol. Scrieri logico-filosofice, I, p. 249-251; Idem, On sense and reference. (Ed. citate) 36 A se vedea, pentru această
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
XI: Ideea logicii pure, §69 §70. 47 Cf. Mircea Florian, "Indice terminologic al Organonului", în Aristotel, Organon, IV. Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești, art. "analitica"; "dialectica". Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești, art. dialektike. 48 Pentru sensurile termenului logos, a se vedea, pe lângă ceea ce a fost deja indicat: M. Heidegger, Introducere în metafizică; Capitolul al patrulea, C. "Ființă și gândire"; Idem, Ființă și timp, Introducere, Cap. 2, B. "Conceptul de logos". 49 Cf. Sistematica lui Mircea Florian din "Indice
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofiei grecești, art. dialektike. 48 Pentru sensurile termenului logos, a se vedea, pe lângă ceea ce a fost deja indicat: M. Heidegger, Introducere în metafizică; Capitolul al patrulea, C. "Ființă și gândire"; Idem, Ființă și timp, Introducere, Cap. 2, B. "Conceptul de logos". 49 Cf. Sistematica lui Mircea Florian din "Indice terminologic al Organonului". De asemenea, Robin Smith, "Aristotle's Logic", The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2011 Edition), Edward N. Zalta (ed.); <http://plato.stanford.edu/archives/fall2011/. 50 "De aceea o
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceea ce aparține 'în chip propriu' judecății și când în sprijinul acestei teze este invocat Aristotel, invocarea aceasta este ilegitimă și, mai cu seamă, conceptul elin al adevărului este greșit înțeles. Adevărul', în sensul grec, și deci mai originar decât amintitul logos, este aisthesis, perceperea sensibilă pură a ceva." Martin Heidegger, Ființă și timp, p. 44. În același sens, a se vedea: Ibidem, § 44 "Dasein, stare de deschidere și adevăr". În acest ultim context, Heidegger susține nu doar că un asemenea sens
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de a tăcea atunci când trebuie, altfel putem considera că ne trezim vorbind. La început, a fost Cuvântul-la această propoziție, Sf. Iustin Martirul și Filozoful a dezvoltat o adevărată teorie. El spune că fiecare dintre noi posedă o sămânță din înțelepciunea logosului, noi fiind datori să o descoperim și să o dezvoltăm. Cuvântul are nuanțe deosebite ; el poate prin rostirea lui să înveselească pe om, poate să-l întristeze, poate să-l îmbogățească, dacă rostește cuvântul potrivit la locul potrivit și timpul
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
să o dezvoltăm. Cuvântul are nuanțe deosebite ; el poate prin rostirea lui să înveselească pe om, poate să-l întristeze, poate să-l îmbogățească, dacă rostește cuvântul potrivit la locul potrivit și timpul potrivit. Omul, în viață, se ghidează după logos, sfătuindu-l și învățându-l. Cuvântul poate zidi, poate dărâma, în sens propriu și figurat. Te poate zidi sufletește și te poate dărâma atăt de repede cum te-a zidit. Dumnezeu este Logosul care de la început a făcut toate din
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
potrivit. Omul, în viață, se ghidează după logos, sfătuindu-l și învățându-l. Cuvântul poate zidi, poate dărâma, în sens propriu și figurat. Te poate zidi sufletește și te poate dărâma atăt de repede cum te-a zidit. Dumnezeu este Logosul care de la început a făcut toate din nimic. Semnificația substantivului cuvânt are rădăcini bine înfipte, neștiute de om, rămânând un mister, fiindcă niciodată nu știi dacă cuvântul simbolizează ceva pentru tine ori nu, dacă te poate ajuta în viață ori
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
să fac, să exprim, nu se face decât prin cuvinte. Nu pot face chiar nimic fără cuvântul cuvânt. La început, a fost cuvântul..Marele filozof Origen, la versetul acesta, a scris 18 cărți. Cuvântul este adus de Sfinții Părinți prin Logos. Ei au înțeles că precum lumea a fost creată doar prin Cuvânt, cuvântul lui Dumnezeu, înseamnă că Acesta exprimă puterea Lui. Doar prin Cuvânt se poate mișca lumea...Prin El, Dumnezeu a creat lumea, ceea ce înseamnă că, cuvântul are putere
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
durus et carnalis” și puțin delicat, era încă puternic legat de experiența sensibilă, dar acum, în noul context, noua alianță a depășit-o pe cea veche. În linii mari, obiecțiile împotriva instrumentelor muzicale au fost de natură teologică, precum primatul Logosului, ori s-au referit la uzul lor în contexte profane și păgâne. Cu toate acestea, putem să ne imaginăm că, uneori, cântecul unui psalm sau al unui imn a fost acompaniat de o liră sau de un alt instrument de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
altfel spus, ea este învățătura pentru cel ce își pune viața în slujba lui Dumnezeu. O astfel de învățătură oferă calea dreaptă a adevărului, în vederea contemplării lui Dumnezeu, dar și calea unei conduite virtuoase, inspirată de modelul divin. „Pedagogul” este Logosul, Cuvântul lui Dumnezeu, care ne conduce la mântuire. Despre rolul pe care îl are Acesta, Sfântul Clement scrie: „ ...întâi ca să ne vindece patimile noastre, apoi să ne conducă la Învățător, ca să ne pregătească sufletul curat și propriu pentru dobândirea cunoștinței
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
îi este dezvăluit atât cât poate el primi, potrivit relei sau bunei sale purtări”. Ca Învățător lăuntric, Hristos intră în dialog cu omul, ceea ce îi permite spiritului său limitat să treacă de la perceperea parțială și incompletă a lucrurilor la înțelegerea Logosului. Educația în epoca patristică urmărea câștigarea virtuții și a desăvârșirii ca trepte care duc la mântuire.Virtutea și desăvârșirea preconizate de autorii patristici nu erau de natură laică sau exclusiv morale, ci erau prin excelență, de natură religioasă. Educația avea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cei cărora mai înainte li se închinau îi părăsesc, iar lui Hristos celui răstignit, de Care râdeau, I se închină, mărturisindu-L ca Dumnezeu; și așa numiții de ei zei sunt 25 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Pacea între oameni arată prezența Logosului care toate le orânduiește și le armonizează, care scapă pe oameni de patima mândriei, lăcomiei, mâniei. (n. s. 113a, p. 150) 29 alungați cu semnul crucii, iar Mântuitorul cel răstignit e propovăduit în toată lumea, ca Dumnezeu și ca Fiul lui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și grația spirituală de a nu expulza vîrsta noastră tîrzie din teritoriul unde divinul își imprimă semnele și ordinea. Pentru el, spectacolul mutațiilor modernității nu e lipsit de expresivitate metafizică, nu are doar o funcție negativă, nu iese din sfera Logosului și a proiectului divin. Dimpotrivă. Modernitatea tîrzie e, poate, faza în care divinul se manifestă în modul cel mai imprevizibil, mai nefamiliar, mai provocator, revărsîndu-și prezența dincolo de formele comun acceptate, explicite, gestionate sedentar. Vîrsta noastră tîrzie împinge spre o lectură
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ci una mai confortabilă pentru rațiune. Nominalismul și Reforma au exaltat distanța dintre cele două sfere, neasemănarea lor, pe care spiritul omenesc era incapabil să o îmblînzească. Pentru gîndirea de tip nominalist, spectacolul cosmic și social nu mai reflectă atît logosul divin, cît mai degrabă o transcendență care poate transgresa orice ordine și lege, devenind astfel de neînțeles, refuzîndu-se oricărei abordări prin înaintarea continuă a raționamentelor. Omul, ca ființă gînditoare, și Dumnezeu ajung doi parteneri care încep să nu se mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu cuprinde adevărul, ci amenajază doar o hartă a căutării lui. își folosește talentul literar pentru a crea un limbaj de depășire care, marcîndu-și în diferite chipuri propria insuficiență, se construiește ca demers mobilizator spre întîlnirea personală, transformatoare cu un logos viu. A deveni cetățean al universului, după modelul stoic, înseamnă, potrivit lui Philon Alexandrinul, nu numai a asuma cu egală disponibilitate a sufletului întregul univers sensibil, ci și a te expatria din el pentru a te stabili în domeniul universalului, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
stabili în domeniul universalului, în lumea inteligibilă și a dobîndi participarea la Unu, prietenia lui Dumnezeu. Pentru Origen, există o lungă, rafinată pedagogie divină a imaginii : eidos este imagine, veșmînt, reverberație a misterului, precum în evenimentul Schimbării la Față, unde Logosul își lasă văzută dumnezeirea prin umanitatea sa și îi face pe cei care au urcat Muntele să urce mai departe, să vadă lumina increată care radiază în forma corporală a lui Christos, dar o depășește infinit. A-ți universaliza ființa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cei care au urcat Muntele să urce mai departe, să vadă lumina increată care radiază în forma corporală a lui Christos, dar o depășește infinit. A-ți universaliza ființa înseamnă să ai o atitudine epectatică, să devii drum pe urmele Logosului viu. Ne putem totuși întreba ce rost are pentru noi, oameni tîrziu moderni, frecventarea acestei tematici propriu-zis universale. Dincolo de incontestabilul ei beneficiu cultural, ce influență mai poate exercita asupra noastră? E puțin verosimil ca tematica universalului să ne mai poată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
găsește sălaș, loc de operare, focar de iradiere. E ceea ce a tematizat Cusanus, concepînd destinul spiritual al omului ca o suită de stări interioare care tind spre Limita infinită. Transpunînd datele creștine în limbaj matematic, Cusanus marchează tocmai faptul că Logosul divin e cel care operează decisiv în realizarea libertății umane. Fundament și totodată Limită zenitală a umanului, Christos lucrează asupra persoanei din adîncul ei și totodată din polul divin. Potrivit expresiei lui M. de Gandillac, modelul antropologic cusan se bazează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
totalizant al realului și ca transcendere Andrei Pleșu menționează abundența temei la platonicienii musulmani (mundus imaginalis) și la Părinții creștini orientali (citate din Grigore Sinaitul, Isaac Sirul). Acestea sînt calitățile pe care prologul Evangheliei după Ioan le proclamă solemn în ce privește Logosul divin. înainte de a se spune că este agentul întregii creații toate prin El s-au făcut și fără El nimic nu s-a făcut , Christos e raportat dinamic la Tatăl, e caracterizat prin tensiunea unitivă cu Tatăl. Cuvîntul era la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
între fața interioară a divinului configurată de dualitățile sefirotice și Infinitul lui (Ein Sof), atît de incomprehensibil încît, din afară, apare drept Nimic (Ain). Evanghelia după Ioan începe prin proclamarea tensiunii unitive din inima divinului : în principiu, în unitatea treimică, Logosul e în distanță unitivă față de Dumnezeu, e către El în mod dinamic, pros ton theon. Gîndirea dualist paradoxală, care accentuează, cîteodată pînă la exasperare, separarea și opoziția contrariilor pentru a înainta spre Inaccesibil e la ea acasă în demersurile, mistice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]