4,594 matches
-
În țările industrializate W. Bagehot, The English Constitution (1963) London: Fontana. S.B. Beer și A.B. Ulam, Patterns of Government: The Major Political Systems of Europe (1973) New York, NY: Random House. Lord Bryce, The American Commonwealth (1891) New York, NY: Macmillan. Lord Bryce, Modern Democracies (1921) New York, NY: Macmillan. R.A. Dahl, Political Opposition in Western Democracies (1966) New Haven, Conn.: Yale University Press. R.A. Dahl, Pluralist Democracy in the United States (1967) New York, NY: Rand McNally A. King, ed., The New American
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
356, 392, 395 Blumler, J.G., 123 Bogdanor, V., 193, 226, 238, 294 Bolivia, 159, 282, 339 Brandt, Willy, 159 Braybrook, 370 Brazilia, 24, 97, 130, 155, 174, 182, 204, 231, 247, 282, 339 Brown, L.N., 362 Browne, E.C., 355 Bryce (Lord), 28, 109, 258, 259, 274, 380 Brzezinski, Z., 84, 88, 294 Budge, I., 153, 161, 178, 188, 209, 215, 221 Bunce, V.E., 292, 309 Burgess, M., 244, 256 Burke, E., 380, 388 Burkina Faso, 166, 185, 338 Burnham, 184 Burns, J.
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
organizarea guvernamentală, 234-235 și reprezentare, 236, 257 și schimbare, 229-231 Coreea de Sud, 95, 182, 216 Costa Rica, 148, 158, 182, 183, 263, 266, 301 crearea regulilor, 33 creștine, partide, 67, 141, 145, 154, 156 Crewe, I., 178, 188 Cronin, T.E., 294 Crowther-Hunt, Lord, 293, 316, 321, 372 Crozier, M., 316, 327, 370 Cuba, 51, 96, 148, 166, 168, 185, 212 cultură, 100, 104 civică, 102 și personalitate, 100 Curran, J., 135 Curtea Supremă, 230, 250, 354-356 curți de justiție, independența, 348-353 numirea magistraților
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
C., 367, 369, 370 Hamilton, 108 Hand, G., 195, 206 Harrop, M., 91, 92 Headey, B., 294 Hearl, D., 221 Heclo, H., 286, 294, 375 Heidenheimer, A.J., 193, 206 Henkin, L., 232, 238 Hermens, F.A., 201, 206, 394 Hewart, Lord, 350, 362 Hill, M., 367, 369, 370, 375 Hitler, Adolf, 58, 206, 298 Hobbes, 35, 60, 61, 71, 331 Hofstede, G., 101, 103, 104 Hogwood, B.W., 283, 394 Holmes, L., 84, 88, 122, 167, 187, 215, 221, 267, 287
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
englez produce în Anglia furtună. Toată presa engleză aproape cere rezbelul contra Rusiei. Guvernul cere reginei să semneze decretul pentru convocarea rezervelor, ordine sunt date flotei engleze de a se concentra către Dardanele. Neaprobând convocarea rezervelor și războiul contra Rusiei, lordul Derby își dă demisia de la Departamentul Externelor; în locul său vine marchizul de Salisbury. La București, atitudinea Angliei produce entuziasm și manifestațiile contra rușilor devin mai tari. în urma atitudinii energice a Engliterei și a febrilelor sale pregătiri de război, Austria își
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
congresul din berlin La 11 iunie s-a întrunit Congresul care va hotărî asupra tratatului de pace încheiat între ruși și turci. La acest congres, Germania e reprezentată prin Bismarck, Rusia e reprezentată prin cancelarul prinț de Gorciakoff, Anglia prin lordul Beaconsfield și marchizul Salisbury, Franța prin d. Waddington, Italia prin d-l de Corti, Austro-Ungaria prin contele Andrássy, Turcia prin Savfet-pașa, România prin Ion Brătianu și Mihail Kogălniceanu, având ca secretari pe Mihail Ferikydy și Ion Sturdza, deputați liberali.* Pe lângă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a fost cumpărat cu autorizarea de a ocupa insula Cipru și alte mari concesiuni în Asia. în dezacord cu limbagiul mândru și atitudinea dârză, cu două luni în urmă, când șeful guvernului englez anunța convocarea rezervelor și războiul contra Rusiei, lordul Beaconsfield a mers până a justifica jaful Basarabiei, lordul Beaconsfield a avut atunci micimea de suflet de a susține cum că retrocedarea către România, la 1856, a celor 3 județe basarabene, a fost o eroare și o nedreptate. Românii aveau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Cipru și alte mari concesiuni în Asia. în dezacord cu limbagiul mândru și atitudinea dârză, cu două luni în urmă, când șeful guvernului englez anunța convocarea rezervelor și războiul contra Rusiei, lordul Beaconsfield a mers până a justifica jaful Basarabiei, lordul Beaconsfield a avut atunci micimea de suflet de a susține cum că retrocedarea către România, la 1856, a celor 3 județe basarabene, a fost o eroare și o nedreptate. Românii aveau atunci o singură mângâiere, aceea că premierul englez se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
plenipotențiarii Rusiei, comitele de St. Vallier declară că punctul capital fiind să se mențină armonia în sânul Congresului, plenipotențiarii francezi, întotdeauna doritori de a contribui la aceasta, primesc opiniunea exprimată de comitele Șuvaloff și care pare că întrunește asentimentul majorității. Lordul Beaconsfield zice că nu are nici o obiecțiune de făcut dacă toți plenipotențiarii sunt de acord. Președintele constată că asupra acestei cestiuni importante înțelegerea s-a stabilit din fericire și ședința este ridicată la orele patru. protocolul nr. 9 Ședința de la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la orele patru. protocolul nr. 9 Ședința de la 29 (17) iunie 1873 [...] D-nii Delyannis și Rangabé retrăgându-se, Congresul, având la ordinea zilei Art. V și Art. XIX al Tratatului de la San Stefano, privitor la România, începe examinarea acelor articole. Lordul Salisbury, reamintind cestiunea pusă în ședința precedentă, propune de a se lua rezoluțiunea dacă reprezentanții României vor fi ascultați de către Congres. Pentru Excelența-Sa, înalta Adunare, după ce a ascultat delegații unei națiuni cari reclamă niște provincii străine, s-ar arăta
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a cunoaște dacă cererea de admitere la Congres emană de la guvernul Principatului Român, comitele Corti constată că petițiunea este subsemnată de doi miniștri ai principelui Carol și că conform procedurii adoptată de către Congres acest document este introdus și recomandat de către lordul Salisbury și plenipotențiarii italieni. Președintele procedează la vot. Comitele Andrássy primește propunerea lordului Salisbury și a comitelui Corti, dară cu speranța că ea va aduce o soluțiune care ar urma să garanteze pacea. D. Waddington este de părere a se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
comitele Corti constată că petițiunea este subsemnată de doi miniștri ai principelui Carol și că conform procedurii adoptată de către Congres acest document este introdus și recomandat de către lordul Salisbury și plenipotențiarii italieni. Președintele procedează la vot. Comitele Andrássy primește propunerea lordului Salisbury și a comitelui Corti, dară cu speranța că ea va aduce o soluțiune care ar urma să garanteze pacea. D. Waddington este de părere a se admite reprezentanții români și speră că această do vadă de interes va înlesni
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Rusia nu va suferi să i se facă acuzări fără ca să se apere. Cu toate acestea, dacă majoritatea Congresului se pronunță pentru admitere, plenipotențiarii ruși nu vor putea să voiască singuri depărtarea contrazicătorilor lor și nu se opun la propunerea lordului Salisbury. Plenipotențiarii otomani nefăcând nici o obiecțiune, principele de Bismarck zice că a voit să subordoneze votul său acelui al puterilor interesate într-un mod special, și consimte asemenea, în numele Germaniei, la admiterea reprezentanților României. Comitele Andrássy exprimă dorința ca delegații
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în adevăr, însăși independența sa, dar această independență nu poate fi efectivă fără consimțământul Europei, și Congresul este în drept de a statua fără a căuta dacă România este angagiată sau nu prin celealte articole ale Tratatului de la San Stefano. Lordul Beaconsfield a văzut, cu cea mai mare părere de rău, stipulațiunile Articolului XIX a Tratatului de la San Stefano, relative la Basarabia. Mai întâi această combinație este o imixtiune în Tratatul de la 1856 și numai o extremă necesitate ar fi putut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Era dar un angagiament luat către Europa. Azi însă guvernul rus își propune reținerea părmânturilor restituate fără să îndeplinească condițiunile sub care au fost restituate. Primul plenipotențiar al Engliterei cere pentru o situațiune așa de gravă toată solicitudinea înaltei Adunări. Lordul Beaconsfield deplânge ingerența aceasta în Tratatul de la Paris și protestează contra ei, fără să se preocupe dacă schimbul este sancționat sau nu de posesorul actual. Ceilalți semnatari ai Tratatului de la Paris, declinând orice intervențiune în această afacere, primul plenipotențiar al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Reginei să menție cu forța stipulațiunile acestui Tratat, dară protestează în contra acestui schimb și așteaptă explicațiunile ce colegii săi din Rusia ar putea da asupra angagiamentelor ce Suveranul lor va lua pentru apărarea libertății Dunării. Principele Gorciakoff crede, ca și lordul Beaconsfield, că libera navigațiune a Dunării este un interes european, dar Alteța-Sa nu vede ce influență cesiunea Basarabiei ar putea avea asupra liberei navigațiuni pe Dunăre. România n-a contribuit în nimic la ameliorarea navigațiunii Dunării. Fără îndoială, Tratatul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
-Sa-i poartă cel mai profund respect; situațiunea deci nu mai este azi tot aceeași ca mai nainte. Principele Gorceakoff declară, în fine, că guvernul său n-ar putea nici într un chip să părăsească această cestiune și speră că lordul Beaconsfield nu va persista asupra obiecțiunilor sale când Excelența-Sa va fi încredințată că libertatea Dunării nu va fi lovită deloc prin retrocesiunea Basarabiei. Comitele Șuvaloff zice că, dacă a înțeles bine observațiunile d-lui prim-plenipotențiar al Engliterei, nobilul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Beaconsfield nu va persista asupra obiecțiunilor sale când Excelența-Sa va fi încredințată că libertatea Dunării nu va fi lovită deloc prin retrocesiunea Basarabiei. Comitele Șuvaloff zice că, dacă a înțeles bine observațiunile d-lui prim-plenipotențiar al Engliterei, nobilul lord regretă că Tratatul de la San Stefano constituie o imixtiune în Tratatul de la 1856, prin care Rusia s-a angagiat în fața Europei. D. plenipotențiar al Rusiei crede de datoria sa să amintească că Tratatul de la San-Stefano este o convențiune preliminară, neavând
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
decât între cele două puteri contractante și prin care Rusia a voit să înștiințeze mai dinainte pe guvernul turc de ce are să ceară mai târziu Europei. Cu această intențiune Rusia a venit la Congres după o luptă lungă și victorioasă. Nobilul lord a adăugat că nu privește retrocesiunea Basarabiei ca necesară. Comitele Șuvaloff cugetă că lordul Beaconsfield n-ar putea să nu recunoască că, pe câtă vreme o națiune și-a reluat posesiunea unei părți de teritoriu răpită de un război trecut, este dificil
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mai dinainte pe guvernul turc de ce are să ceară mai târziu Europei. Cu această intențiune Rusia a venit la Congres după o luptă lungă și victorioasă. Nobilul lord a adăugat că nu privește retrocesiunea Basarabiei ca necesară. Comitele Șuvaloff cugetă că lordul Beaconsfield n-ar putea să nu recunoască că, pe câtă vreme o națiune și-a reluat posesiunea unei părți de teritoriu răpită de un război trecut, este dificil de a obține ca o națiune să renunțe la un teritoriu dobândit din nou
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
război trecut, este dificil de a obține ca o națiune să renunțe la un teritoriu dobândit din nou. În ceea ce privește libera navigațiune a Dunării, d. plenipotențiar al Rusiei va prezenta oarecari explicațiuni cari i se par îndestulătoare, spre a satisface pe lordul Beaconsfield. Rusia ar fi putut privi cestiunea Basarabiei ca o cestiune de ambițiune și de interes sau ca o cestiune de onoare. Rusia a voit să o reducă la o cestiune de onoare și pentru aceea nu cere înapoierea părților
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
schimb, României un teritoriu mai întins, cucerit cu prețul sângelui ei și care trebuie să fie considerat ca bine luat. Comitele Șuvaloff este convins că România nu pierde cu acest schimb. În ce privește integritatea și independența României, Excelența-Sa crede, cu lordul Beaconsfield, că asemenea principii nu trebuiesc să fie exprimate numai prin cuvinte, dară trebuiesc să fie oarecum o realitate. Însă România n-ar putea să apere în realitate independința și integritatea ei, pe câtă vreme va persista a trăi pe pământurile unui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
iulie (19 iunie) 1878 Prezenți: Pentru Germania, principele de Bismarck, d. de Bülow, principele Hohenlohe-Schi llingsfürst; Pentru Austro-Ungaria, comitele Andrássy, comitele Károlyi, baronul Haymerle; Pentru Franța, d. Waddington, comitele Saint-Valllier, d. Desprez; Pentru Marea Britanie, comitele de Beaconsfield, marchizul de Salisbury, lordul Odo-Ressell; Pentru Italia, comitele Corti, comitele de Launay; Pentru Rusia, principele Gorceakoff, comitele Șuvaloff, d. d’Oubril; Pentru Turcia, Alexandru Caratheodory-pașa, Mehemed-Ali-pașa, Sadullah-bey. Ședința se deschide la 2 și jumătate ore. [...] Ordinea de zi cheamă, înainte de toate, ascultarea reprezentanților României
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
după constituțiunea Imperiului german și la interesul ce opiniunea publică pune pentru ca aceleași principii urmate în politica interioară să fie aplicate și la politica străină, declară că se unește, în numele Germaniei, cu propunerea franceză. Comitele Andrássy aderă la propunerea franceză. Lordul Beaconsfield zice că dă o complectă adeziune în numele guvernului englez la propunerea franceză. Excelența-Sa nu poate presupune un minut ca Congresul să recunoască independența României fără să-i impună această condițiune. Plenipotențiarii italieni fac aceeași declarație. Principele Gorciacoff, referindu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
treacă dincolo de Mangalia.“ Acest text, care implică că Mangalia este așezată dincoace de frontiera română, este acceptat de Congres. D. prim-plenipotențiar al Franței mulțumește d-lor plenipotențiari ai Rusiei că au binevoit a intra în calea indicată de dânsul. Lord Salisbury, cerând ca Insula Șerpilor să fie adăogată sporirii concedată României, plenipotențiarii Rusiei declară că consimt la aceasta. Președintele, rezumând rezultatele discuțiunii, constată că unanimitatea înaltei Adunări recunoaște independența României sub condițiuni analoage cu cele impuse Serbiei și, afară de aceasta
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]