3,499 matches
-
românești de până atunci. Câțiva ani mai târziu, avionul cu un alt echipaj avea să se prăbușească în Marea Roșie... Un palmares de invidiat Destul de mediatizată în anii '60-'70, decorată și recompensată de conducerea aviației civile, Viorica Huțan se poate mândri cu câteva recorduri de invidiat. În afara faptului că este posesoarea brevetului numărul 1 ca stewardesă, ea are la activ peste 8 milioane de km parcurși în zbor. La împlinirea a 7 milioane de km, în 1971 ceea ce reprezenta un record
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
pot învăța din istoria ce ne-o aduceți în fața ochilor în premieră tinerii ofițeri piloți și cei aflați în pregătire la Academia Forțelor Aeriene "Henri Coandă" din Brașov? D.F.: La ambele întrebări răspunsul meu este: piloții de azi să fie mândri că sunt piloți ai Aviației Române, o aviație care s-a acoperit de glorie în două războaie mondiale. Să nu acționeze mașinal, ci să aibă inițiativă, inventivitate, curaj și mândrie națională. L.C.: Vă mulțumim foarte mult pentru amablitate! Acest text
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
lor se perindau detașamentele de pionieri, oameni ai muncii, soldați, alaiuri disciplinate care fluturau steaguri, flori, scandau lozinci și intonau cântece revoluționare cu un entuziasm bine controlat. Ei bine, tot aranjamentul ăsta grozav, de care tovarășii Gârmoci și Fanache erau mândri nevoie mare, a fost dat peste cap, căci la un moment dat, între coloanele de manifestanți și-a făcut apariția domnul Toma: cu barba lui uriașă de pitic înalt, cu privirea dusă, purta un fel de cămașă de noapte peticită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
română impecabilă. Era o emisiune muzicală: comentatorul prezenta Rapsodia Română. Curând s-au revărsat în încăpere acordurile răscolitoare ale acestei melodii. Cei doi băieți ascultau mișcați: era o muzică potrivită pentru starea lor din acele momente - în sinea lor erau mândri de ei înșiși, se simțeau niște luptători, care sunt gata de orice sacrificiu pentru patria lor. -Ce să scriem în manifestele noastre? a întrebat mai mult pentru sine Stan. -Ceva direct, fără echivoc, simplu, i-a răspuns Victor. -Ca de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
șerpuia printre copaci. Era o pădure de plopi înalți, subțiri, ale căror frunze galbene fremătau înfiorător la cea mai mică adiere de vânt. Inima era în ei cât puricele, dar nu recunoșteau că le este teamă. Se închipuiau eroi, erau mândri de ei înșiși, dar le venea să plângă când se gândeau că-și lăsaseră casa părintească: îngrijorarea îi cotropea - ce-i așteaptă de-acum încolo? Căutau să se încurajeze zicându-și că nu mai sunt copii, au împlinit optsprezece ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de ropotul necontenit al aplauzelor. Consemnez doar un aspect care ne-a atras atenția privind interpretarea opusurilor enesciene, dar și considerația pe care marii dirijori ai orchestrelor renumite au acordat-o interpreților noștri. De altfel ar fi trebuit să fim mândri de declarația făcută de marele Daniel Barenboim, cel care a remarcat în anii precedenți nivelul artistic apreciabil al formațiilor noastre corale profesioniste. Apariția pe podium, chiar în a doua zi a Marii sărbători culturale românești, a corului Filarmonicii care poartă
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
a potențelor epocii lor. Ne vorbește Ateneul Român, prin îndemnul încununat de succes „Dați un leu pentru ateneu!” Dacă vrem, putem! Și înaintașii au avut doar greutăți, dar au reușit în scurt timp. Se cunoaște că nu doar ieșenii se mândresc cu Teatrul Național din Iași, construit în doar doi ani, deși contemporanilor, care sau tot luptat pentru putere, și nu numai, și uite cum au reușit. E drept că le-a trebuit pentru reparații aproape un deceniu! Să ne mai
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
pentru putere, și nu numai, și uite cum au reușit. E drept că le-a trebuit pentru reparații aproape un deceniu! Să ne mai amintim oare și de cele aproape patru luni cât a durat construcția Voronețului, de care ne mândrim cu toții, căci ne-a adus admirația unei lumi întregi! În preocupările noastre pe plan cultural nu ar trebui să primeze interesul electoral și politic, nici drămuirea de fonduri care oricum s-au risipit și vede oricine unde au ajuns până
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
vizita domnului Constantinescu în 1996, în California, când era în campanie electorală, am adus în discuție soarta lui Ilie Ilașcu, dumnealui ne-a promis, citez: “Acest lucru este pe lista de urgențe a agendei mele”, promisiune neonorată încă. Cu toții ne mândrim cu numele lui Ilie Ilașcu. Atâtea forțe sunt neunite! Eu nu vreau să vă dau sfaturi, dar vă asigur că reunind forțele dumneavoastră aici, se câștigă. Suportul nostru este departe. Venind în Țară, mi-am amintit tinerețile mele, de acei
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
credința că vom fi în sfârșit liberi! Vom fi împreună și vom putea cinsti tot ce am moștenit de la părinții noștri. Scuzați-ne că am făcut atât de puțin să-l eliberăm pe Ilie Ilașcu!” Tamara Suniță: „Trebuie să fim mândri, toți cei care am cunoscut această familie, și sunt fericită că am luptat umăr la umăr cu Ilie. Am cunoscut pe acești bravi părinți, ștefan și Natalia Ilașcu. Dumnezeu să-i ierte, sunt plecați dintre noi, rămânând această casă pustie
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
din România I-am propus directorului unui canal TV o emisiune săptămânală cu titlul „Zece lucruri bune și frumoase întâmplate în România“. Când a fost să-i spun însă care ar putea fi subiectele pozitive, în stare să ne țină mândri că suntem români, mi-am dat seama că, în afara acelei emisiuni, alte nouă nu mai vedeam. „Am propus zece - i-am zis directorului - deoarece unele cifre au o putere hipnotică. Unu, trei, cinci, șapte, zece... Ar fi bine, așadar, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
printre oameni. Îi puneam pătura-n cap imediat după stingere, iar el mai icnea uneori, dar de urlat, ca turnătorul lipsit de orice urmă de demnitate din dormitorul B, care țipa înainte să fie bumbăcit, niciodată. Într-un fel, ne mândream cu turnătorul nostru. Turnătoria din armată e o instituție veche, cu istoria și legendele ei, ca și privata comună sau fasolea cu afumături. Nici nu era nevoie ca omul să fi fost dovedit vreodată. Era destul că-l socoteam destinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
măcar te căiești?“ „Dacă e să mă simt bine - a răspuns într-o doară Andrei C. -, poate c-o să mă și căiesc. Dar trebuie să fiu sigur că mă simt bine.“ Odiosul de la scara 6 Locatarii din A 10 sunt mândri că blocul lor are zece scări. Mândria e unul dintre sentimentele fără cap și coadă, iar dacă ar mai avea și mijloc, probabil că nici nu s-ar mai chema sentiment, ci organ. Ce e ciudat e că locatarii din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
să pună în această acțiune nu numai eforturi personale, să facă propagandă în cercurile boierești, în special, dar și o ambiție națională. „Românii și străinii recunosc [...] că teatrul nostru este bun și demn [...] Iată, dar, primul rezultat cu care ne mândrim înaintea străinilor, dându-le ocaziune de a face o descoperire mare pe care mulți din ei nu o așteptau, aceea că limba noastră e destul de înaintată și dezvoltată ca să poată servi de mijloc pentru interpretarea și executarea artei dramatice și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
a făcut multe pentru Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți și pentru elevii săi pe care i-a îndrăgit. Că foști elevi ai regretaului profesor Pantelimon Socaciu nu vom uita erudiția să, cu care ne impresiona, am fost și vom fii mândri că am avut parte de un asemenea dascăl deosebit, care va rămâne în amintirea noastră ca om și eminent profesor. Prelucrare după prof. Vasile Precop și alte surse.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
pe seama celor perseverenți", spunea, într-o prelegere din 1939, savantul Ștefan Procopiu. Iar printre acești „perseverenți" s-a numărat chiar el, acestei însușiri adăugându-i-se o gândire științifică de profundă originalitate. Puțini oameni de știință de pe glob se pot mîndri cu faptul că au fost propuși de două ori să primească Premiul Nobel: printre acești rari între rari se numără și fizicianul român Ștefan Procopiu, care, pe nedrept, a fost frustrat de acest premiu, ce i se cuvenea din plin
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
stau mărturie pentru curajul formidabil al războinicilor care au cucerit regiunea În numele Spaniei, acel Cuzco care poate fi găsit În biblioteci și muzee, pe fațadele bisericilor și În trăsăturile clare, tăioase ale conducătorilor albi care pînă și astăzi se simt mîndri de cucerirea lor. Acest Cuzco Îți cere să Îmbraci armura și, instalat În șaua pusă pe un cal nărăvaș, să-ți croiești drum printre trupurile goale și lipsite de apărare ale unei cete de indieni, un zid uman ce se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
tufe ca o familie de "nemți" (de fapt, sași emigrați în Germania) să-și abandoneze deșeurile de picnic. Am reușit să recuperăm trei cutii goale de Coca-Cola. Odată ajunși acasă, le-am înlăturat partea de sus transformându-le în portcreioane. Mândri mai eram de ceea ce găsisem atunci!. Câteodată aș dori ca the market și abundența ei extraordinară să nu se fi prăbușit niciodată peste noi. Aș fi vrut să rămân la Brifcor și să-mi păstrez pixurile și creioanele marca Flaro
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
unde am funcționat până în anul 1997, de unde m-am pensionat. Sunt căsătorit, cu inginera Lucia Tomorug și împreună avem o fiică Oana, inginer chimist, care spre bucuria noastră, locuiește în Rădăuți iar de la ea avem o nepoata cu care ne mândrim. Am văzut și trăit multe din fragedă tinerețe și până acum. Am avut realizări, succese și mulțumiri profesionale deși am întimpinat și situații adverse. Pot să afirm că viața mea a fost împlinită, ca a meritat să fie trăită, nu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93331]
-
N-am nimic cu care să mă mândresc sau să mă laud. N-am făcut avere, n-am deținut funcții înalte; deci sunt un anonim. Totuși mă pot mândri că, fără nici o susținere, m-am ridicat de la stare de crescător și îngrijitor de plante și animale la cel
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
N-am nimic cu care să mă mândresc sau să mă laud. N-am făcut avere, n-am deținut funcții înalte; deci sunt un anonim. Totuși mă pot mândri că, fără nici o susținere, m-am ridicat de la stare de crescător și îngrijitor de plante și animale la cel de formator de ingineri și de la starea de “fac pace cu satana până trec puntea” la starea de a plăti prețul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
spre comunism.“ („Puternicul răsunet al artei în conștiințe“, Scînteia, 11 iunie 1988) „Tovarășa Elena Ceaușescu, ilustra fiică a neamului românesc, om între oameni cu loc de cinste în istorie, personalitate multilaterală dăruită patriei și poporului său, cu care România se mândrește, fiind integrată în viața sa și reprezentând-o în lume, se ridică la dimensiuni de strălucit simbol, îmbinând atâtea calități de excepție cu calda omenie românească, îmbogățind existența prin sensibilitatea femeii mamă, prin devotamentul soției, tovarășă de luptă și viață
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu frunțile încruntate de grija zilei de mâine, ca vechile generații ale tristeții. Din viața patriei noastre răbufnește bucuria, ca florile și ca mugurii.“ („La izvoarele energiei“, România liberă, 30 noiembrie 1958) Slava lui Eusebiu Camilar (nota V. I.) „Ne mândrim și avem tot dreptul să ne mândrim, cu marea dezvoltare a României, dar trebuie să ne întoarcem gândul mereu către cei ce prin lupta și sacrificiul lor i-au îndreptat destinele către zorii timpurilor noi! Nimic n-ar fi fost
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mâine, ca vechile generații ale tristeții. Din viața patriei noastre răbufnește bucuria, ca florile și ca mugurii.“ („La izvoarele energiei“, România liberă, 30 noiembrie 1958) Slava lui Eusebiu Camilar (nota V. I.) „Ne mândrim și avem tot dreptul să ne mândrim, cu marea dezvoltare a României, dar trebuie să ne întoarcem gândul mereu către cei ce prin lupta și sacrificiul lor i-au îndreptat destinele către zorii timpurilor noi! Nimic n-ar fi fost cu putință, după cum ne dăm bine seama
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
probleme fundamentale care vizează progresul literaturii și artelor. Impresionanta și strălucita cuvântare rostită de secretarul general al Partidului Comunist Român a făcut cele mai întinse fibre ale sufletului și gândirii noastre să vibreze la o intensitate deosebită, să ne facă mândri de succesele obținute până acum, dar, mai ales, să ne determine la evaluarea îndatoririlor de viitor dintr-o perspectivă mai amplă, mai adâncită.“ (Tribuna, 18 februarie 1971) „Suntem la 125 de ani de la Marea Adunare de pe Câmpia Libertății. Rememorarea unor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]