3,020 matches
-
Toader. Și, așa cum i-a fost Înțelegerea cu Petrică, a bătut de trei ori În poarta de stejar. ― Cine bate În poartă cu atâta Înverșunare la așa un ceas târziu? - s-a auzit glasul prefăcut al lui Petrică. ― Oameni buni, măria ta. Deschide, că ne-a ajuns foamea și, ce e mai rău, ne omoară o sete - a răspuns Gruia, abținându-se cu greu să nu pufnească În râs. ― Zăboviți numai oleacă și om deschide... Odată cu ultimul cuvânt, a zăngănit zăvorul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
sau Îs alții. „Ce părere ai, Undiță? Seamănă Tanda cu Manda sau?... „ Petrică s-a oprit din nou, dar numai pentru câteva clipe, care i-au trebuit pentru a se așeza mai bine pe scaun. Apoi a continuat: „Îi aceeași Mărie, dar nu cu altă pălărie” - mi-a răspuns pezevenghiul de Undiță. „După ce ți-ai dat tu seama că e aceeași patrulă?” „După felul cum Își purta boneta unul din rusnaci și după vârstă”. „Hopaaa”!!! - Îmi zic eu. „Aista Îi isteț
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
unul greșit, acela pe care l-a făcut și personaj: de Baza 3, "cel mai democratic tramvai", cum a declarat critica. Tano sare cu labele pe ea. Apăi află matali, cucoană dragă, că nouă ni-a fost tare dor de Măria-Ta, îi spune eruditul meu de cîine, ca din cronică. Îl mîngîie pe fruntea socratică, dar rămîne supărată: Mă simt ca un cîine, Tano. Ca un cîine. E supărată că plopul crescut în colțul blocului s-a uscat și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
la liceul agricol din localitate. E transferat, dar și aici ajunge să termine cu mare greutate și să obțină o diplomă. Ei, ce facem acum, unde mergem, că agricultura nu se face la umbră și în curtea copilăriei lui... Tot Măria-Sa, tânărul matur, hotărăște, că vrea la Facultate, însă e nevoie de pregătire intensă, ca să reziste concurenței. E ajutat, meditat, obligat oarecum la efort, la muncă. Părinții lui îl trimit la București cu tot ceea ce trebuie pentru înscrierea la concursul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
îngustă și treptele mai alunecoase. Eunucul-șef Shim ne zorește, și toate fetele încep să gâfâie. În momentul în care sunt convinsă că am ajuns într-o fundătură, se dezvăluie pe neașteptate o priveliște spectaculoasă. Mi se taie respirația în fața mării de acoperișuri aurii care se întinde brusc în fața mea. Pot vedea în depărtare masivele portaluri ale Orașului Interzis. — Aici unde vă aflați se numește Dealul Belvedere. Eunucul-șef Shim își pune mâinile în șold și inspiră adânc. E cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
precum și persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945; ... Norme metodologice: 11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale și cuprind, printre altele: - contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru mării mutilați și persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii și baze de tratament aparținând Ministerului Sănătății, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și altor instituții potrivit legii; - contravaloarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193934_a_195263]
-
asemenea acte. Articolul 2 Pentru scopurile prezentului tratat, limită exterioară a zonei fundului marilor la care se face referire în articolul I va coincide cu limită exterioară a zonei de 12 mile menționate în partea a doua a Convenției asupra mării teritoriale și zonei contigue, semnat la Geneva la 29 aprilie 1958, si va fi măsurată conform prevederilor primei părți și secțiunii a II-a acestei convenții și conform dreptului internațional. Articolul 3 1. Pentru a promova obiectivele și a asigura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129611_a_130940]
-
statelor riverane asupra exploatării și exploatării platoului lor continental. Articolul 4 Nici o dispoziție din prezentul tratat nu va fi interpretată ca sprijinind ori că aduncand atingere poziției oricărui stat parte cu privire la convențiile internaționale în vigoare, inclusiv Convenția din 1958 asupra mării teritoriale și a zonei contigue, sau cu privire la drepturile sau pretențiile pe care un astfel de stat parte le-ar putea ridica, ori cu privire la recunoașterea sau nerecunoașterea drepturilor sau pretențiilor ridicate de oricare alt stat, referitoare la apele din largul coastelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129611_a_130940]
-
afară și nu în interiorul Rusiei, granițele fiind clar delimitate, dar aflat numai sub protecția țarului. Într-adevăr, în preambulul diplomei se spune foarte clar că domnitorul „ne-a declarat în scris și înclinația sa, dorind așadar să fie sub protecția Măriei Noastre țariene împreună cu toata țara și neamul moldovenilor”, și că „îl primim cu îndurare pe acest principe sub ocrotirea noastră”. Diploma, de la un capăt la altul, vădește un remarcabil efort al domnitorului pentru salvgardarea individualității țării, pentru evitarea impreciziilor, învederează
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în Principat, care să-l includă în granițele Imperiului. Dar în memoriul înaintat Ecaterinei a II-a, cu prilejul audienței din 28 martie (stil vechi) 1770, citim: lt. col. Nazar Carazin a văzut că Muntenia dorește sa intre „în moștenirea Imperiului Măriei Voastre”și ne rugam „să primiți pământurile noastre sub protecție inalienabilă („neotiemlennoe pokrovitelistov”), iar la încheierea păcii, turcii să fie împiedicați să obțină scoaterea Munteniei de sub „protecția Măriei Voastre” (sublinierile ne aparțin L.B.). Confuziile nu se opresc aici. În același
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Nazar Carazin a văzut că Muntenia dorește sa intre „în moștenirea Imperiului Măriei Voastre”și ne rugam „să primiți pământurile noastre sub protecție inalienabilă („neotiemlennoe pokrovitelistov”), iar la încheierea păcii, turcii să fie împiedicați să obțină scoaterea Munteniei de sub „protecția Măriei Voastre” (sublinierile ne aparțin L.B.). Confuziile nu se opresc aici. În același moment au fost elaborate răspunsurile deputăției muntene la întrebările cancelarului Panin și cererile către el. La întrebarea Ce dorințe aveți a face împărătesei ?, răspunsul a fost următorul: „să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îi zâmbește arătându-și dinții de un alb sclipitor, îi mângâie fesele, rostește câteva cuvinte deopotrivă de neînțeles și de o lascivitate fățișă, apoi dispare. Sofia se pomenește apoi în pragul unei capele așezate pe coama unei dune suspendate deasupra mării. Nu-l zărește pe bărbat, însă îi simte prezența în apropiere. Deasupra altarului stă agățat un crucifix din lemn neșlefuit. Tânăra pufnește în râs, fără să știe de ce. Dintr-odată, micuța capelă se umple de sfâșierea unei voci de contralto
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fac? alte discipline. El a f?cut sociologia �nv??abil? �n ?coal?, d?ruindu-i un con?inut ce dep??e?te sim?ul comun, fiind ?tiin?? �n numele unei concep?îi exigente despre faptul social. Trebuie s? spunem c?, printre mării universitari ai epocii, Durkheim a fost cu certitudine unul dintre aceia care au suscitat cea mai mult? pasiune. Unii vedeau �n el un nou Descartes, atunci c�nd nu era comparat cu Spinoza; al?îi, dimpotriv?, denun?au caracterul periculos
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pu?în reformist?. ?coală de la Chicago s-a deschis larg c?tre o diversitate metodologic?, dar rezultatele sale au decep?ionat pe cei care �i comandaser? cercet?ri ?i care a?teptau �solu?îi� practice la problemele urbane. Sub ?ocul mării depresiuni, societatea american? cerea f?r? �ndoial? mai mult de la sociologia să. �n c?utarea societ??îi americane �n timp ce Park ?i ai s?i disecau faptul urban, un nou interes iese la iveal? la Universitatea Columbia: Industrializarea a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
niște paste fierte în mînă, de la cabina ei pînă la baie. Micii spectatori se dădeau la o parte din fața bucătăresei, nepricepînd nimic. Altă dată, pe scenă se juca un basm La un moment dat, unul dintre boieri, îi spune Împăratului: Măria Ta, jupîneasa iar a ars mîncarea! "Jupîneasa" era în sală și fusese furată de povestea de pe scenă. De-aia se arsese mîncarea!... O întîmplare cu o mască 2014. La Chișinău, unde am participat la un festival internațional de teatru universitar
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
catârilor care învârteau piatra de moară. Am auzit și eu de Marcone ăsta, mama mea era italiancă și uneori îmi povestea întâmplări din țara natală. Spune-mi însă, este adevărat că păstrezi între paginile cărților tale un leș de șopârlă. Măria Ta... Fra' Tommaso, nu mă confunda cu un inchizitor, treci peste tonul acesta înflorit. Da, așa e. Este leșul unei șopârle cu două cozi. Femeile din Stilo și din Stignano spun că cel ce găsește o șopârlă cu două cozi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și 13 ale articolului 10 al Tratatului de pace franco-britanic de la Amiens 108, condiție pusă de Marea Britanie pentru evacuarea insulei Malta. La fel au procedat, de altfel, si Austria, Spania și Prusia. Mai mult chiar, Rusia și Prusia au sugerat Mării Britanii să nu evacueze insula Malta, astfel că problema malteza "hâd become the leit-motive of the French-British disagreements and justified the breaking of the relations between the two powers"109. Până în anul 1739, gândirea politică austriacă a fost dominată de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
acest ceva nu există, ci e numai speranță...” (L. Blaga.) Pe malul lacului nimeni nu vinde pește. (La fel și cu informația care s-a banalizat: ea nu va mai trezi interesul nimănui, chiar dacă unii Îi vor schimba vestimentația: „Aceeași Mărie, cu altă pălărie”.) Cel mai bun discurs este cel mai scurt. Concluzia are rara calitate de a extrage și impune esențialul.) Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanietc " Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanie" Stânca
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Țipând pe sus/ Ca triunghiul cocoarelor toamna/ În luptă cu vântul/ Cum ați putea uita,/ Bătrânii mei țărani/ C-a fost roșu pământul." Ion Brad îl invocă pe Iancu, al cărui cântec este aprins ca o dacică vatră", cutremurată/ "Nemuritoare": "Măria-ta, Iancule, tată,/ Cântec, tragic, visare,/ Ziua de ieri mi-e-nfășurată/ viță de vie fremătătoare." Alături de Iancu apare Horia, în "Gorunul lui Horia", poem mai puțin realizat. Poetul este descriptiv, nu emoționează, evocarea rămâne exterioară: "Să spui durerea veacurilor toată/ Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mod nemilos. De fiecare dată cînd revenea la Ipotești, se credea un străin, obligat parcă să-și ceară voie pentru a mai călca pe acolo. Iată un motiv popular, prelucrat de el, după starea lui sufletească din acea vreme: "Codrule, Măria Ta Lasă-mă sub poala ta Căci nimica n-oi strica Fără num-o rămurea Să-mi atîrn armele-n ea. Să le-atîrn la capul meu, Unde mi-oi așterne eu Sub cel tei bătut de vînt, Cu floarea pîn-la pămînt
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
alte poeme din volumele enumerate mai sus apar alte și alte embleme ale diferenței înnobilatoare, prin care poetul se delimitează, orgolios, de o exterioritate ce reprezintă majoritatea numerică, dar și minoritatea spirituală. El cântă "dimineața unui geniu/ mort la țărmul mării negre/ unde bat valuri alegre/ din mileniu în mileniu", umblă "în toga albastră a celui stingându-se/ pe țărmul galben/ de apa regală a lunii" sau rătăcește "în carul de foc", se lasă contemplat de "o pulbere de aur", are
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ochii mari la auzul cuvîntului cuscută." (G. Flaubert). Din aceeași dorință de folosire a conotației științifice, apar la J. Verne cuvinte latine subliniate cu caractere italice: (32) [...] Moluștele erau reprezentate de varietăți de calmar care, după d'Orbigny, sînt specifici Mării Roșii. Printre reptile am recunoscut broaștele țestoase virgata, aparținînd grupului chelonienilor [...]. J. Verne, p. 225 Cea de-a doua este foarte des utilizată de J. Verne și constă în atenuarea caracterului indescifrabil al unei nomenclaturi științifice prin diferite procedee: adăugarea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Îndrăznea să încalece hărmăsarii cei mai nărăvași [...] - Acesta e mezinul comisului nostru Manole? a zâmbit Vodă. - Da. Alexăndrel-Vodă îl cunoaște de anul trecut, de la isprăvile lui de vânătoare. - Am aflat. Te chiamă Ionuț, te-am mai văzut. - Ionuț Păr Negru, măria ta- a zis și Jder cel mititel. (Mihail Sadoveanu, Frații Jderi) 1.Prezintă conținutul de idei al fragmentelor date. 2.Scrie sinonimele termenilor: meșteșug, ispravă. 3.Menționează modul de formare a numelui Ionuț Păr Negru. 4.Transcrie două arhaisme care
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
se uită la el de jos în sus. Vodă făcu semnul creștinesc și sărută Evanghelia, apoi îndemnă printr-un mic semn, din ochi, pe coconul său, să săvârșească același lucru. Poporul și dregătorii se aplecară adânc în fața slăvitei fețe a măriei sale. Prea sfințitul sărută mâna cu pecetea de aur; Vodă își împlini aceeași datorie cătră bătrânul stareț. [...] - Noroadelor și creștinilor, zise iarăși stăpânitorul, înălțând aur nou până lângă tâmpla sa dreaptă straja cu rubine a spatei; cunoașteți semnul Domniei mele
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
iar doi juni. Aceștii erau vornicul Moțoc, postelnicul Veveriță, spatarul Spancioc și Stroici. Apropiindu-se de Alexandru-vodă, se închinară până la pămînt, fără a-i săruta poala după obicei. — Bine-ați venit, boieri! zise acesta silindu-se a zâmbi. — Să fii măria-ta sănătos, răspunseră boierii. Am auzit, urmă Alexandru, de bântuirile țării și am venit s-o mântui; știu că țara m-așteaptă cu bucurie. Să nu bănuiești, măria-ta, zise Moțoc, țara este liniștită și poate că măria-ta ai
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]