18,601 matches
-
cărei însemnătate o vom înțelege abia în următoarele decenii - mă gîndesc la o activitate pedagogică care a făcut ca sub mîna lui să se formeze o generație de tineri care, dacă au avut o minimă afinitate structurală cu cea a maestrului, au înțeles că filozofia, înainte să treacă prin concept, trece prin suflet -, atunci potretul lui Gabriel Liiceanu e conturat. Împrejurarea că nu i se iartă că a reînviat un stil de filozofie care părea să se fi stins odată cu perioada
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
ar câștiga mai bine în postul de cafegiu al regelui, pare-se mare amator de cafea, la rându-i. Și, desigur, pretențios, ca toți autenticii cunoscători. Herdan, Herman erau marii brutari ai urbei - autoarea îl scapă din vedere pe Gagel, maestru în franzele, precum mai vechiul Babic, cel cu coltucul, Rochus servea mezeluri, dar și Potsudeck, nenumit, cofetăriile sunt amănunțit descrise, cu produsele și prețurile lor. Vine apoi vorba de localurile unde bărbații își luau aperitivele - un obicei pierdut. Un aperitiv
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
cunoască, nici ele, fericirea. Jones e un dezmoștenit al soartei. N-a avut parte de căldura căminului familial, iar orfelinatul catolic l-a transformat într-un monstru. Pentru a-l defini, Faulkner face o trimitere bizar-enigmatică la unul din marii maeștri ai romanului american: „asemeni lui Henry James, el a ajuns prin strădanie la aparența adevărului." E greu de explicat de ce avea nevoie scriitorul de această referință livrescă, de vreme ce singurele „aparențe de adevăr" la care suntem părtași se reduc la încercările
Primul Faulkner (IV) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6797_a_8122]
-
sumele cele mai mari ajungând la Cișmașu. În decizia de condamnare, judecătorul a dispus confiscarea specială a 186.000 de lei de la Florian Cișmașu "constând în creditele contractate pentru el de inculpații Aurel Marian Chițu - 36.500 de lei, Iosif Maestru - 24.700 de lei, Ionuț Valentin Lupu - 20.000 de lei și Anton Mihăilescu - 35.000 de lei".
Șeful Corpului de Control al Inspecţiei Muncii, condamnat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/68088_a_69413]
-
care nu o voi putea uita niciodată. Noi, cei care am fost selectați să participăm la concurs, am fost luați la Brașov într-un cantonament, am trecut printr-o groază de trieri. Aveam acolo profesori pe doamna Arta Florescu, pe maestrul Goangă și pe Aurel Alexandrescu, pentru lied. Am stat o lună de zile, nu făceam altceva decât cântam, mâncam și dormeam. Eu mai făceam unele șmecherii, mai săream pe fereastră ca să fiu puțin liberă, dar am avut o preparare extraordinară
Revedere cu Marina Krilovici by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6809_a_8134]
-
pleca din țară la diverse manifestări artistice. In 1967 am reușit, totuși, să plec la concursul de la Bruxelles, unde am luat Marele Premiu, apoi la Hertegenbosch și, bineînțeles, la Monreal. In 1967 se pregătea la operă Don Giovanni. A venit maestrul Hero Lupescu și mi-a spus: „Marina, tu ai să faci Donna Anna, dar vei intra după Arta Florescu". Eu am înțeles situația și mi se părea normal. Doamna Arta la repetiții marca. A venit spectacolul de vizionare. Aici am
Revedere cu Marina Krilovici by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6809_a_8134]
-
locul 8) sau Dan Auerbach de la The Black Keys. Pe lângă aceștia, au mai contribuit redactori importanți de la publicația Rolling Stones. Pe lângă jurizare au fost și câteva laude aduse direct celebrităților încă în viață. Astfel, Van Halen a fost numit un maestru al riff-urilor de către Mike McCready, membru Pearl Jam. Lui Jimmy Page i-a fost remarcată, de către Joe Perry, capacitatea de a transcende stereotipurile a ceea ce chitara poate să facă. Lista completă va fi într-o ediție de colecție a revistei
Jimi Hendrix, cel mai bun chitarist din istorie - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68144_a_69469]
-
poziții radicale, ca și altele din această carte, își au cota lor de adevăr". De pildă o remarcă asupra scriitorilor noștri de seamă contaminați de "morbul comunismului", începînd cu Mihail Sadoveanu și Tudor Arghezi: "Cel care îi depășește pe toți, (...) maestrul absolut al sofisticii, al acrobației intelectuale și morale, într-un cuvînt, al tuturor combinațiilor, genialul Ostap Bender al anilor noștri '50, este George Călinescu. Bărbatul care a reușit sinteza între un hedonism cînd neoclasic, cînd baroc, și poncifele marxiste". E
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
de explicabilă (Cronicarul fiind la rîndul lui un admirator al talentatului spaniol) cu condiția ca expresia ei să nu depășească pragul euforic al ditirambilor stînjenitori. Dragoș Cojocaru pierde măsura și se urcă în piscul hiperbolelor cleioase, strivindu-l pe "marele maestru galactic" (se vede că planeta e neîncăpătoare pentru ierarhiile autorului) sub un iureș de apelative bombastice. Descriind reprezentația de gală din seara de 24 iulie 2009 din Verona, autorul scrie "cîntărețul actor se zbate, ucide și moare, făcînd prin urmare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6834_a_8159]
-
o constantă a conduitei intelectuale a lui Fundoianu-Fondane. Aceste caracteristici se regăsesc chiar și în ceea ce am putea numi strategia afirmării sale, care n-a mizat pe solidaritatea unui anumit grup literar. Singura sa afiliere a fost una față de un maestru, el însuși străin, puțin cunoscut și puțin recunoscut în epocă: Leon Șestov. Traiectoria acestor doi marginali ajunși în centrul Europei și al culturii nu e lipsită de o anumită exemplaritate în ordinea spiritului. Și, dincolo de scrierile sale, modul în care
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
în cartea de față. Soldier's Pay poate fi citită, fără a greși, drept laboratorul câtorva din tehnicile narative care în The Sound and the Fury, scrisă doar trei ani mai târziu, aveau să-l impună drept unul din marii maeștri ai modernismului. Ce izbește din prima clipă e, așadar, curajul de a aborda frontal atât chestiunile de filozofie existențială, cât și tehnicile îmbrățișate de viitorii maeștri ai modernismului european și american. Tema eroului întors din război, incapabil să mai recunoască
Primul Faulkner (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6836_a_8161]
-
scrisă doar trei ani mai târziu, aveau să-l impună drept unul din marii maeștri ai modernismului. Ce izbește din prima clipă e, așadar, curajul de a aborda frontal atât chestiunile de filozofie existențială, cât și tehnicile îmbrățișate de viitorii maeștri ai modernismului european și american. Tema eroului întors din război, incapabil să mai recunoască lumea lăsată în urmă, a fost o veritabilă obsesie a generației lui Faulkner. Nu doar în povestiri, dar și în The Great Gatsby F. Scott Fitzgerald
Primul Faulkner (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6836_a_8161]
-
tinere „defilează” cu reprezentanți de excepție ai decadelor pe care le conduc, pentru a atrage voturile publicului. Să fie oare Benone Sinulescu sau Maria Butaciu mai aproape de sufletul românilor? Va reuși Miki, interpretând celebra „Du-mă acasă, măi, tramvai” a maestrului Gică Petrescu, să-l învingă pe Mihai Constantinescu și a sa melodie „Sus în deal”? Confruntarea celor doi căpitani de echipă va încinge, cu siguranță, atmosfera de la ÎnTrecerea anilor: Sabina promite să devină, preț de câteva minute, însăși „Lady Marmalade
Care au fost mai buni: anii 70 sau anii 80? Sabina şi Maria fac spectacol la ÎnTrecerea anilor () [Corola-journal/Journalistic/68408_a_69733]
-
Covrig Roxana Jean Constantin a murit în anul 2010. Înainte, obișnuia să se plimbe cu patrupedul său, un ciobănesc german, prin portul Constanța. Era locul preferat al el maestrului. După moartea lui, câinele, pe care chelnerii l-au numit Jean, s-a dus în port, de unde nu a mai plecat. "A venit singur, aici, după moartea lui Nea’ Jean. Noi îl știam, pentru că veneau în port să se plimbe
Câinele lui Jean Constantin, vagabond în portul Constanța by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/75754_a_77079]
-
părăsească vreodată". Din păcate, la vînătoare, Francis își vădește din plin lașitatea: rănește un leu trăgînd asupră-i două gloanțe, fără însă a-l ucide, iar apoi, descoperindu-l în mijlocul ierburilor, o ia nebunește la fugă. Leul e răpus de maestrul de vînătoare Robert Wilson. Margot, rămasă în mașină, văzuse de acolo totul; își acoperă soțul cu ironii nemiloase, iar în noaptea următoare se culcă cu Wilson. A doua zi, pleacă toți trei la vînătoare de bizoni. Macomber doboară trei, dar
Epistolă către Odobescu (XII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7574_a_8899]
-
Lenny. El avusese ideea de a-l invita pe tânărul elev al Liceului de muzică, în vârstă de nici 15 ani, să vină să-l întâlnească la Tel Aviv, unde se afla cu prilejul unuia din obișnuitele sale turnee. Interesul Maestrului față de băiat fusese stârnit de câteva din compozițiile timpurii ale acestuia, ce-i parveniseră în cele din urmă la New York, grație lui Goldie Stewart, o verișoară a noastră din Statele Unite. Ceea ce fusese la început doar o idee în față, o
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
impresarului său și membrilor orchestrei. Dacă ați ști ce muzică scrie puștiul ăsta, exclamă la un moment dat. M-a făcut praf, pur și simplu - și asta nu mi se întâmplă cu una cu două!" Din ziua aceea până la plecarea Maestrului din Israel, Eugen și cu mine am fost tot timpul în preajma lui, asistând la toate repetițiile și concertele sale, ca oaspeți personali ai săi. Și iată-l pe Eugen împreună cu mine, la Eichal Hatarbut, clădirea Filarmonicii israeliene, înainte de audiția cu
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
care vorbesc fluent englezește și care se țin scai de el pe săli și culoare, pe oriunde trece; mai sunt și mulți alții de care nu îndrăznim să întrebăm nimic, dar despre care bănuim că trebuie să fie intimi ai maestrului, după familiaritatea ostentativă cu care-i tratează. Asistăm și noi smeriți la toate repetițiile în mijlocul a zeci de profesioniști aplecați cu pietate asupra partiturilor deschise, la concerte avem bilete preferențiale în primele locuri, suntem veșnic în centrul atenției generale și
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
ostentativă cu care-i tratează. Asistăm și noi smeriți la toate repetițiile în mijlocul a zeci de profesioniști aplecați cu pietate asupra partiturilor deschise, la concerte avem bilete preferențiale în primele locuri, suntem veșnic în centrul atenției generale și nelipsiți din preajma Maestrului care ne oferă, în mod evident, un tratament privilegiat. Un mic glas obscur din interiorul meu întreabă însă nedumerit din când în când: la asta se va reduce oare totul ? Lenny e de o exuberanță de nedescris ("am sărit de la
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
totul ? Lenny e de o exuberanță de nedescris ("am sărit de la o înălțime de șapte coți când am citit compozițiile lui", spune); l-a îndrăgit pe Eugen de la prima vedere, există, mi se pare mie, un fluid magic între bătrânul Maestru, adulat de o lume întreagă, și tânărul adolescent venit de nicăieri, cu figura lui inocentă și aeriană, amintind de efebul blond din ŤMoarte la Venețiať; aud că a fost botezat "Micul Mozart" și că toată lumea muzicală și extramuzicală din jurul Maestrului
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
Maestru, adulat de o lume întreagă, și tânărul adolescent venit de nicăieri, cu figura lui inocentă și aeriană, amintind de efebul blond din ŤMoarte la Venețiať; aud că a fost botezat "Micul Mozart" și că toată lumea muzicală și extramuzicală din jurul Maestrului vorbește despre asta. Eugen, îmboldit de mine, sare rampa în pantalonașii lui scurți la sfârșitul fiecărei repetiții, și-i oferă un trandafir. îmbrățișări și pupături pe scenă, comentarii amuzate cu participarea membrilor orchestrei, pentru care spectacolul pare a fi inedit
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
ca deobicei la Tel Aviv de două ori pe an, Alexandru și cu mine, rămași singuri, fără Eugen, ne vom întrerupe orice activități, lecții, voiaje în străinătate, treburi gospodărești, pe toată durata turneului, stabilindu-ne centrul gravitațional la Eichal Hatarbut. Maestrului, am observat, îi plăcea să fie înconjurat de prietenii lui. Vom fi din nou invitați la toate repetițiile și concertele lui, și, după fiecare triumf al său vom urca din nou sus în camera Toscanini să-l felicităm și să
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
și noi împreună cu toți domnii și doamnele din Ťhigh-life-ulť telavivian. Nu-i cunoaștem, mă intimidează îngrozitor, și când le suntem prezentați de Harry, managerul lui Lenny, nu prea știm ce să le spunem. Toți pozează în prieteni la cataramă ai Maestrului, unii probabil și sunt, ne este rușine să-l întrebăm de fiecare dată pe prea distinsul Harry cine-i ăla, cine-i celălalt, știm însă că trebuie să fie personaje importante, ne dăm și noi importanță (facem doar parte ca
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
căutând în van un pian pe care să studieze. Aceeași d-nă H. care mă întreținea la ea acasă despre frumusețile patriei, lăudându-se cu moșii și strămoșii ei, locuitori ai Ierusalimului, dar care în clipa când am informat-o că Maestrul a decis să-l ia pe băiat în S.U.A., a schimbat fețe-fețe și a pus iute mâna pe telefon ca să-l convingă să nu facă una ca asta. în lunile de arșiță israeliană obișnuiam să-l iau pe Alexandru în
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
în funcție de spațiul de primire, cu deschiderile sau cu opacitatea lui față de ideile șocant și spectaculos formulate de promotori. Un poet astăzi uitat, din marginile simbolismului, D. Karnabatt, nu putea, desigur, decât să respingă vehement "barbarul ideal de artă al bogătașului (...) maestru" și "pângăririle ce le face măreței moșteniri de artă și intelectualitate ce ni le-au lăsat veacurile", mergând până la a se întreba dacă "nu-l leagă nimeni pe acest dement" (v. Estetica "futurismului", în ziarul Seara, nr. 377, din 1911
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]