4,819 matches
-
zootehnie cu secția maghiară. Simleul Silvaniei: Școală tehnică profesională. Simleul Silvaniei: Școală tehnică de administrație economică mixtă cu secția maghiară. În județul Satu-Mare Satu-Mare: Liceul de băieți. Satu-Mare: Liceul de fete. Satu-Mare: Liceul de fete maghiar. Satu-Mare: Liceul de băieți maghiar. Satu-Mare: Școală pedagogica de băieți maghiar. Satu-Mare: Școală tehnică profesională pentru confecțiuni femeiești. Satu-Mare: Școală tehnică profesională pentru confecțiuni femeiești cu limba de predare maghiară. Satu-Mare: Școală tehnică de administrație economică de fete. Satu-Mare: Școală tehnică de administrație economică de
DECIZIE nr. 378 din 19 aprilie 1949 privind Tabloul categoriilor de şcoli din învăţămîntul mediu, repartizate pe ministerele de resort. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128632_a_129961]
-
Școală tehnică profesională. Simleul Silvaniei: Școală tehnică de administrație economică mixtă cu secția maghiară. În județul Satu-Mare Satu-Mare: Liceul de băieți. Satu-Mare: Liceul de fete. Satu-Mare: Liceul de fete maghiar. Satu-Mare: Liceul de băieți maghiar. Satu-Mare: Școală pedagogica de băieți maghiar. Satu-Mare: Școală tehnică profesională pentru confecțiuni femeiești. Satu-Mare: Școală tehnică profesională pentru confecțiuni femeiești cu limba de predare maghiară. Satu-Mare: Școală tehnică de administrație economică de fete. Satu-Mare: Școală tehnică de administrație economică de băieți cu limba maghiară de predare
DECIZIE nr. 378 din 19 aprilie 1949 privind Tabloul categoriilor de şcoli din învăţămîntul mediu, repartizate pe ministerele de resort. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128632_a_129961]
-
of. sanitari. Timișoara: Școală tehnică de surori ocrotire. Timișoara: Școală tehnică de energie electrică. Geacova: Școală tehnică de zootehnie. Lipova: Școală tehnică de administrație economică mixtă. Sannicolul Mare: Școală tehnică de agricultură. În județul Trei-Scaune Sf. Gheorghe: Liceul de băieți maghiar. Sf. Gheorghe: Liceul de fete maghiar. Sf. Gheorghe: Școală tehnică textilă cu secție maghiară. Tg. Sacuesc: Școală pedagogica de fete maghiară. Tg. Sacuesc: Școală tehnică de agricultură cu limba de predare maghiară. Tg. Sacuesc: Școală tehnică de silvicultura cu limba
DECIZIE nr. 378 din 19 aprilie 1949 privind Tabloul categoriilor de şcoli din învăţămîntul mediu, repartizate pe ministerele de resort. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128632_a_129961]
-
surori ocrotire. Timișoara: Școală tehnică de energie electrică. Geacova: Școală tehnică de zootehnie. Lipova: Școală tehnică de administrație economică mixtă. Sannicolul Mare: Școală tehnică de agricultură. În județul Trei-Scaune Sf. Gheorghe: Liceul de băieți maghiar. Sf. Gheorghe: Liceul de fete maghiar. Sf. Gheorghe: Școală tehnică textilă cu secție maghiară. Tg. Sacuesc: Școală pedagogica de fete maghiară. Tg. Sacuesc: Școală tehnică de agricultură cu limba de predare maghiară. Tg. Sacuesc: Școală tehnică de silvicultura cu limba de predare maghiară. În județul Tulcea
DECIZIE nr. 378 din 19 aprilie 1949 privind Tabloul categoriilor de şcoli din învăţămîntul mediu, repartizate pe ministerele de resort. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128632_a_129961]
-
Iecea Mare - Iecea Mică 10) Comună BILED, cu satele: - Biled - Sandra - Uihei 11) Comună CENEI, cu satele: - Cenei - Bobda - Checea 12) Comună SACALAZ, cu satele: - Beregsau Mare - Beregsau Mic 13) Comună UIVAR, cu satele: - Uivar - Iohanisfeld - Otelec - Pustiniș - Rauti - Sinmartinu Maghiar 14) Comună PECIU NOU, cu satele: - Dinias - Sinmartinu Sîrbesc 15) Comună FOENI, cu satele: - Foeni - Cruceni 16) COMUNĂ GIULVAZ, cu satele: - Giulvaz - Crai Nou - Ivanda - Rudna 17) Comună GIERA, cu satele: - Giera - Grănicerii - Toager 18) Comună CIACOVA, cu satele: - Ciacova
ACORD din 13 ianuarie 1970 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind micul trafic de călători în zona de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127543_a_128872]
-
urmăritorul face verosimil, ca formează proprietatea soției urmărite (art. 92). ^1) Această dispozițiune nu abroga dreptul soției, de a intenta acțiune de escindere, spre a putea dovedi dreptul său de proprietate executiv. Baza acestei dispozițiuni nu o găsim în dreptul civil maghiar, unde există coachiziție de bunuri. Dar normă este luată din codul civil austriac, care pînă cînd soția nu va face dovada contrară, consideră toate bunurile că proprietatea bărbatului. Firește cu excepțiunea celor amintite mai sus. Nu pot fi sechestrate lucrurile
LEGE LX din 1 ianuarie 1881 despre procedura de execuţie silită imobiliară în Transilvania*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127383_a_128712]
-
din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Președintelui României ("La alegerile pentru Președintele României se pot prezenta candidați propuși de partide și formațiuni politice sau candidați independenți."), candidatura domnului Gyorgy Frunda poate fi propusă și susținută de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. În legătură cu susținerea contestatorului referitoare la modul de indicare a numelui și prenumelui candidatului, ceea ce ar putea crea confuzii privind identitatea acestuia, Curtea Constituțională reține că cercetarea acestor probleme nu intră în competența să. De altfel, atât condițiile de
HOTĂRÂRE nr. 23 din 3 noiembrie 2000 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Gyorgy Frunda pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131213_a_132542]
-
Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R.-Marfă" - Ș.A.; 26. Busuioc Toma, șef manevră, Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R.-Marfă" - Ș.A.; 27. Gheorghe Olivia, magazioner comercial, Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R.-Marfă" - Ș.A.; 28. Maghiar Florian, maistru I, Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R.-Marfă" - Ș.A.; 29. Ioniță Dănuț, electrician, Compania Națională "Aeroportul Internațional București-Otopeni" - Ș.A.; 30. Ghiță Daniel, electronist, Compania Națională "Aeroportul Internațional București-Otopeni" - Ș.A.; 31. Costache Sterica, șofer, Compania Națională "Aeroportul
DECRET nr. 554 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Ministerului TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131630_a_132959]
-
actual în Germania, 63165 Muhlheim am Main, Rodaustr. 25, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Brașov, B-dul. Iuliu Maniu, nr. 66, bl. 3, sc. A, ap. 12, jud. Brașov. (1637/2004) 70. HARTMANN MARIA-SUSANA, fiica lui Trifan Iuliu și Maghiar Maria, născută la data de 21 martie 1971 în localitatea Campia-Turzii, județul Cluj, România, cu domiciliul actual în Germania, 85221 Dachau, Ludwig-Ernst-Str. 7, cu ultimul domiciliu din România, în comuna Cojocna, sat Căra, str. Libertății, nr. 11, jud. Cluj. (2152
HOTĂRÂRE nr. 1.141 din 29 septembrie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137583_a_138912]
-
Austria, 4210 Gallneukirchen, Starhembergstr. 3/9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Bd Republicii nr. 3, sc. 2, ap. 14, județul Caraș-Severin. 140. Magosin Mariana-Andronica, născută la 4 iulie 1965 în localitatea Oravița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Maghiar Emerich-Ladislau și Marioara, cu domiciliul actual în Austria, 4210 Gallneukirchen, Starhembergstr. 3/9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Str. Fagarasului nr. 35, sc. B, ap. 4, județul Caraș-Severin. 141. Hiriza Dorin, născut la 25 iunie 1964 în
HOTĂRÂRE nr. 315 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133445_a_134774]
-
la 27 ianuarie 1968 în București, România, fiica lui Dumitru și Georgeta, cu domiciliul actual în Germania, Dusseldorf, Sentaweg 17, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Pajurei nr. 18, bl. G5, sc. C, ap, 45, sectorul 1. 88. Maghiar Maria, născută la 12 august 1971 în localitatea Tibana, județul Iași, România, fiica lui Ababei Ilie și Natalia, cu domiciliul actual în Austria, 2753 Markt Piesting, Marktplatz 21/2/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Ștefan
HOTĂRÂRE nr. 415 din 25 aprilie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142114_a_143443]
-
localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Ilie și Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, 7433 Mariasdorf 94/1/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Calea Buziasului nr. 28/C, bl. A1, ap. 1, județul Timiș. 100. Maghiar Mircea-Vasile, născut la 13 iunie 1964 în localitatea Salard, județul Bihor, România, fiul lui Vasile și Irina, cu domiciliul actual în Austria, 2753 Markt Piesting, Marktplatz 21/2/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Ștefan cel
HOTĂRÂRE nr. 415 din 25 aprilie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142114_a_143443]
-
30/2001 privind aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 14 septembrie 2001, se modifica după cum urmează: - La anexa nr. X - Comisia pentru învățământ și știința, domnul senator Maghiar Teodor - Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist) - se include în componenta comisiei în locul domnului senator Hoha Gheorghe - Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist). - La anexa nr. XIII - Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, domnul senator Hoha
HOTĂRÂRE nr. 8 din 7 aprilie 2003 pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 30/2001 privind aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148992_a_150321]
-
Andrasi Dominic și Rozalia, cu domiciliul actual în Germania, 55232 Alzey, Peterspforte 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Alma, jude��ul Sibiu. 285. Kuhnert Elena-Nicoleta, născută la 8 septembrie 1972 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Maghiar Vasile și Lucretia, cu domiciliul actual în Germania, 58642 Iserlohn, Friedrich Ebertstr. 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mediaș, Str. Amurgului nr. 9, județul Sibiu. 286. Ortmann Emilia-Maria, născută la 5 septembrie 1970 în localitatea Sibiu, județul Sibiu
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
2.ALFABEL SLAV 29. Topolovățu Mare 1.Cralovat 1.ALFABEL SLAV 30. Tormac 1.Tormac 1.Vegvar 31. Traian Vuia 1.Săceni 1.Szecseny 32. Uivar 1.Otelec 1.Otelek 2.Pustinis 2.Oregfalu 3.Rauti 3.Aurelhaza 4.Sanmartinu Maghiar 4.Magyarszentmarton 33. Varias 1.Gelu 1.ALFABEL SLAV 2.Sânpetru Mic 2.Kisszentpeter 34. Victor Vlad Delamarina 1.Pădureni 1.ALFABEL SLAV 2.Petroasa Mare 2.Wetschehausen 3.Pini 3.Pinty ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── -------
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
el să se facă la noapte că doarme decât să mai meargă așa până la Semlin, hărțuit mereu că se află în țară străină...” (C. Petrescu, Un om..., V, 98) d. multiplu: „... Rămasă singură, Panonia romană a fost sfărâmată de slavi, maghiari și germani împreună.” (V. Pârvan, 156), „Certitudinea mea nu e asigurată nici de obiectul din afara mea, nici de ce e în mine.” (C. Noica, 17) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" În dezvoltarea funcției de complement de agent, relația de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vârste, medii (urban-rural), activități etc. Structura etnică. Populația țării noastre este compusă majoritar din români (aproape 90%), ceea ce îi conferă României statutul de stat național unitar. Alături de români trăiesc mai multe minorități naționale, dintre care mai numeroase sunt, în prezent, maghiarii și țiganii. Maghiarii sunt prezenți mai ales în Transilvania (fiind majoritari în județele Harghita și Covasna), iar țiganii sunt prezenți pe tot cuprinsul țării. Dintre celelalte minorități, un efectiv mai însemnat înregistrează: germanii, cu două concentrări mai mari: în sudul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
activități etc. Structura etnică. Populația țării noastre este compusă majoritar din români (aproape 90%), ceea ce îi conferă României statutul de stat național unitar. Alături de români trăiesc mai multe minorități naționale, dintre care mai numeroase sunt, în prezent, maghiarii și țiganii. Maghiarii sunt prezenți mai ales în Transilvania (fiind majoritari în județele Harghita și Covasna), iar țiganii sunt prezenți pe tot cuprinsul țării. Dintre celelalte minorități, un efectiv mai însemnat înregistrează: germanii, cu două concentrări mai mari: în sudul Transilvaniei (sașii) și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
României este de: 3. Așezările permanente se întâlnesc în România până la: a) 1 250 m; b) 1 500 m; c) 1 600 m; d) 1 000 m. 4. Cea mai numeroasă minoritate națională o reprezintă : a) germanii; b) țiganii; c) maghiarii; d) ucrainenii; e) sârbii. 5. Cei mai mulți români din afara teritoriului țării trăiesc în: a) Republica Moldova și Ucraina; b) Bulgaria; c) Statele Unite ale Americii; d) Australia. II. Explicați, pe baza datelor din tabe lul de la pagina 70 și a cunoștințelor însușite la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
LAMPEDUSA, Giuseppe CERVANTES DE SAAVEDRA, Miguel 2.3. Nume compuse din părți separate sau nume duble a) sunt evidențiate în vedetă începând cu prima parte a numelui pentru autorii români, italieni, de limbă franceză, de limbă spaniolă, germani, olandezi, belgieni, maghiari PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Ion Budai Deleanu BUDAI DELEANU, Ion Heliad ELIADE RĂDULESCU, Ion Heliade Rădulescu Ion Eliade Rădulescu Eliad Vicente Blasco Ibanez BLASCO IBANEZ, Vicente b) sunt evidențiate în vedetă începând cu a doua parte a numelui, pentru autorii
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
1960. Două excepții s-au consemnat în acei ani negri: calificările la J.O. din 1952 (Helsinki) și din 1964 (Tokyo). În Finlanda am pierdut cu 1-2 în fața Ungariei, un rezultat considerat onorabil având în vedere forța de atunci a maghiarilor. Dovada amplorii pe care partidul comunist a impus-o jocului de fotbal în țara noastră este reprezentată de faptul că în anul 1960, peste 2.000 de echipe și-au disputat „Cupa României”, cupă care a revenit în acel an
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
diferite poziții sociale. România colcăie de personaje care se declară liberale și democrate, dar care rămân oarbe la discriminările reale și văd în față doar egalitatea formală. Mă rog, ce vă împiedică să vă afirmați? Naționaliștii români spun asta despre maghiari, rasiștii din România spun asta despre rromi, sexiștii din România spun asta despre femei, elitiștii români spun asta despre oricine, în afara lor. Marginalizarea etnică face obiectul a numeroase dispute, mai ales în privința maghiarilor, și nepermis de puține în privința rromilor. Marginalizarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
vă afirmați? Naționaliștii români spun asta despre maghiari, rasiștii din România spun asta despre rromi, sexiștii din România spun asta despre femei, elitiștii români spun asta despre oricine, în afara lor. Marginalizarea etnică face obiectul a numeroase dispute, mai ales în privința maghiarilor, și nepermis de puține în privința rromilor. Marginalizarea de gen (a se citi: a femeilor) este trecută undeva în coada listei tuturor listelor de priorități. La acest din urmă aspect mă voi opri mai mult, nu doar pentru că sunt femeie și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
lance al modernizării) nu au politici de egalizare a șanselor și eliminarea discriminărilor, practicând o dublă orbire: atât în privința liberalismului contemporan apusean, cât și în privința minimalismului civic românesc. Multe partide sunt conservatoare în privința genului: Partidul Național Creștin-Democrat, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (obsedat de minorat doar pe dimensiunea etnică, nu și pe cea de gen), Partidul Unității Naționale a Românilor, Partidul România Mare. Politicile de egalizare a șanselor pentru femei au rămas aproape exclusiv în ograda social-democrației (Partidul Democrat, Partidul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și mai sărace. Într-o astfel de lume, femeile nu pot să-și așeze în mod direct propriile interesele pe o agendă politică. Politicile făcute de bărbați sunt uneori favorabile femeilor așa cum politicile făcute de români pot să fie favorabile maghiarilor. Și totuși asta înseamnă că nu sunt direct reprezentați, că interesele lor sunt politic formulate de către alții, în cazul în care sunt luate în seamă. Toate afirmațiile de mai sus, ca și cele de mai jos au relevanță statistică. Ele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]