3,668 matches
-
țară, transformată într-o vastă închisoare, poate fi totuși fericită. Sau că oricine ignoră sau recunoaște ca inexistente limitele exterioare poate fi fericit etc. în acest punct, Noica reia, în realitate, regretăm că facem și astfel de descoperiri teza pur marxistă a libertății ca necesitate înțeleasă. înțeleg că trebuie să stau în lanțuri. Și atunci sunt împăcat cu existența, pot fi chiar fericit etc. Cazuri limită, extreme, posibile totuși. Să admitem. A generaliza însă o astfel de filozofie a limitelor ar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
importanță, nu ezităm să afirmăm, istorică. Un incipit creator și de mari perspective, în toate sensurile cuvântului. 2. Se poate vorbi, efectiv, și de o adevărată modificare de paradigmă. Referințele teoriei politice sunt radical schimbate. Față de simplistele broșuri și compilații marxist leniniste, progresul este enorm. în același timp, se conturează, cu tot mai mare claritate, și singura soluție viabilă, originală, efectiv creatoare: un vast și cât mai documentat aparat metodologic și de referințe internaționale, aplicate însă realităților românești, istorice, moderne și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în astfel de situații, când evaluează și dau note în bloc intelectualilor incomozi, ajunși în viața politică, fac deci o dublă eroare. O dublă și gravă eroare politică, în primul rând: 1. în loc să analizeze, să demonteze teoretic, să atace sistemul marxist leninist-stalinist, care a constrâns, prin teroare securistă, pe un scriitor sau intelectual uneori să cedeze, se atacă doar efectul, nu cauza. Victima și nu călăul. Ceea ce constituie o eroare, dar și o nedreptate flagrantă. Căci nimeni nu și-a oferit
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sunt esențiale se cer formulate cu toată claritatea: 1. Lipsa totală de tradiție a politologiei românești originale ni se pare, în primul rând, o mare și mai ales o tristă evidență. Lucrările de tip neoliberal (Ștefan Zeletin, Eugen Lovinescu) sau marxist reformist (Șerban Voinea, la extrema limită: Lucrețiu Pătrășcanu) se numără pe degete. Și ceea ce este și mai grav (și nu totdeauna neapărat din cauza condițiilor istorice), ele n-au avut niciodată un mare ecou. Evident, a existat și o politologie de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
amintiri personale, reacții subiective, judecăți precise și caleidoscopic documentare. Autorul are o mare dezinvoltură și o remarcabilă lipsă de inhibiție. Și nici un fel de complexe. Un spirit liber, trepidant și de un suflu, parcă, inepuizabil. Cineva l-a numit un marxist anticomunist. Să zicem că ar fi sau că a fost, mai ales, așa. Cu atât mai remarcabilă este, nu spunem reciclarea, cât libertatea sa de spirit, luciditatea și acuitatea sa critică actuală. Și mai ales faptul că opera sa umple
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de idei, și mișcarea de la Action Française a lui Charles Maurras, cu distincția sa cunoscută între Le pays răel și Le pays lăgal a condamnat în mod radical violentele răsturnări ale Revoluției. Formula primește, în mod inevitabil, și o interpretare marxistă: confruntarea dintre Franța burgheză și socialistă. Schema, de un dogmatism total infirmat de evoluția evenimentelor istorice, se regăsește și în politologia românească: Cele două Franțe de Mihai Ralea (București, Ed. pentru literatură, 1962). Carte, azi uitată, de un oportunism ideologic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
publicistica românească au fost teribile. De pe urma acestui colaps nu ne-am revenit, de fapt, nici până azi. El a distrus nu numai firava tradiție românească incipientă, dar a blocat și orice tendință de regenerare, timid încercată (dar tot în sfera marxistă), inclusiv prin recuperarea revizionistului LukÆcs. Dar poate cea mai gravă urmare a acestei situații a fost inocularea dezgustului pentru orice teorie a literaturii. Ea era asociată în mod mecanic cu toate aberațiile proletcultismului, realismului socialist și ale spiritului partinic în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
catedrele de marxism-leninism, care acum se numesc, în terminologie postmodernă, de politologie, el știe că referințele americane fac, după 1989, cea mai bună impresie. Operația cosmetică este doar de ochii lumii, deoarece schema de bază rămâne tot cea veche, dogmatică, marxistă. Ceea ce se vede cu ochiul liber și prin faptul că ideile și obiecțiile opoziției sunt tratate totdeauna cu aroganță, suficiență, ironie și agresivitate abia disimulată. Mimează totuși obiectivitatea (falsă), dar nu reușește niciodată să-și disimuleze zelul propagandistic (real). Aceste
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în cultura română actuală, doar pe inspirația de moment, pe intuiție, impresie și improvizația scrisă (sau pretins bine scrisă). în această fază intelectuală imediată, rigoarea raționalistă, abstractă, rece și sistematică tinde să corecteze, în mod necesar și salutar, abuzurile dogmatismului marxist, dar și toate exagerările lirico-intuitive-bombastice venite din direcția opusă. Chiar și mesajele, platformele și mai ales programele politice au nevoie de această exigență și colaborare intelectuală. De ce am reveni la stilul Generației bombastice? Spiritul critic, foarte mult timp persecutat, reprimat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în sensul că ne lovim la tot pasul de el și în fiecare zi?"654. Asociată mitului lui Boddhisattva, problema libertății se plasează într-o perspectivă nouă, alta decât cea din contextele în care fusese dezbătută până atunci ("iudeo-creștin, existențialist, marxist"). Viziunea lui Ieronim Thanase este că doar spectacolul poate revela faptul că, în ciuda condiționărilor și a îngrădirilor, nu suntem asemenea șoarecilor prinși în cursă, imagine pe care o semnifică Buchenwaldul (incinerarea din care Eliade face "simbolul ultim al Istoriei"655
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
confunda nivelurile de Realitate cu nivelurile de organizare, așa cum au fost acestea definite în teoriile sistemice. Nivelurile de organizare nu presupun legi și concepte fundamentale diferite, ci doar "corespund unor structurări diferite ale acelorași legi fundamentale"635. De exemplu, economia marxistă și fizica clasică sunt niveluri de organizare aflate la același nivel de realitate. Ideea nivelurilor de realitate îi permite lui Basarab Nicolescu o altă interpretare a "cuplurilor de contradictorii mutual exclusive"636, adică a antinomiilor pe care dezvoltarea fizicii cuantice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
considerare în mod esențialist ceea ce ține de natura ființelor umane. Teoriile drepturilor omului pornesc în mod explicit de la drepturile ființelor umane. Teoria deontologică a lui Kant are în vedere omul ca agent rațional și valoarea omului ca "persoană". În teoria marxistă omul este tot un agent rațional care creează distanța dintre natură și cultură. În teoriile contractualiste sunt luate în considerare ființele umane sau ființele care au interese și au capacitatea de a fi parte într-un contract. Și teoriile comunitariene
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
epocii, să admită că trăia Într-o „nouă societate și o nouă cultură” și e firesc ca modelul său să aibă conotații „istorice și culturale” marcate de timpul său. Cu toate acestea, teoria sa a fost taxată ca „opozantă” teoriei marxiste, iar autorul ei a fost marginalizat, izolat, ostracizat. Dacă ar mai fi trăit câțiva ani, ar fi intrat, sigur, În galeria victimelor prigoanei staliniste din perioada 1936-1938. Produsul pe care-l numim acum „gândire socială” a fost propus mai Întâi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
minții capabile de efort și creație singulară. toate realizările importante, În societățile moderne, insist, sunt operă colectivă. „Colectivă, hai?” Și iar chicotesc, gândind În sinea lor că nu se putea să nu fiu atins de lungul meu contact cu filosofia marxistă. Despre puterea instituției și forța comunităților (de producție, creație, inovație socială) se scrie cu insistență Însă În tratate publicate În occidentul cel capitalist și preocupat de eficiență, și altfel decât În manualele În care se făcea elogiul moral al colectivului
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
individul incorporează nu numai cunoaștere, ci și chei de interpretare, coduri culturale, norme sociale, limbaj, discurs public. Ce mă supără pe mine În această interpretare este faptul că redescopeream anii mei de formare, când orice teorie psihologică avea o bază marxistă. Cei mai vechi Își amintesc, Marx spunea că esența umană rezultă din ansamblul relațiilor sociale. În traducere liberă, cum de altfel se și găsește Într-un cunoscut dicționar de psihologie, socialul este „transplantat” În individ, acesta devine purtător al esenței
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fost luate dup? moartea sa ?i discutate, amendate de genera?îi de teoreticieni ?i cercet?tori. s? spunem c? influen?a sa asupra sociologiei merit? s? fie nuan?at? ?i, f?r? �ndoial? minimizat?, din dou? motive: 1) impactul teoriei marxiste a fost relativ tardiv, pentru c? a trebuit s? a?tepte anii treizeci că s? fie luat? sociologic �n serios (�n timp ce teoriile economice au fost dezb?tute, �n Germania ?i �n Anglia, �nc? de la �nceputul secolului); 2) �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a prezentat �n mod deliberat (mai ales dup? al doilea r?zboi) că un substitut al sociologiei pe care pretindea c? o �nglobeaz? dac? nu c? o �nlocuie?te cu succes. Astfel r?m�ne de discutat denumirea de �sociologie marxist?� deoarece marxismul viza s? fie el singur sociologie. La cap?tul lectur?rîi acestei panorame merit? s? fie tras? o prim? concluzie. �nainte că sociologia � că disciplin? academic? recunoscut? � s? se impun? la sf�r?ițul secolului al�XIX-lea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nflorind �n Occident. Inteligen?ia ??rîi nu formeaz? totu?i un grup omogen. Departe de ?coală subiectivist? a lui Lavrov ?i Mihailovsky � care se mul?umesc s? se demarcheze de Tarde � se afl? grupul revolu?ionar, divizat �n �bisericu?e� (marxist? cu Lenin, anarhist? cu Kropotkin). To?i accept? �ns? ideea de progres c?ruia ?tiin?a social? i-ar facilita emergen?a. Ei concep sociologia că pe o arm? �n lupta ce se d? �ntre for?ele progresiste aliate inteligen
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
face ?coal? �n Anglia ?i �n ??rile de Jos. ��Sociologia cunoa?terii (Wissenssoziologie) se na?te �n aceast? perioad? sub auspiciile filosofului Scheler ?i a germano-ungurului Karl Mannheim. La K�ln, primul reac?ioneaz? �mpotriva istoricismului pozitivist ?i a determinismului marxist disting�nd mai multe tipuri de cunoa?tere din care nici unul nu este superior altuia; �esen?a� lor r?m�ne imuabil? cu toat? pluralitatea ?i variabilitatea factorilor sociali care le determin? formele istorice, dar nu le definesc nici con
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
americane se bucur? de un statut privilegiat �n jum?țațe de lume, concep?ia comunist? a ?tiin?elor sociale se impune �n cealalt? jum?țațe. Dar clivajul nu este total totu?i: pe de o parte, pentru c? g�ndirea marxist? este foarte vie �n numeroase ??ri occidentale (Germania, Italia, America Latin?), �n timp ce �n anumite ??ri din Est g�ndirea sociologic? �?i p?streaz? o anumit? originalitate (Polonia, Ungaria, Iugoslavia); pe de alt? parte, pu?în c�te pu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
vie contestare cultural?, politic? ?i social? �n r�ndul tineretului universitar ?i al inteligen?iei, care s-a hr?nit mai pu?în din jignirile aduse libert??îi �n ??rile comuniste, c�ț din formele cele mai radicale ale ideologiei marxiste ?i ale celei privind lumea a treia (colectivismul castrist, revolu?ia popular? chinez?, r?zboiul revolu?ionar vietnamez, gherilele latino-americane�). �n societ??ile numite �de consum� (Baudrillard, 1970), ale �abunden?ei� (Goldthorpe ?.a., 1968) sau ale tuturor �oportunit??ilor� (Blau
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
teoria economic? ?i prin cea a jocurilor (Schelling, 1963) aceste teorii au intrat �n c�mpul sociologiei politice (Buchanan ?i Tulbock, 1962), al sociologiei ac?iunii colective (Olson, 1966; Hardin, 1982), p�n? �n cel al sociologiei de inspiră?ie marxist? (Elster, 1979). Pe l�ng? dezinteresul func?ionali?tilor pentru diacronie, sociologii au trebuit s? surmonteze ?i anatemele antiistoriste ale structuralismului francez ?i anti-istoriciste ale filosofiei analitice (Popper) pentru a re�nnoda leg?tură cu problematic? major? a pionierilor disciplinei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dominat, dac? nu �ntreaga sociologie francez?, cel pu?în expresia să monden?, ?i v?d n?sc�ndu-se orient?ri teoretice ce se vor afirmă pe deplin �n cursul deceniului um?tor. O dat? cu pr?bu?irea g�ndirii marxiste ?i a formei ideologice a structuralismului, aceast? paradigm? se stinge rapid la sf�r?ițul anilor ?aptezeci, ruinat? f?r? �ndoial? at�ț de propria să �nchidere intelectual?, c�ț ?i de noile perspective oferite de via?a politic? (i.e.
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
determinism, �n timp ce arierplanurile ideologice ale dezbaterii teoretice (slab animate) devin mai discrete [47]. Epopeea structuralo-marxist? Paradigmă pe care sociologia francez? o c?uta de mai bine de treizeci de ani, unii au crezut c? o afl? �n avatarul marxist al unui structuralism ce �nflorea atunci �n ?tiin?ele umane (L�vi-Strauss, Lacan, Barthes, Foucault). Filosoful Louis Althusser joac? rol decisiv �n aceast? promovare; lectură pe care el face lui Marx (1965) l-a condus la eviden?ierea unei �rupturi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1984) � ce r?m�n �nc? inoportune �n Fran? a. �n Germania, conflictele teoretice au fost agravate de opozi?iile socio-filosofice subiacente, iar disciplină a r?mas marcat? de puternice specificit??i regionale ce opun esen?ialmente tradi?iile pozitivist?, marxist? ?i fenomenologic? (Albert, 1987). Totu?i, un mo?tenitor al �?colii de la Frankfurt�, J�rgen Habermas [a c?rui controvers? cu neoparsonsianul Luhmann (1971) a r?mas faimoas?] renun?? la critică neomarxist? a �ra?iunii instrumentale� pentru a c?uta
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]