2,955 matches
-
jur apar în a doua jumătate a sec. XIX începutul sec. XX. Prima bibliotecă particulară a fost deschisă în Telenesti la începutul secolului XX. Tot în sec. XIX, începutul sec. XX orașul devine centru comercial important. Aici funcționau întreprinderi mici meșteșugărești și comerciale, moară cu aburi, școală primară, spital, farmacie, bibliotecă. Astfel, foarte multă vreme la Telenești au conviețuit în pace trei comunități: românească, evreiască și lipovenească, fiecare cu biserică și școală proprie. Românii au avut 3 biserici (inclusiv o catedrală
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
grădinița cu 120 de copii. De asemena funcționează casa de cultură, oficiului poștal, două biblioteci: a liceului și a comunei. În 2013 s-a deschis muzeul satului „Casa Mare” (în localul grădiniței). Muzeul „Casa Mare” reprezintă o colecție de lucrări meșteșugărești și obiecte naționale adunate de la bătrânii satului, diverse obiecte de uz casnic. În satul Brînza sunt două clădiri de cult, biserica ortodoxă „Sf.Arhanghel Mihail” și o casă de rugăciuni a baptiștilor.
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
o scărmănătoare și cinci cîrciume. A fost deschisă școala primară. Reanexarea Basarabiei de către URSS la 28 iunie 1940 a oprit ritmul de dezvoltare a localității, unele din cauze fiind retragerea gospodarilor în România, exilarea în Siberia și colectivizarea forțată. ActivitățiLe meșteșugărești au fost stopate, au dispărut morile, oloinița, scărmănătoarea. A fost formată gospodăria colectivă - colhozul, care a schimbat mai multe denumiri, ultima fiind „28 iunie”. În timpul celui de-al doilea război mondial trupele române, aflate în apropierea localității Mateuți, au fost
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
orga și clopotele s-au topit (ultimele căzând peste ceasul din turn, distrugându-l), iar altarul și toate bunurile dinlăuntru au fost arse. A pierit și vestita bibliotecă a lui Johannes Honterus, plină cu incunabule și manuscrise vechi, și atelierele meșteșugărești împreună cu sculele și mărfurile depozitate. S-au numărat circa 300 de victime, iar pagubele materiale au fost imposibil de evaluat. Practic, întreg orașul a fost distrus, iar puterea economică a acestuia a fost redusă la zero. Ani la rând, Brașovul
Istoria Țării Bârsei () [Corola-website/Science/304812_a_306141]
-
sau Drubeta a fost o așezare dacică situată pe locul actualului oraș Turnu-Severin. Ocupată de romani în urma primului război cu dacii (101-102), a devenit un important centru meșteșugăresc și de trafic comercial. Romanii au construit aici podul de peste Dunăre, cunoscut ca Podul lui Traian, ale cărui ruine se mai văd și azi, și un castru militar, care a dăinuit și după părsirea Daciei de armata și administrația romană
Drobeta () [Corola-website/Science/305725_a_307054]
-
ale munților, cu mărfuri ori animale. Înspre secolul XIX, turmele de oi au început să cauzeze multe dificultăți și pierderi. Drept urmare, ele au fost vândute în mare parte, iar foștii proprietari și-au cumpărat vii în Țara Românească, ori ateliere meșteșugărești. Șcheienii, în special, au primit scutiri ori reduceri de bir pentru produsele viniere trecute prin vamă, precum și pentru produsele meșteșugărești pe care le vindeau în Țara Românească. Ei s-au organizat într-o breaslă, pentru a face față mai ușor
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Drept urmare, ele au fost vândute în mare parte, iar foștii proprietari și-au cumpărat vii în Țara Românească, ori ateliere meșteșugărești. Șcheienii, în special, au primit scutiri ori reduceri de bir pentru produsele viniere trecute prin vamă, precum și pentru produsele meșteșugărești pe care le vindeau în Țara Românească. Ei s-au organizat într-o breaslă, pentru a face față mai ușor celorlalți negustori. Conducătorul breslei împărțea dajdia pe membrii comunității, după averea și greutățile casnice ale fiecăruia. Borda este un obicei
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
și șisturile bituminoase în zona de est, materialele de construcție (gresia) - în zona centrală a Tarcăului, precum și ape minerale (în general cu debite scăzute). Activitățile economice de bază în aria montană propriu-zisă sunt cele agro-zootehnice și forestiere asociate cu prelucrarea (meșteșugărească sau industrială) a lemnului. În unele zone mineritul (Asău) sau exploatarea petrolului (bazinele Tazlăului Sărat, Tazlăului și Asăului) au rol semnificativ. Industria lemnului se concentrează pe văi (Tarcău, Piatra Neamț). Datorită prezenței apelor minerale sau a unor elemente de patrimoniu cultural
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Piciorului Pascului, Goșmanului, Răchitișului - în apropiere de vărsarea acestora în Tarcău, precum și pe văile Tărcuței (pe dreapta sensului de curgere) și Cășăriei (pe stânga sensului de curgere) "Repezișul-cascadă de la Ianuș" - Se află în satul Cazaci. Aici cândva exista un complex meșteșugăresc, cu moară, stează și piuă. "Valea Tărcăuței", înainte de confluența cu Tarcăul se adâncește într-un interesant defileu - defileul Tărcuței, iar spre vărsare Ața străbate un sector de chei săpat în gresie - Cheile Aței. "Stânca Piatra Șoimului" - Are 485 m și
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
școlii gimnaziale date în folosință în 1942. Clădirea muzeului cuprinde șase săli care adăpostesc aproape 120 de lucrări plastice, dar și obiecte personale ale artistei care a fost supranumita ""doamna acuarelei românești"", precum și și o expoziție de ceramică și unelte meșteșugărești din zonă. "Cetatea dacică Petrodava" - Fortificația a fost construită lângă Piatra Neamț pe o prelungire nordică (bâtcă de 457 m) a muntelui Doamna. Nivelele de locuire încep din Neoliticul timpuriu (Cucuteni A), continuă cu Epoca bronzului (cultura Monteoru) și ulterior cu
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
nepotul de frate al fostului șef-rabin Alexandru Șafran, susținător al sionismului și antipatizat și el de regimul comunist. Rabinul Rosen, cu vederi de stânga și preferat de regim a câștigat concursul, cu un exemplu de predică la inaugurarea unei cooperative meșteșugărești. A fost învestit în funcția de Șef Rabin la 20 iunie 1948 la Templul Coral din București, în prezența vicepreședintelui Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a ministrului cultelor, prof. Stanciu Stoian și a altor demnitari. În anul 1949 s-a
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
-
imediata vecinătate a Parcului Gării Ițcani. De asemenea, zona nu a fost industrializată în anii comunismului (precum Burdujeni). Astfel, pe raza cartierului Ițcani existau doar o fabrică de încălțăminte și o fabrică de in (ambele desființate), depoul și mici ateliere meșteșugărești. După 2000, cartierul a intrat într-un con de umbră, iar Gara Ițcani, deși este monument istoric, se află într-o stare destul de avansată de degradare, numărul de trenuri ce tranzitează această stație reducându-se, iar multe dintre spațiile clădirii
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
în istoria Chinei, condusă de Chen Sheng și Wu Guan. • 206 î.e.n.-220 e.n. Dinastia Han. • 206 î.e.n. - 25 e.n. Dinastia Han de Vest- se adoptă măsuri pentru consolidarea statului autocratic central și pentru încurajarea refacerii producției agricole și celei meșteșugărești; în anul 104 e.n. este elaborat calendarul lunar-solar și este adoptat confucianismul drept ideologie conducătoare a societății chineze; este elaborată prima lucrare de istorie a Chinei de către Sima Qian. • 25-225 e.n. Dinastia Han de Răsărit - este reinstaurată dinastia Han; pătrunde
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
S-au găsit și hambare și gropi de provizii. Precursorii vaselor de ceramică erau recipiente din nuiele împletite și lutuite, burdufuri din piele, fructe cu coajă lemnoasă, tigve de animale.Prin intermediul descoperirii vaselor de ceramică, se atestă existența unor centre meșteșugărești de olărit, dar și studierea obiceiurilor alimentare, și viață spirituală, precum și diferențierile sociale. De asemenea, este determinată schimbarea alimentară, modului de preparare a hranei, prin fierbere sau prăjire. Vasele de ceramică permiteau și păstrarea hranei și apei, a cerealelor în
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
Porțile orașului erau ornate cu figuri sacrale, lei, sfincși și figura în basorelief a unei zeități. Arheologii presupun că fragmentele făceau parte dintr-o instalație concepută ca stradă reprezentativă dedicată unor procesiuni rituale. Până în prezent, suprafețele rezidențiale și ale atelierelor meșteșugărești explorate arheologic sunt mici. Descoperirile arheologice relevă că hitiții au practicat cultivarea unor cereale (mai ales orz și grâu cu un singur bob, "Triticum monocoecum"), a mazării, lintei, inului etc. Trei mari silozuri provin din epoca timpurie a hitiților în
Hattușa () [Corola-website/Science/314646_a_315975]
-
vîndut propriile lor realizări de macrameuri, realizate în lunile de călătorie pe mare. În Genova secolului al XIX-lea, macrameul era foarte apreciat, șervetele decorate cu diferite modele erau foarte populare. În jurul anilor 1960 macrameul revine la modă, ca artă meșteșugărească și lucru de mână realizat în casă. Dantelele cu suveica (numite și "frivolitate") sunt obținute în mod similar dantelelor croșetate, de care se deosebesc prin faptul că desenele lor au linii rotunjite și sunt în principal compuse din noduri realizate
Dantelă () [Corola-website/Science/314645_a_315974]
-
locuri până la 14 m. Zidul a fost construit între secolul al XIV-lea și al XVII-leaca protecție împotriva atacurilor turcești. Zidul avea 14 turnuri, din care 9 se păstrează până în ziua de azi. Turnurile funcționau ca sedii ale diferitelor bresle meșteșugărești.
Cetatea Sighișoara () [Corola-website/Science/314393_a_315722]
-
și regizor de teatru. În spectacole împrumută elemente din circ și din music-hall și introduce elemente cinematografice. Odată ajuns la această forma de teatru “agitație-atracție”, Eisenstein condamnă celelalte forme de arte și moștenirea acestora cultural artistică, considerându-le de nivel meșteșugăresc. În 1923 publică în revista “Lef” teoria “montajului atracțiilor”. După “Orice naș își are nașul”, piesă după Ostrovski și încă două piese, Eisenstein părăsește teatrul și se ocupă de cinematograf. Este influențat de David Griffith, dar ajunge în lumea filmului
Serghei Eisenstein () [Corola-website/Science/313838_a_315167]
-
și condamnat într-un proces politic la 12 ani de închisoare. Timp de șase ani a împărțit aceeași celulă cu episcopul romano-catolic Márton Áron. La 1 ianuarie 1961 a fost eliberat din închisoare. Până în anul 1969 a lucrat în cadrul cooperației meșteșugărești, efectuând picturi pe ceramică și multiplicând note muzicale. În 1969 a fost reprimit la Universitatea Babeș-Bolyai, în calitate de cercetător. A publicat numeroase articole în revista Korunk. În 1971 a fost pensionat pe caz de boală. Grav bolnav, a reușit totuși să
József Venczel () [Corola-website/Science/314810_a_316139]
-
muzeu fiind o resuscitare a Muzeului Etnografic-Istoric al Românilor din Transilvania (fondat în 1905 și închis în 1950). Muzeul a fost deschis publicului în 1967. În 1971 s-a decis și s-a început adăugarea de case țărănești alături de atelierele meșteșugărești. În 1989 se adaugă sectorul monumentelor de utilitate publică și socială (biserică, școală, cârciumă, popicărie). În 1990 muzeul își modifică titulatura în "Muzeul Civilizației Populare Tradiționale". In muzeu se găsesc ateliere meșteșugărești, locuințe tradiționale, instalații preindustriale, lucrări de artă populară
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
a început adăugarea de case țărănești alături de atelierele meșteșugărești. În 1989 se adaugă sectorul monumentelor de utilitate publică și socială (biserică, școală, cârciumă, popicărie). În 1990 muzeul își modifică titulatura în "Muzeul Civilizației Populare Tradiționale". In muzeu se găsesc ateliere meșteșugărești, locuințe tradiționale, instalații preindustriale, lucrări de artă populară. Muzeul tehnicii Populare se gasește in pădurea "Dumbrava Sibiului" din partea de sud a orașului Sibiu, pe șoseaua de legătură între Sibiu și Rășinari, la 3 km de oraș. Se poate ajunge cu
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
tradiționale, sau chiar arhetipale, unele noi, evoluate sub influența celor mai diverși factori locali sau regionali, naționali sau europeni. Arta populară este, de asemenea, la ea acasă, în muzeul sibian, prezentă atât în decorarea interioarelor locuințelor, cât și în atelierele meșteșugărești, fie că este vorba de piese textile sau ceramice, din lemn sau din metal, din chihlimbar sau sticlă, mobilier funcțional sau recuzită religioasă (icoane, candele, cruci). Din anul 1990, celor 4 sectoare tematice inițiale li s-a adăugat unul nou
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
moment muzeul a devenit catalizatorul procesului de constituire a "Asociației Creatorilor Populari din România". În ședința de constituire, desfășurată în august 1992, cu prilejul "Târgului Creatorilor Populari din România", s-au definit scopul și obiectivele acesteia: încurajarea activității de creație meșteșugărească și artistică tradițională în toate satele în care există o asemenea activitate, iar la nivelul noilor generații transmiterea acestei ștafete culturale viitorimii; protejarea și încurajarea creației autentice valoroase și combaterea kitsch-ului; promovarea creației autentice în cadrul rețelei comerciale turistice naționale
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
români, elevii și studenții instituților cu profil de artă, istorie, sociologie, colecționarii de obiecte de artă și proprietarii de galerii de artă, specialiștii în domeniul culturii și civilizației populare. Impactul asupra grupului țintă vizează creșterea interesului publicului vizitator pentru obiectele meșteșugărești autentice oferite spre vânzare de meșterii populari, trezirea și menținerea conștiinței populare a publicului larg pentru protejarea patrimoniului cultural tradițional românesc, creșterea importanței comerțului cu obiecte meșteșugărești tradiționale- prin galeriile de artă populară, aprofundarea cercetării științifice de către specialiști a obiectelor
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
civilizației populare. Impactul asupra grupului țintă vizează creșterea interesului publicului vizitator pentru obiectele meșteșugărești autentice oferite spre vânzare de meșterii populari, trezirea și menținerea conștiinței populare a publicului larg pentru protejarea patrimoniului cultural tradițional românesc, creșterea importanței comerțului cu obiecte meșteșugărești tradiționale- prin galeriile de artă populară, aprofundarea cercetării științifice de către specialiști a obiectelor din patrimoniul etnografic, conturarea unei imagini generale, la zi, asupra răspândirii și practicării meșteșugurilor la nivel național. Pentru meșterii populari, târgul funcționează ca un adevărat studiu de
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]