5,723 matches
-
divine, după mărginirea minților noastre. Când crezi că deslușești Dumnezeirea, n-o deslușești, de fapt! Sau, se destinde Dănuț, pătruns pe un tărâm teozofic prielnic, putem să căutăm explicații potrivite, în alte direcții. Exempli gratia, sunt câteva doctrine și metode mistice puternice, de mâna dreaptă, întemeiate tot pe revelațiile căpătate de către unii oameni rari, emblematici și sfinți, aparținând aceluiași așa numit popor ales. Bunăoară, avem Cărțile, avem Sepher Yetsirah, avem Zoharul, Cartea Splendorilor și Ohr Yakar, avem Kabbala... Numai titluri și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
aplicate copiilor prin practici religioase. Statul ar trebui să controleze la ce sunt supuși oamenii, în cadrul practicilor religioase, pentru a nu se atenta la integritatea psihică și fizică a oamenilor. O mamă și-a omorât un copil sub influența gândurilor mistice, justificând că i-a cerut idolul religios al ei, jertfirea copilului. Autocefaleea religiilor înseamnă drum liber, necontrolat de nimeni, să acționeze cum vor asupra oamenilor, abandonați în ignoranță. Scopul acțiunii este să-i supună necondiționat și să obțină de la oameni
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
de purificare sau repa ra torii propuse de preoții pieței (body building, jogging, gimnastici și tehnici ale corpului de toate soiurile, regimuri alimentare, medicine naturiste, chirurgie estetică etc.), este propovăduit de misionarii publicității și, mai ales, este venerat cu fiori mistici de milioane de adepți care, la rîndul lor, visează să-și aducă și vecinii pe drumul cel bun, să facă prozeliți și să-i denunțe pe eretici. Tot acest sistem social de semne și practici își predică valorile și normele
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
grădini și parcuri. Iar mobilierul și pereții e bine să fie măcar placate cu lemn, dacă nu-ți permiți să pui lemn masiv. Și, poate mai presus de toate, întreaga suflare drept-credincioasă din România pare să fie străbătută de fiorul mistic al unei revelații mobilizatoare : nici un spital, cazarmă sau cartier de blocuri fără o biserică tradițională (evident, din lemn) ! Toate acestea - și multe altele asemenea - creșteau pînă acum haotic, precum bălăriile după ploaie, fără noimă și consens. Acum au un stindard
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
zilele acestea. Refuzul în bloc al establishmentului este refuzul unui dialect compromis, nu supărarea, fie ea și îndreptățită, pe unul sau altul dintre „locutorii” acestuia. După cum evidenția Florin Poenaru, unul dintre acești exponenți ai „revoltei creative”, chiar și credința aproape mistică în tehnocratul-salvator, „deși ea însăși foarte politică, nu face decît să prelungească depolitizarea și astfel să împiedice construirea unui vocabular politic comun și complex”. Pentru a ajunge la o concluzie ce ar trebui să-i pună pe gînduri pe abonații
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
la relația cu ceilalți, ci este comuniune, adică o unitate trăită ce tinde să se împlinească într-o fuziune a sufletelor. Această situație existențială de plinătate are origini teologice și mistice îndepărtate: să ne gândim la învățătura paulină despre «Corpul mistic»; pe noi însă ne interesează să ne oprim asupra a două exemplificări paradigmatice prezente în cadrul culturii contemporane: «comunitatea personalistă» a lui Emmanuel Mounier și «grupul în fuziune» a lui Jean Paul Sartre. Comunitatea personalistă este idealul normativ căruia Mounier intenționează
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
această luptă se naște o nouă fraternitate, grupul intră în fuziune: «eu mă văd ca grup, iar ceea ce văd eu nu este decât obiectivitatea pe care o trăiesc». În excepționala experiență colectivă, pe care Sartre o descrie cu accente aproape mistice, grupul este «obiectivitate interiorizată», «obiectivitate trăită» în sânul căreia mă regăsesc pe mine însumi în plinătatea extraordinară a realizării complete. Însă, așa cum «comunitatea personalistă» a lui Mounier este doar un ideal spre care se tinde fără ca să poată fi vreodată
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ne confere o certitudine totală. Concluziile lui Kolakowski conduc la afirmarea faptului că doar în «identitatea perfectă» dintre subiect și obiect, și deci pe planul unei riguroase imanențe, se poate ajunge la realizarea totală a cunoașterii; modelul ei este experiența mistică. «Această experiență este însă necomunicabilă; orice încercare de a o transmite altora distruge imediatul ei... Tot ceea ce intră în câmpul comunicării umane (despre orice ar fi vorba) este inevitabil incert, mereu contestabil, fragil, provizoriu și muritor». Dar dacă e blocată
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
considera că, pe lângă cunoașterea tipică raționalismului, ar mai avea caracter filosofic și un alt mod de cunoaștere, ce urmărește să ajungă la adevăr cu ajutorul hermeneuticii. Certitudinea absolută, după cum pe bună dreptate observă Kolakowski, cere imanența iar modelul ei este experiența mistică. Despre aceasta însă nu se poate spune ceva, și deci, nu poate deveni obiectul filosofiei. Obiectul ei este religios, nu epistemologic. Și cu privire la aceasta suntem de acord cu Kolakowski, însă pentru noi cei doi termeni, experiența de credință și demonstrația
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
iluziilor și miragiilor frumoase"." "Azi, pe când îi povesteam destrăbălările felelor din Europa, ea m-a întrebat dacă sunt pur, și numai gândul că s-ar putea să nu fiu a înspăimîntat-o într-atît. Îneît a început să plângă. Setea aceasta violentă, mistică, după puritate m-a emoționat. Pe seară, ajungând iarăși să vorbim despre căsătoria ei, ― cu un strein, un tânăr bengali care desigur că nu o va face fericită, recunoaște Maitreyi ―, i-am mărturisit că marele meu păcat e acela de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
la o fericire cerească, la o stare de har. La început, starea se susținea numai prin priviri. Apoi am început să ne atingem mîihile, fără a ne despărți totuși ochii. Strângeri barbare, mângâieri de devot. (Notă. Cetisem recent despre dragostea mistică a lui Chaitanya și de aceea îmi exprimam experimentările mele în termeni mistici.) Au urmat, firesc, sărutările pe mâini. Era atât de pierdută, își mușca atât de pătimaș (și totuși cast) buzele, încît aș fi putut-o săruta pe buze
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
susținea numai prin priviri. Apoi am început să ne atingem mîihile, fără a ne despărți totuși ochii. Strângeri barbare, mângâieri de devot. (Notă. Cetisem recent despre dragostea mistică a lui Chaitanya și de aceea îmi exprimam experimentările mele în termeni mistici.) Au urmat, firesc, sărutările pe mâini. Era atât de pierdută, își mușca atât de pătimaș (și totuși cast) buzele, încît aș fi putut-o săruta pe buze, aș fi putut face tot. M-am reținut cu multă greutate. Situația era
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
totuși cast) buzele, încît aș fi putut-o săruta pe buze, aș fi putut face tot. M-am reținut cu multă greutate. Situația era de-a dreptul riscantă. Puteam fi văzuți de oricine scobora scările. Ea este de o emotivitate mistică. (Notă. In jurnalul meu de atunci, influențat de anumite lecturi vaishnave, întrebuințam foarte des termenul de "mistic". De altfel, comentariul acestei în-tîmplări, așa cum îl găsesc într-un caiet rătăcit, este străbătut de la un capăt la altul de "experiența mistică". Eram
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
emotivitate mistică. (Notă. In jurnalul meu de atunci, influențat de anumite lecturi vaishnave, întrebuințam foarte des termenul de "mistic". De altfel, comentariul acestei în-tîmplări, așa cum îl găsesc într-un caiet rătăcit, este străbătut de la un capăt la altul de "experiența mistică". Eram ridicul.) Am întrebat-o, încă o dată, de ce nu putem fi, noi doi, uniți. S-a cutremurat. Ca s-o încerc, i-am cerut să recite de două ori acea mantra pe care a învățat-o Tagore, ca să se apere
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu poate suferi ipocrizia albilor, că a venit aici hotărâtă să uite tot și să intre într-un ashram, să caute adevărul, viața, nemurirea. O ascult, fără nici o schimbare a feței, îi ascult toate superstițiile culese despre India fachirică și mistică, toate inepțiile din cărțile lui Kamacharaka, toată pseudocultura care circulă prin orașele anglo-saxone. Simt că a rămas multă vreme singură și că ar vrea să-mi spună tot, fericită că a găsit un om care s-o asculte și "s-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Vedeți diferența... Așadar, cum vă spuneam, totul a început prin poezie. - Ce fel de poezie? îl întrerupse Orlando. - Ei bine, continuă Adrian, așa cum probabil ați ghicit deja trebuie să recunosc că, pentru mine poezia e mai mult decât o tehnică mistică sau un instrument de cunoaștere. Poezia este prin excelență o metodă politică; și, din nefericire, este ultima metodă politică pe care o mai avem la îndemînă. Dacă nici ea nu reușește, nu mai avem nici o speranță. Dispărem sau ne întoarcem
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
in ROMANIA MARIUS CUCU Transcendența activă INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Textul de față propune patru studii având ca tematică comună reverberațiile transcendenței ce punctează insular și carismatic complexitatea ontică a mundaneității glisată pe extensia imanentului. Transcendența ca finalitate a voinței ascensiunii mistice sub spectrul sacrificiului de sine, transcendența drept abis ultim întemeietor dincolo de pulsațiile exterioare ale subiectului, abis ce se relevă în străfulgerări celui care respinge demonizarea sinelui evitând alunecarea propriei introspecții în falsități orgolioase, transcendența ca imperiu izbăvitor ce se deschide
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
dinspre absolut, omul evocă implorator nu doar transcendența, ci și repoziționarea sa întru transcendență. Acest pas resurecționar este un titanic avânt metafizic în care omul dobândește noblețe atemporală, iar transcendența se relevă ca demiurgie activă. Cuprins Sacrificiul sinelui în ascensiunea mistică / 11 Demonizarea eului și introspecția eșuată / 41 Asumarea transcendenței în metamorfozele suferinței / 61 Ipostaza ontică a reculegerii în templu / 113 Fluxul mundaneității inserate temporalului ce mistuie întru apăsarea disoluțiilor ontice se poate dovedi incapabil de a controla și asimila anumite
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și spațiu? Este îndrăgostitul un cronicar abisal și aparent naiv al tensiunilor transcendente? Frivolitatea sa nu este semnul unui alt tip de putere decât cel ancorat imanentului, imaginea unor stigmatizări dinspre absoluturi ce înnobilează? Resurecția aferentă inaugurării trăirii întru ascensiunea mistică impune saltul ontic peste complexitatea epuizantă a mundanului ca dimensiune cuprinsă în cadrele grosierului imanent. Cel dăruit acestei escaladări luminate teofanic dinspre piscurile transcendenței nu-și poate urma pasul vertical decât întru sacrificiul sinelui ca jertfă titanică și alogică aprinsă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Cel dăruit acestei escaladări luminate teofanic dinspre piscurile transcendenței nu-și poate urma pasul vertical decât întru sacrificiul sinelui ca jertfă titanică și alogică aprinsă pe ancestralul rug al iubirii de celălalt. În acest context, nu se relevă experiența ascensiunii mistice, poate mai presus de cea a creației artistice și a Erosului, drept proiecție ce învecinează cu transcendența integrând, ulterior, conștiința activității primordiale a acesteia? Sacrificiul sinelui în ascensiunea mistică Să apropiem privirii atente unul dintre oamenii cotidianului și să-i
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
iubirii de celălalt. În acest context, nu se relevă experiența ascensiunii mistice, poate mai presus de cea a creației artistice și a Erosului, drept proiecție ce învecinează cu transcendența integrând, ulterior, conștiința activității primordiale a acesteia? Sacrificiul sinelui în ascensiunea mistică Să apropiem privirii atente unul dintre oamenii cotidianului și să-i recunoaștem acestui personaj deplina ancorare în dinamica mundaneității efemere. Așadar, el poate fi înțeles drept parte reală a conglomeratului întru care interrelaționează multiple prezențe și acțiuni umane. Desigur, o
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
exterioritatea comunității umane stigmatul social menținându-și, cel mai adesea, apăsarea imprimării sale. Să presupunem acum că omul căruia i-am recunoscut stabilizarea și ancorarea în cotidian, integrarea în resorturile societății dintru începutul șovăitor al vieții cunoaște experiența unei crize mistice fundamentale pentru ființa sa. Tumultul existenței sociale poartă prezența omului ancorat cotidianului în mijlocul unui torent al plângerilor individuale, al diminuării persoanei sub impactul fluxului mundaneității anonime. Ființei umane i se răpește răgazul metafizic pentru întoarcerea spre sine, pentru regăsirea calmă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cu apelarea și oportunitatea oferite din Absolutul ce-și întinde ne-țărmuirea dincoace de sufletul uman. Asumarea acestor oferte metafizice, deplina aderare la exigențele dobândirii lor constituie pasul ce inaugurează convertirea unei vieți individuale supuse mundaneității sociale în experiența trăirii mistice angajate ca viețuire întru sacru până la finalitatea hotărâtoare a morții. Aici intervine acea staționare paradigmatică a individualității în mijlocul fluxului social urmată de retragerea conexiunilor cu acesta. Omul ce își asumă chemarea Absolutului este profund atins, în acest context, de intensitatea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ontică deplină la tensiunea lui, o mutație substanțială ce impune asumarea extremă a reflexiei nelimitatului etern în parcursul unei vieți muritoare. Într-un astfel de context, intervalul existenței terestre nu doar interferează cu sacralitatea ce devine fondul unei continue trăiri mistice. Aici rugăciunea, contemplarea, meditația la transcendent nu mai survin din interioritatea imanentului ci dintr-o zonă metafizică intermediară, dintr-un corpuscul în care sufletul se înalță neîntrerupt spre deschiderea Divinului. Totuși, cum este posibilă o astfel de suprapunere a extazieriii
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și cele ale transcendentului, desprinderea resurecționară a chemărilor spiritului de cele ale trupului? De ce nu se optează pentru o formulă de echilibru și simbioză între cele două instanțe ale ființei umane? În cazul celui care își asumă o continuă trăire mistică versiunea unor cedări și compromisuri față de imanent și corporalitate este exclusă. O astfel de situație ontică presupune curajul renunțării la imanent? Când apare drama sacrificiului și ce este sacrificat în esență? Oare autentica jertfă prezentă în acest caz nu își
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]