6,081 matches
-
sunt nevoiți să le plătească angajaților. O schimbare cu adevărat radicală în perspectiva conflictualistă o aduce sociologul francez Pierre Bourdieu. Teza reproducției sociale prin intermediul sistemului de educație ne arată că logica păstrării privelegiilor economice este, de fapt, o logică secundară, miza reală fiind conservarea supremației culturale a claselor dominante și a stratificării sociale existente. Educația este, în fapt, un joc de putere. Pentru a înțelege teza reproducției sociale, este necesar să expunem semnificația pe care Bourdieu o atribuie educației formale. Pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și economice divergente” <ref id="36">36 Ibidem. </ref>. Conceptual așadar, grupul decizional român a reușit să transleze, chiar și după explozia naționalistă de la jumătatea deceniului zece, dincolo de logica simplă a antagonismului româno-maghiar. Acțiunea sa diplomatică a reliefat faptul că miza eventualei transformări a politicii maghiare prin intermediul presiunilor germane nu era soarta relațiilor româno - austro ungare per se, ci salvarea glacisului de securitate În ansamblul său. În opinia unui D. A. Sturdza sau Alexandru Beldiman, discursul diplomației românești, cel puțin În dialogul
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
opera sa capitală, Ființă și timp (Sein und Zeit). Iată aprecierea unuia dintre cei mai buni cunoscători români ai operei lui Heidegger, Gabriel Liiceanu: „Ființă și timp este una dintre cele mai ambițioase cărți ale filosofiei, ea nefiind egalată - prin miza ei și prin efortul de a înțelege și a explica «totul» - decât de Critica rațiunii pure a lui Kant și de Fenomenologia spiritului a lui Hegel. ș...ț Paginile acestei cărți reprezintă o incursiune pe tărâmul care se deschide odată cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adesea inerte, adoptând un comportament de așteptare, de expectativă. Cei mai mulți, o bună perioadă de timp după schimbarea din 1948, așteptau o revenire miraculoasă la normalitatea lor: Vin americanii! Ei nu le acordau credit noilor guvernanți, pe care-i considerau nelegitimi. Miza atragerii acestora era însă prea mare pentru a fi neglijați. Inocenții reprezintă pentru orice putere o avere care nu trebuie pierdută sau risipită - spre aceștia trebuie deci îndreptată forța de atracție. Ei trebuiau convinși, încadrați, supuși, regândiți. Le trebuia o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
premianți, „șefii clasei”, care puteau instrui și dirija rețeaua în locul ofițerului de legătură, atunci când era necesar. Deși enumeră toate categoriile de mai sus, Legea Deconspirării nu distinge și între eventualele grade de vinovăție care li s-ar putea asocia, ca și cum miza sa etică ar putea fi atinsă printr-o tratare uniformă a tuturor situațiilor reale. Pentru legiuitorul postdecembrist, o persoană de sprijin nu e mai puțin colaborator al poliției politice decât un rezident, iar un informator necalificat nu-i deloc mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
varietatea proceselor sociopolitice declanșate o dată cu prăbușirea regimurilor din estul Europei. În ciuda acestor derapaje teoretice posibile, construcția ideal-tipurilor este utilă atât timp cât diferențele sunt mari și cât aceste modele sunt folosite cu prudență, într-o problematică anume, și nu în general. Acum miza este de a înțelege mai bine geneza și rolul cozilor în regimul socialismului real, drept pentru care trăsăturile reținute în construcție răspund preponderent acestei intenții. După cum am văzut mai înainte, fenomenul cozii în România nu se manifestă pe tot parcursul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
începea selecția naturală, homo homini lupus. Nici o regulă stabilită, „planificată” de comun acord cu privire la organizarea cozii nu se mai respecta când venea mașina: fiecare pentru el, care pe care, legea junglei, iraționalitatea luptei pentru hrană, pentru carne. Cartelarea alimentelor, cu miza ei colectivist-egalitaristă („puțin, cât să ajungă pentru toată lumea”) eșuase în teratologie. Marfa abia ajungea pentru 10-20% din populația cozii, prindeau doar cei mai norocoși, mai bine plasați și mai puternici („elita”). Puteai să te fi așezat printre primii, în asemenea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
segmente esențiale ale muncitorimii comuniste - s-au revoltat împotriva patronilor lor ideologici și a condițiilor promovate de chiar sistemul politic care îi folosea ca forță de muncă. De aceea, greva din Valea Jiului a fost un protest colectiv spontan, dar cu miză politică ulterioară, care a contestat conducerea comunistă a vremii și, în ultimă instanță, chiar comunismul. În loc de încheiere Alin Rus (2003) analizează mitizarea și demitizarea minerilor de-a lungul timpului, în România, în funcție de regimurile ideologice care i-au folosit (de la comuniști
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe care le trăiește un tânăr intelectual român care, în timpul regimului comunist, iese pentru prima oară „afară”: traficul de mărunțișuri, stresul trecerii prin vamă, „botezul societății de consum” (prima sticlă de Coca-Cola), mirajul și bucuria libertății, fricile, singurătatea. Fără o miză literară specială, scrierea își conservă o miză personală și autenticitatea de document al unei stări de spirit. Sticla de lampă reunește texte eterogene - scurte eseuri, mai ales memorialistice, unele pe teme minore (fluturi, flori, riduri), literare sau morale (Dizidenții apostați
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
român care, în timpul regimului comunist, iese pentru prima oară „afară”: traficul de mărunțișuri, stresul trecerii prin vamă, „botezul societății de consum” (prima sticlă de Coca-Cola), mirajul și bucuria libertății, fricile, singurătatea. Fără o miză literară specială, scrierea își conservă o miză personală și autenticitatea de document al unei stări de spirit. Sticla de lampă reunește texte eterogene - scurte eseuri, mai ales memorialistice, unele pe teme minore (fluturi, flori, riduri), literare sau morale (Dizidenții apostați sau Manierismul neputinței, denunțând „falsul” autorilor de
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
sau la direcția revistelor „Gândirea” și „Viața românească”. Poate tot el dă glas „decepției” în fața volumului Cuvinte potrivite de Tudor Arghezi, dacă pseudonimul Caron îi aparține. La inițiativa lui se recurge tot mai frecvent la interviuri și anchete, a căror miză crește progresiv. Astfel, dezbaterea „Politica” și abecedarul, referitoare la reforma învățământului, reunind opiniile lui C. Rădulescu- Motru, Gh. D. Mugur, Mircea Djuvara, Apostol D. Culea, G. Tașcă, Tudor Vianu, D. Gusti, Petre Andrei, Ion Petrovici ș.a., e urmată de Oratoria
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
pare străluminat de semnele grației, așa cum simțea Sfântul Augustin. Nu e vorba de o lirică mistică în înțelesul comun, ci de o poetică mistică. Cealaltă carte, Aurea saecula, conține în titlu o superbă ironie cu țintă politică, dar are, ca miză de profunzime, un conținut existențial cu totul străin de istoricitate. Se produce acum o „întoarcere acasă”, universul poetic, ce amenința să se pulverizeze în abstract și simbolic, își recapătă consistența, emoția se încarcă de senzualitate, lumea se umanizează: „gust vinul
POPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
lui P. un paradox al nihilismului, și nu întîmplător este citat Emil Cioran, „scepticul de serviciu” al veacului trecut. Fără să își confecționeze iluzii facile din paravane și ocheane colorate, poetul se află angajat într-o acerbă bătălie, a cărei miză stă în înfruntarea polemică a realului, depășirea și „răscumpărarea” condiției umane impure, animat fiind de o mistică profană, denudată stilistic de orice retorică de triumfalism al revelației sau, din contra, de clamare a eșecului dureros: expediția e mereu dură, poetul
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
centrul de greutate fixându-se asupra liricii românești, de la Mihai Eminescu la generația ’80. Perceput adesea ca un discipol al lui Marin Mincu, P. a scris despre modelul său autohton o monografie - Marin Mincu. Eseu despre autenticitatea scriiturii (2000). În ciuda mizei riscante și a elanului empatic care îl străbate, textul se susține printr-o cercetare laborioasă, ca și prin pertinența unor formulări de sinteză, Marin Mincu fiind așezat „între Dracula și Ovidiu”. SCRIERI: Desprinderea de brumă, Craiova, 1984; Știința veselă, Constanța
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
ilare, originalitatea cu orice preț fiind nu o dată păgubitoare unui proiect provocator. Impresionantă prin efortul investit în săvârșirea ei, o întreprindere altminteri acut necesară este împinsă către zonele nesigure ale partizanatului de atitudine, ludicul fiind aici un vehicul spre o miză cu implicații grave, legată de configurarea agitatei vieți literare după 1950. Valoarea Istoriei..., controversată, ar fi de luat în seamă în sfera studiului tipologic aplicat scriitorilor contemporani. SCRIERI: Homo fictus, București, 1968; Dicționar de literatură română contemporană, București, 1971; ed.
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
strategiile predilecte ale criticului, susținută de presupoziția că opera își conține nu numai sensul, ci și codul de lectură și concretizată prin detectarea unor „noduri” textuale care trimit în egală măsură la mesajul, la retorica și la lumea prozei. În ciuda mizei aparent modeste, este vizată o țintă cu bătaie mai lungă: văzând în autorul Moromeților „un artist, un autoreflexiv”, P. pledează, cu argumente rezonabile, pentru o nouă încadrare a prozatorului, care excedă zona realismului brut. Anvergura teoretică este alta în Eu
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
tragedie antirăzboinică, TTR, 1981, 10; Thomas Matteij, Brieven uit Bockarest, 1986-1990, Haga, 1991, 60, 99-100, 231; Thea Julieta Radian, In memoriam H.R. Radian, SXX, 1993, 349-351; Cornelia Maria Savu, Hanny Alders, „Amurgul templierilor”, „Curierul național”, 1993, 3 noiembrie; Andreea Deciu, Miza cea mare și o miză mai mică, RL, 1998, 43. G.Dn.
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
Thomas Matteij, Brieven uit Bockarest, 1986-1990, Haga, 1991, 60, 99-100, 231; Thea Julieta Radian, In memoriam H.R. Radian, SXX, 1993, 349-351; Cornelia Maria Savu, Hanny Alders, „Amurgul templierilor”, „Curierul național”, 1993, 3 noiembrie; Andreea Deciu, Miza cea mare și o miză mai mică, RL, 1998, 43. G.Dn.
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
1975) și Uitarea și neuitarea inocenților (1983), sunt construite pe aceleași jocuri de clarobscur ale memoriei subiective. În vreme ce primul ridică din apele timpului continentul trecutului în folosul unui cuplu de îndrăgostiți în căutarea fericirii, în fapt a propriei identități profunde, miza celui de-al doilea este mult mai gravă. Înrudită în esență, preocuparea pentru recuperarea timpului de odinioară se realizează aici polifonic, pe multiple planuri și cu o varietate de tehnici, mergând de la inserarea de text „autentic” (jurnal, scrisoare) la monologuri
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
fost înscris în continuarea neosămănătoriștilor ori ca neoromantic, catalogat „romanțios și desuet” (Mircea Scarlat). El nu se poate despărți de o anume gesticulație teatrală, gen Victor Eftimiu, ceea ce imprimă liricii un aer artificial. În piese, cu mare impact în epocă, miza o constituie înfruntările pasionale, conflictele morale care scindează în chip spectaculos personalitatea. Bunăoară, la Ștefan cel Mare, în egală măsură dedicat rațiunii istorice, pe care o adoptă ca destin personal, și laturii sale impulsiv-senzuale, dramatica schismă interioară face din personaj
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
tradiție a prozei intelectualiste dintre cele două războaie. În narațiunile de început R. se preocupă în special de personaje, mai mult decât de acțiune, fapt observat de critică: „excelează în caracterele de tineri a căror inocență sau puritate sufletească constituie mize pentru victorii sau eșecuri în medii care-și fac din culpabilitatea colectivă o scuză sau o justificare nemijlocită sau simulată” (Marian Popa). Autorul se mulțumește cu analize vag psihologice, de gen comportamentist mai degrabă, colorate de un erotism discret. Critica
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
altarul unei mici biserici”, căutând „calea către Olimp”. Târzii, celelalte două culegeri de poeme, Iarba stelelor (1968) și Momentele marmorei (1976), redimensionează universul imagistic inițial în „forme de expresie tot mai sintetice” (Haralambie Țugui), reduse uneori la simpla notație, cu miza pe sugestie și pe asocierile de tip simbolist. Proza din Vârsta neuitării (1973) și Punte peste ani (1984), marcat autobiografică, evocă lumea arhaică din zona Rarăului, unde autorul și-a petrecut copilăria și adolescența, creionează portretele părinților și ale fraților
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
îngr. Stela Doina Muscalu, Iași, 2003. Repere bibliografice: Ilie Constantin, „Țara bătrânului fotograf”, RL, 1970, 30; Lit. rom. cont., I, 737-738; Enache Puiu, Un poet al viziunilor fantaste, ST, 1982, 12; Ermil Rădulescu, Puterea extazului, AST, 1986, 2; Daniel Dimitriu, Miza stilului, LCF, 1986, 31; Rotaru, O ist., III, 492; Vasile Petre Fati, Școala melancoliei, VR, 1988, 3; Al. Piru, „Viața și vremea”, SLAST, 1988, 16 aprilie; Cornel Regman, Florin Muscalu (Profil), „Revista V”, 1990, 14; Al. Piru, „Arta ceaiului”, „Dimineața
MUSCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]
-
comedie ce își propune să amendeze mentalitatea provinciei și a personajelor impregnate de acest spirit, dar dornice să pară altfel de cum sunt. Unul dintre personaje, Adelaida - domnișoară bătrână, bătăioasă și autoritară -, o anunță pe Chiriachița din Titanic Vals și pe Miza Stamatescu din ...Escu. Comedia Titanic Vals va însemna unul din cele mai răsunătoare succese ale teatrului românesc. În stagiunea 1932-1933 se joacă la Teatrul Național din București de o sută de ori, este reluată la Cluj, Craiova, Iași și, în
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
română veche (1987) beneficiază de pe urma efortului documentar al autorului. Începând din 1990, N., manager cu inițiative lăudabile în producția Editurii Scrisul Românesc, intră într-o zonă în care spiritul critic nu funcționează pe măsura intențiilor, având drept consecință supraevaluări cu mize naționaliste și localiste: susține caracterul literar al declarațiilor lui Tudor Vladimirescu, se străduiește să descopere frânturi de zicere artistică în relatările martorilor la evenimentele din timpul domniei lui Mihai Viteazul sau în scrisorile acestuia către soli, încearcă să restabilească adevărul
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]