3,411 matches
-
aproximativ 60 zile la majoritatea speciilor de mangustă. Mangusta indiană mică naște la doar 42 de zile de la împerechere, iar mangusta cu dungi înguste la 105 zile. Familia Herpestidae cuprinde 33 specii incluse în 14 genuri: Genul "Atilax" - Mangustele de mlaștină Genul "Bdeogale" - Mangustele câini sau Mangustele karasa Genul "Crossarchus" - Kușimanii angolezi Genul "Cynictis" - Mangustele galbene Genul "Dologale" - Mangustele tropicale Genul "Galerella" - Mangustele africane Genul "Helogale" - Mangustele pitice Genul "Herpestes" - Mangustele sau Ihneumonii Genul "Ichneumia" - Mangustele cu coadă albă Genul "Liberiictis
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
de mineralizare de cca. 0,5 g/l. Cu timpul, o mare parte din lacurile Țării Bârsei au dispărut. Cea mai importantă apă stătătoare din depresiune, Complexul piscicol Dumbrăvița, se află la 6 km depărtare de comuna cu același nume. Mlaștina eutrofă ce face parte din complex este o arie protejată de interes european. Alte amenajări piscicole se întâlnesc la Prejmer, la Hărman, și pe lunca Oltului, între Feldioara și Rotbav. Pe râul Ghimbășel a fost construită o microhidrocentrală, iar pe
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
de "stejar". Astăzi mai pot fi întâlnite câteva pâlcuri lângă Cristian, și la Poiana Narciselor, declarată rezervație naturală. Pe lângă "narcise", în locul din urmă se mai întâlnesc și alte specii rare, ca "bulbucii de munte", "tămâioare", "stânjenelul siberian" și altele. În mlaștina eutrofă de lângă Dumbrăvița sunt de remarcat speciile de "stuf" precum și flora din cuaternar. Aici se găsesc câteva specii de plante rare precum "daria", "trifoiștea", "gălbeneaua", "adoleanul", "bulbucii de munte" sau "bumbăcărița". Mlaștina eutrofă de la Hărman adăpostește alte specii azonale, precum
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
de munte", "tămâioare", "stânjenelul siberian" și altele. În mlaștina eutrofă de lângă Dumbrăvița sunt de remarcat speciile de "stuf" precum și flora din cuaternar. Aici se găsesc câteva specii de plante rare precum "daria", "trifoiștea", "gălbeneaua", "adoleanul", "bulbucii de munte" sau "bumbăcărița". Mlaștina eutrofă de la Hărman adăpostește alte specii azonale, precum "jimla" (care nu se întâlnește nicăieri altundeva pe glob), "daria", "coada iepurelui" (singurul loc din țară unde poate fi văzută) și altele. Ambele mlaștini sunt un mediu propice pentru plante carnivore, cele
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
trifoiștea", "gălbeneaua", "adoleanul", "bulbucii de munte" sau "bumbăcărița". Mlaștina eutrofă de la Hărman adăpostește alte specii azonale, precum "jimla" (care nu se întâlnește nicăieri altundeva pe glob), "daria", "coada iepurelui" (singurul loc din țară unde poate fi văzută) și altele. Ambele mlaștini sunt un mediu propice pentru plante carnivore, cele mai întâlnite fiind "roua cerului", "foaia grasă" și "otrățelul bălților". În pădurea Prejmer, printre stejari, cresc "laleaua pestriță" și "garoafa de munte". Prezența acestor specii la Prejmer, Hărman și Dumbrăvița demonstrează faptul
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
cunoscută rezervație este "Poiana cu narcise" din Dumbrava Vadului, având o suprafață de peste 400 ha. Această zonă cu păduri de stejar și poieni multe se caracterizează prin abundența narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaștină și de umbra slabă a arborilor. "Complexul de mlaștini eutrofe din Țara Bârsei" le reunește pe cele de la Dumbrăvița, Stupini, Prejmer și Hărman. Acestea sunt caracterizate de varietățile de plante relictare, nordice. Aici se întâlnesc coada iepurelui, fânețe cu caracter
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
având o suprafață de peste 400 ha. Această zonă cu păduri de stejar și poieni multe se caracterizează prin abundența narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaștină și de umbra slabă a arborilor. "Complexul de mlaștini eutrofe din Țara Bârsei" le reunește pe cele de la Dumbrăvița, Stupini, Prejmer și Hărman. Acestea sunt caracterizate de varietățile de plante relictare, nordice. Aici se întâlnesc coada iepurelui, fânețe cu caracter mezohigrofil, trestiișuri și cenoze care adăpostesc jimla. "Rezervațiile cu
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Sunt reprezentate de genurile "Leptothrix", "Crenothrix", "Cladothrix", "Gallionella", "Spirophyllum ferrugineum", "Ferrobacillus". Precipitatul de hidroxid feric este depozitat în afara acestor bacterii și dă o culoare roșiatică a apei. Bacteriile feruginoase contribuie la formarea zăcămintelor de fier de pe fundul lacurilor și al mlaștinilor. Unele se pot înmulți în tuburile de fier ale conductelor de apă pe care le astupă. În lipsa sărurilor feroase, unele bacterii feruginoase pot oxida și săruri manganoase formând zăcămintele de mangan. Bacteriile metanogene sunt bacterii obligat anaerobe producătoare de metan
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
bacterii obligat anaerobe producătoare de metan. În prezența unor catalizatori celulari ele reduc dioxidul de carbon (CO) în metan (CH) în condiții anaerobe: Sunt reprezentate de genurile "Methanobacillus" și "Methanothrix". Bacteriile metanogene sunt răspândite în bălți și lacuri, în nămolul mlaștinilor și în apele de canal. Trăiesc și în stomacul animalelor erbivore, unde participă la degradarea hranei vegetale. Ele sunt importante pentru producerea de biogaz. Bacteriile metanogene formează cantități mari de gaz metan în straturile profunde de nămol din apele stătătoare
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
râu. La nord de Basra, în sudul Irakului, fluviul se unește cu Tigrul, formând râul Șat al-Arab, care la rândul său se varsă în Golful Persic. La Basra râul se împărțea în multe canale, formând o zonă mlăștinoasă întinsă, dar mlaștinile au fost drenate de guvernul lui Saddam Hussein în anii 1990 pentru a-i izgoni pe „arabii mlaștinilor”. După Invazia Irakului politica de drenare a mlaștinilor a fost oprită, dar rămâne de văzut dacă mlaștinile vor reapărea. Eufratul este navigabil
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
la rândul său se varsă în Golful Persic. La Basra râul se împărțea în multe canale, formând o zonă mlăștinoasă întinsă, dar mlaștinile au fost drenate de guvernul lui Saddam Hussein în anii 1990 pentru a-i izgoni pe „arabii mlaștinilor”. După Invazia Irakului politica de drenare a mlaștinilor a fost oprită, dar rămâne de văzut dacă mlaștinile vor reapărea. Eufratul este navigabil cu ajutorul unor bărci pentru ape puțin adânci (barje), cu care se poate ajunge până la orașul irakian Hit, aflat
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
La Basra râul se împărțea în multe canale, formând o zonă mlăștinoasă întinsă, dar mlaștinile au fost drenate de guvernul lui Saddam Hussein în anii 1990 pentru a-i izgoni pe „arabii mlaștinilor”. După Invazia Irakului politica de drenare a mlaștinilor a fost oprită, dar rămâne de văzut dacă mlaștinile vor reapărea. Eufratul este navigabil cu ajutorul unor bărci pentru ape puțin adânci (barje), cu care se poate ajunge până la orașul irakian Hit, aflat la 1.930 kilometri în amonte de gura
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
o zonă mlăștinoasă întinsă, dar mlaștinile au fost drenate de guvernul lui Saddam Hussein în anii 1990 pentru a-i izgoni pe „arabii mlaștinilor”. După Invazia Irakului politica de drenare a mlaștinilor a fost oprită, dar rămâne de văzut dacă mlaștinile vor reapărea. Eufratul este navigabil cu ajutorul unor bărci pentru ape puțin adânci (barje), cu care se poate ajunge până la orașul irakian Hit, aflat la 1.930 kilometri în amonte de gura de vărsare și la o altitudine de doar 53
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
fosile, care constau mai ales din "feriga uriașă" (Pteridopsida sau Polypodiopsida) care în urmă cu 400 de milioane de ani alcătuia adevărate păduri, azi feriga are între 9000 și 12000 de varietăți. După moartea lor aceste plante se scufundau în mlaștină unde fiind izolate de aerul atmosferic urmează o serie de procese anaerobe, în primele faze se formează "turba". Prin migrația marilor aceste mlaștini au fost acoperite cu sedimente, creându-se temperaturi și presiuni ridicate, care intensifica procesele de incarbonizare, presiunea
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
azi feriga are între 9000 și 12000 de varietăți. După moartea lor aceste plante se scufundau în mlaștină unde fiind izolate de aerul atmosferic urmează o serie de procese anaerobe, în primele faze se formează "turba". Prin migrația marilor aceste mlaștini au fost acoperite cu sedimente, creându-se temperaturi și presiuni ridicate, care intensifica procesele de incarbonizare, presiunea elimina apă din "turba" astfel ia naștere "cărbunele brun" (Lignit). Dacă aceste presiuni mari persistă mai departe se continuă eliminarea apei din "cărbunele
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
dure împotriva foștilor dușmani ai lui Franco, și mii de republicani au fost închiși și cel puțin executați. Alții au estimat numărul morților între și . Mulți alții au fost puși la muncă forțată, în construcția de căi ferate, asanări de mlaștini, săpături de canale ("La Corchuela", Canalul Bajo Guadalquivir), construcția monumentului Valle de los Caídos, etc. Sute de mii de alți republicani au fugit din țară, mai ales în Franța și Mexic. Aproximativ au fugit în Franța. De cealaltă parte a
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
locul de naștere al stelelor, cum e Crab Nebula. Racul este o "constelație" care seamănă cu un crab. In mitologia romană acest crab ar fi ajutat "Hidra" in lupta cu "Hercule". Legenda spune că "Hidra" cu șapte capete trăia în mlaștinile din apropierea orașului "Lerna" din "Argos", "Grecia". "Hidra" ar fi fost ajutată de un crab uriaș cu clești ascuțiți care s-a agățat de picioarele lui "Hercule". Incercările lui "Hercule" de a tăia capetele crabului cu un lemn înroșit în foc
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
sud pentru a se vărsa în Amur în dreptul localității Blagoveșcensk. Pe cursul mijlociu al râului a fost construit un baraj, creându-se lacul de acumulare Zeiski, cu o suprafață 2.500 km². Câmpiile joase ale râului Zeisk sunt acoperite de mlaștini și păduri de pini și zade. A doua câmpie a regiunii este întinsa câmpie a râului Amur, care acoperă 40% din suprafața subiectului federal. De-a lungul frontierei răsăritene a regiunii se află un lanț de munți care separă Amurul
Regiunea Amur () [Corola-website/Science/305652_a_306981]
-
constituit locul întărit ("rovine"? poate "ruine" într-o transcriere sau traducere greșită) în care Mircea cel Bătrân pare să-și fi dispus arcașii. Mircea trimisese cîteva detașamente de pedestraști să hărțuiască oastea otomană, pentru a-l atrage pe Baiazid în mlaștini. Baiazid, recunoscut pentru atacurile sale pline de elan și curaj, care nu țineau cont de piedicile puse în cale, a forțat un atac masiv prin zona mlăștinoasă, dar cu cît se apropiau de ruine, soldații săi s-au trezit imobilizați
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
pline de elan și curaj, care nu țineau cont de piedicile puse în cale, a forțat un atac masiv prin zona mlăștinoasă, dar cu cît se apropiau de ruine, soldații săi s-au trezit imobilizați de adîncimea crescîndă, de vegetația mlaștinii, de mîl și nămol. Românii cunoșteau culoare înguste pe care se putea merge printre smîrcurile mlaștinii și s-au retras, otomanii au rămas imobilizați în mlaștină. O cronică bulgară descrie începutul luptei: "..și lănci nenumărate s-au frînt iar cerul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
un atac masiv prin zona mlăștinoasă, dar cu cît se apropiau de ruine, soldații săi s-au trezit imobilizați de adîncimea crescîndă, de vegetația mlaștinii, de mîl și nămol. Românii cunoșteau culoare înguste pe care se putea merge printre smîrcurile mlaștinii și s-au retras, otomanii au rămas imobilizați în mlaștină. O cronică bulgară descrie începutul luptei: "..și lănci nenumărate s-au frînt iar cerul nu se mai vedea de desimea săgeților". Prima parte a bătăliei a fost un fel de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
apropiau de ruine, soldații săi s-au trezit imobilizați de adîncimea crescîndă, de vegetația mlaștinii, de mîl și nămol. Românii cunoșteau culoare înguste pe care se putea merge printre smîrcurile mlaștinii și s-au retras, otomanii au rămas imobilizați în mlaștină. O cronică bulgară descrie începutul luptei: "..și lănci nenumărate s-au frînt iar cerul nu se mai vedea de desimea săgeților". Prima parte a bătăliei a fost un fel de execuție agonizantă a avangardei lui Baiazid care a fost distrusă
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Deși atacul a început înaintea prînzului, prima parte a luptei s-a încheiat abia spre seară, cînd turcii pierduseră aproape un sfert din oaste, în timp ce românii pierduseră doar cîțiva oameni. Insensibil la dezastrul armatei sale, în timp ce avangarda sa pierea în mlaștini, Baiazid ordonă restului armatei să așeze tabăra și să o inconjoare cu palisade din pămînt și trunchiuri de copaci. După lăsarea întunericului, Baiazid trimite cavaleria spre dealurile de peste apa Jiului cu scopul de a-l ataca din spate pe Mircea
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
reușește să-i atragă pe turci departe de locul luptei. În timpul nopții, românii atacă tabăra otomană, turcii se găsesc înconjurații de o armată mult mai mică și blocați de propriile palisade la fel cum în timpul zilei au fost blocați în mlaștini. Românii trag cu săgeți aprinse, turcii au câteva încercări nereușite de ieșire din mijlocul propriului lagăr și sînt cuprinși de panică. Spre dimineață, Baiazid reușește să facă o breșă și să fugă, lăsînd pe cîmpul de luptă cea mai mare
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
și sălbăticia sa. Pârâul Bărzăuța (Apa Roșie): este cel mai lung afluent din dreapta Uzului (20 km). împreună cu Apa Lină se formează câte un platou depresionar în zona de obârșie (1050-950), de 6-8 km lungime. Aceste depresiuni înalte sunt pline de mlaștini oligotrofe, lăcașuri a multor specii de relicte din epoca glaciațiunii, astăzi ocrotite de lege. Pârâul Dofteana cu Ciungetu și Doftenița: este cea mai lungă vale, având cca. 25 km lungime, fiind bogată în zvoare sulfuroase, slab carbogazoase. Pe locul unor
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]